Câți ani și câți bani sunt necesari pentru ca R. Moldova să atingă un nivel minim de apărare în cazul unui potențial atac militar? Opinia experților
Bugetul Republicii Moldova destinat apărării a crescut în ultimii doi ani, însă rămâne la valori modeste, cu jumătate din acesta alocat întreținerii forțelor armate și plății salariilor personalului militar. Activitățile curente ale Armatei se concentrează pe modernizarea infrastructurii și echipamentelor existente, precum și pe desfășurarea exercițiilor de instruire.
În condițiile actuale, experții consideră că unica amenințare poate veni din regiunea transnistreană sau din Federația Rusă, în cazul în care Ucraina pierde războiul, iar Republica Moldova ar fi pregătită să facă față doar unui potențial atac din partea armatei ruse din stânga Nistrului, nu și unei agresiuni susținute de Federația Rusă. Pentru ca Republica Moldova să atingă nivelul minim de apărare necesar, este nevoie de zeci de ani de pregătiri și bugete de milioane de euro. Modernizarea armatei implică nu doar procurarea de echipamente militare noi, ci și pregătirea infrastructurii și instruirea riguroasă a personalului militar.
„Modernizarea unei armate nu durează două săptămâni sau o toamnă, modernizarea unei armate durează 10-12 ani în mediu”
Anatol Șalaru, ministru al Apărării în perioada 2015-2016, susține că Republica Moldova nu are vecini care să o amenințe cu război și că în prezent, unica amenințare poate veni din regiunea transnistreană sau din Federația Rusă, în cazul în care Ucraina pierde războiul.
„Dacă Ucraina va fi ocupată de Rusia, Armata Națională a Republicii Moldova trebuie să se pregătească să reziste măcar o săptămână în fața unei agresiuni rusești, dar pentru asta, un miliard sau două miliarde de lei cu care se construiește o unitate militară sau se modernizează cazarmele, sau se cumpără utilaj nou pentru bucătării, nu este suficient ca să crească capacitatea de apărare. Modernizarea unei armate nu durează două săptămâni sau o toamnă, modernizarea unei armate durează 10-12 ani în mediu, fiindcă asta înseamnă nu doar cumpărarea echipamentului, dar înseamnă pregătirea militarilor. O țară neutră cum e Republica Moldova nu e suficient să-și pregătească 5-10 mii de militari, trebuie să-și pregătească rezerviști, să transforme fiecare casă, fiecare bloc într-o cetate, trebuie să facă un program de apărare în care să includă tot, inclusiv podurile, drumurile, trebuie să folosim totul pentru a ne apăra, pentru că noi, fiind neutri, nu facem parte din blocuri de apărare și nu prea va sări cineva să ne apere”, declară fostul ministru.
Fostul ministru al Apărării a calificat zvonurile că Republica Moldova „se înarmează” sau că vor veni militari străini drept idei aiurea. „Exerciții militare au avut loc întotdeauna în Republica Moldova, poligonul de la Bulboaca s-a modernizat cu investiții străine, cu bani veniți de la țările membre NATO. Întotdeauna au venit militari străini în R. Moldova și ai noștri au plecat în alte țări, s-au pregătit. Da, s-au cumpărat două radare, dar radarele nu luptă, radarele nu au rachete, radarele nu au avioane și nici cartușe, radarele sunt doar pentru a te informa dacă vreun obiect zburător traversează spațiul aerian al Republicii Moldova”, a adăugat Șalaru.
Întrebat care ar fi bugetul suficient pentru ca Republica Moldova să atingă nivelul minim de apărare necesar în cazul unui posibile agresiuni din partea Rusiei, Anatol Șalaru a declarat că Republica Moldova nu dispune de un astfel de buget: „Este foarte greu de estimat și vă dau un exemplu – ca să cumperi, de exemplu, 10 tancuri pentru armată, nu le poți cumpăra, fiindcă industria militară lucrează la capacitate maximă și toate țările încearcă să recupereze în perioada asta, să-și cumpere rezerve de muniții, de proiectile, de armament, de tancuri. Ca să cumperi un sistem «Patriot» trebuie să stai mulți ani la rând și să aștepți aprobarea Congresului american, deci, practic, este imposibil. Da, noi suntem prioritari pentru UE, fiindcă suntem pe linia de război, dar în același timp europenii sunt conștienți că oricât de mult armament ne-ar da, R. Moldova nu poate rezista mai mult de o săptămână sau două în fața unei agresiuni rusești. Chiar dacă cumpărăm zece tancuri, avem nevoie de mult timp ca să pregătim tanchiștii. Sau ne dau sisteme antiaeriene – avem nevoie de timp pentru a le instala, trebuie să fie pregătit personalul, trebuie să fie pregătită infrastructura. Dacă spunem acum că Republica Moldova va primi un miliard de euro pentru apărare, e ca și cum ai spune că da, avem un miliard de euro, dar nu știm ce să facem cu el. România a alocat aproape 3% pentru bugetul militar anul trecut, dar a putut valorifica doar 1,6%”, a argumentat Șalaru.
Ex-ministrul consideră că apartenența la Uniunea Europeană (UE) nu ne-ar garanta securitatea, pentru că UE încă nu are forțe militare proprii și nici nu crede că le va avea în viitorul apropiat, deoarece e nevoie de foarte mulți bani pentru asta: „Pe noi acum ne poate salva, ne poate garanta că noi nu vom fi atacați de nimeni doar apartenența la un bloc militar, apartenența la NATO, care este puternic nu datorită faptului că Germania și Bulgaria sunt membre NATO, ci datorită SUA, care este forța militară numărul unu în lume.”
„Este necesară dezvoltarea capacităților de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni”
Elena Mârzac, fondatoarea Plaforma pentru Iniţiative de Securitate și Apărare, este de părere că atât timp cât Republica Moldova este neutră, iar amenințarea principală este Rusia, Republica Moldova poate justifica cheltuieli pentru înarmare până la 4% din PIB, așa cum a fost în Ucraina până la războiul cu Rusia, iar dacă amenințarea va scădea în timp, cheltuielile pentru apărare ar putea fi diminuate.
„Înarmare suficientă înseamnă că Armata Națională trebuie să aibă suficiente mijloace, armament, muniții, personal bine instruit pentru a face față amenințărilor și a-și îndeplini misiunea de apărare a suveranității și independenței Republicii Moldova. De asemenea, o înarmare suficientă trebuie să constituie elementul de descurajare a unei agresiuni.
Modernizarea Armatei Naționale ar presupune printre altele :
- Modernizarea infrastructurii militare: reconstrucția bazelor și facilităților militare pentru a îndeplini standardele modern,achiziționarea echipamentelor și armamentului modern,dezvoltarea capabilităților cibernetice și informaționale pentru a proteja infrastructură critică,implementarea unui sistem avansat de monitorizare și control al spațiului aerian.
- Instruirea personalului: atragerea și retenția personalului, îmbunătățirea condițiilor de viață și a protecției sociale pentru militari și familiile lor, etc.”
Problema principală a securității Republicii Moldova, potrivit expertei, ține de capacitatea limitată a sectorului de apărare de a face față amenințării militare din partea Federației Ruse. Este necesară dezvoltarea capacităților de descurajare, care presupune:
- suficiente mijloace defensive și ofensive pentru a descuraja o eventuală agresiune;
- sisteme de apărare aeriană și cibernetică suficient de avansate pentru a proteja infrastructura critică și populația civilă;
- reziliență și mobilitatea forțelor armate;
- interoperabilitate cu partenerii internaționali.
„Guvernările cu orientare spre Est, apropiate de Federația Rusă, au menținut cu strictețe o armată a Republicii Moldova «de carton»”
Cercetătorul în politici al fundației „German Marshall Fund”, SUA, Laurențiu Pleșca, e de părere că oamenii trebuie să conștientizeze faptul că prosperitatea economică a Republicii Moldova nu poate veni în lipsa securității.
„Republica Moldova trebuie să reducă decalajul militar și să compenseze cei peste 30 de ani în care guvernările cu orientare spre Est, apropiate de Federația Rusă, au menținut cu strictețe o armată a Republicii Moldova «de carton». Mai mult decât atât, au refuzat cu vehemență fonduri pentru modernizarea armatei, un exemplu notoriu fiind mandatul președintelui Igor Dodon. Subfinanțarea sectorului militar trebuie să înceteze acum”, susține expertul. Laurențiu Pleșca menționează că pentru a asigura o tranziție eficientă și completă spre o forță militară modernă și capabilă, este crucială creșterea bugetului de apărare: „Cifra actuală de 0,65% din PIB este mult prea mică, dat fiind climatul periculos de securitate în care ne aflăm. În funcție de necesități și priorități, costurile pentru dezvoltarea Ministerului Apărării ar putea fi evaluate în sute de milioane de euro, poate chiar până la 500 de milioane de euro în prima fază. În prezent, bugetul este de aproximativ 100 de milioane de euro, iar procesul de modernizare ar putea dura până după anul 2030 pentru a ne apropia măcar de acest ideal.”
Laurențiu Pleșca consideră că Republica Moldova ar putea să se inspire din experiența României în domeniul apărării și modelele de modernizare adoptate și să urmeze un plan de modernizare în trei etape a sectorului militar:
1. Trecerea de la armata de conscripție la armata de profesioniști.
2. Intensificarea colaborării cu partenerii UE și NATO cu scopul de a beneficia de expertiza și sprijinul acestora în modernizarea și consolidarea capacităților de apărare.
3. Achiziționarea de armament modern și recepționarea de donații militare.
„În paralel cu acești pași, Republica Moldova ar trebui să crească progresiv procentul produsului intern brut alocat pentru apărare, urmând un plan etapizat în decursul a câtorva ani. Un plan fezabil ar putea fi creșterea progresivă a bugetului de apărare până la aproximativ 2% din PIB în următorii ani”, susține expertul.
Bugetul de apărare al R. Moldova vs Federația Rusă și Ucraina
Dacă analizăm evoluția sumelor alocate Ministerului Apărării Republicii Moldova de-a lungul anilor, observăm că din 2013 până în 2022, bugetul pentru apărare a fost unul modest, variind ușor între 0,5 și 0,9 miliarde de lei. Abia în 2023, după ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina a schimbat paradigma de securitate regională și internațională, autoritățile au majorat bugetul până la 1,7 miliarde de lei. În 2024, bugetul pentru apărare al Republicii Moldova a ajuns la nivelul de 1,96 miliarde de lei (circa 100 de milioane de euro sau 110 milioane de dolari SUA).
În comparație, în 2023, cheltuielile militare ale Ucrainei au fost de 64,8 miliarde de dolari SUA, număr ce reprezintă 59% din cheltuielile militare ale Rusiei în același an, Ucraina ajungând în acest mod pe locul 8 în topul țărilor cu cele mai mari bugete de apărare din lume. În 2022, când a început invazia rusă, se estimează că Ucraina a cheltuit peste 41 de miliarde de dolari americani pentru apărare. Raportate la PIB-ul țării, cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut în 2023 cu 11 puncte procentuale, atingând nivelul de 37% din PIB. Pentru Ucraina, războiul reprezintă o povară mult mai mare decât pentru Federația Rusă, unde în 2023 cheltuielile militare au constituit 5,9% din PIB-ul țării.
Cheltuielile militare ale Rusiei au fost estimate la 109 miliarde de dolari în 2023, fiind cu 57% mai mari decât în 2014, când a anexat Crimeea. Acesta este cel mai înalt nivel al cheltuielilor militare înregistrat de la dizolvarea Uniunii Sovietice.
Citiți și:
