Carp prezintă „un act semnat de către tovarășul Stoianoglo în care cere grațierea unor persoane care au transportat droguri în Federația Rusă”. Ex-procurorul general: „Un demers real umanitar”

Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, susține că fostul candidat la funcția de președinte, Alexandr Stoianoglo, și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu în timp ce deținea funcția de procuror general. Totuși, deputatul a spus că nu va sesiza oamenii legii, ci doar „a făcut informația publică, pe care nu ar fi cunoscut-o dacă Stoianoglo nu ar fi făcut o postare porcoasă despre grațierea unei alte persoane” de către Maia Sandu.

Carp, care a venit în octombrie 2021 cu sesizarea care a dus la suspendarea din funcție a lui Stoianoglo, invocând același motiv – abuz de serviciu, a declarat că ex-procuror general a solicitat, în martie 2020, grațierea a cinci persoane condamnate pentru transportarea de droguri în Federația Rusă.

În plus, deputatul a spus că va prezenta ulterior informații despre cum Stoianoglo ar „vrut să pună mânuța să o aducă acasă și să o elibereze, fiind condamnată în Federația Rusă”, pe Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon.

Lilian Carp a susținut un briefing de presă vineri, 21 februarie, în care a prezentat un document care ar fi cererea de grațiere semnată de Stoianoglo.

Solicitarea a fost respinsă atunci, iar cele cinci persoane și-au ispășit pedepsele, una dintre ele fiind în continuare în penitenciar, fiindcă avea antecedente penale, a relatat oficialul.

„În perioada anilor 2015-2016, mai mulți tineri au fost racolați prin intermediul unor anunțuri despre cum ar putea câștiga bani prin curierat (…).

Demersul l-a făcut pentru cinci persoane, cu toate că în această rețea, în acea perioadă, au fost 19 persoane. Nu am dreptul să le dau numele, dar cunosc că unii dintre ei au avut antecendente penale. Ceea ce din start înseamnă că nu poți face cerere pentru grațiere.

Conform informațiilor care există, aceste persoane ar fi dus în Federația Rusă anumite colete, sub pretextul că ar fi suplimente alimentare. De fapt, erau droguri. Duceau și aduceau în R. Moldova. Au fost arestați în Rusia și condamnați. S-a cerut transferarea lor în R. Moldova și aici apar demersurilor „umanitare” ale procurorului Stoianoglo”, a declarat președintele Comisiei parlamentare.

Carp a explicat că, în acea perioadă, legea prevedea că cererea de grațiere putea fi depusă doar prin intermediul administrației instituției penitenciare, de către avocați și părinți, „în niciun caz de către procuror”.

„Unicul lucru pe care îl putea face procurorul era să aducă informații noi dacă persoanei i-a fost acordat un statut de învinuit greșit. (…) El nu putea solicita grațierea colectivă, deși în act scrie că este „grațiere individuală”, în cerere sunt cinci nume (…). Ceea ce vă pot spune este că unii (dintre cei în privința cărora s-a cerut grațierea, n.r.) s-au ocupat și cu racolarea altor persoane în procesul de trafic de droguri în Federația Rusă. Că a făcut-o în cunoștință de cauză, că a fost dus în eroare, este altă poveste. Este un act semnat de către tovarășul Stoianoglo în care el cere grațierea unor persoane care au transportat droguri în Federația Rusă”, a afirmat Carp.

Stoianoglo: „O tentativă cinică de a atenua gravitatea decretului Maiei Sandu de grațiere a traficanților de droguri”

Alexandr Stoinoglo a calificat briefingul de presă susținut de către deputatul Lilian Carp drept „o tentativă cinică de a atenua gravitatea decretului Maiei Sandu de grațiere a traficanților de droguri, manipulând cu nerușinare o problemă umanitară delicată – situația tinerilor moldoveni victime ale traficului de persoane”.

Deși nu a recunoscut direct că a cerut „grațierea” acelor persoane, fostul acuzator de stat a menționat că a „intervenit la rugămintea părinților”.

„Mai exact, în martie 2020, în calitate de procuror general, am intervenit la rugămintea părinților unor tineri moldoveni – care au fost traficați în Rusia, deposedați de acte și exploatați la muncă forțată. Impuși să cerșească sau să facă curierat, fără a ști ce exact transportă, aceștia au fost condamnați la ani grei de închisoare. 

În baza unei analize efectuate de secția de profil a Procuraturii General, s-a ajuns la concluzia că de fapt, faptele tinerilor moldoveni condamnați în Rusia, nu au fost obiectiv probate, de facto aceștia fiind victime ale traficului de ființe umane și nu distribuitori de droguri. 

Prin urmare, am intervenit pe lângă Procurorul General al Federației Ruse cu solicitarea de a revizui sentințele sub aspect de inechitate și ilegalitate. Primind refuz de la autoritățile competente ale Rusiei, m-am adresat și Președintelui Republicii Moldova. Or, tinerii au suferit mai mult decât ar fi fost cazul. A fost nu doar un demers profesional, ci o intervenție în numele echității și dreptății.

Și acum, ce face Carp? Transformă un demers real umanitar într-un scenariu convenabil guvernării. O încercare de a muta atenția societății de la un adevăr greu de digerat: grațierea de către președinta Maia Sandu a traficanților de droguri.

O tactică demnă de tot disprețul: discreditarea altora pentru a masca propriile eșecuri”, a declarat Stoianoglo pe rețelele de socializare vineri, 21 februarie, deși cu o zi înainte întreba „unde este documentul?”, acuzându-l pe Carp că „joacă rolul procurorului de mahala, fără probe, fără logică, fără rușine, se sufocă în propriile minciuni pentru care va veni timpul să răspundă”.

Președinta Maia Sandu a semnat pe 4 februarie un decret prin care a acordat grațierea unui număr de 3 persoane condamnate. Aceștia sunt Morcan Marius-Nicolae Sergiu, Morozov Mihail Vitalie și Orhei Denis Ion, a scris TV8.

Morozov Vitalie, conform sentinței din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, ar fi jucat un rol activ în procurarea, păstrarea și distribuirea drogurilor prin intermediul unui magazin online. Bărbatul a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 4  ani.

Într-o reacție pe pagina sa de Facebook, Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, a explicat că decizia de grațiere a condamnatului Morozov a fost luată pe baza recomandării unanime a Comisiei pentru problemele grațierii, un organ colegial care include specialiști în domeniul juridic și social.

Astfel, Comisia a constatat că persoana dată a executat deja cea mai mare parte a pedepsei, mai având doar un an de detenție, regretă faptele comise, nu este consumator de droguri, a respectat regimul de detenție, are un comportament pro-social, menține legătura cu familia, are un loc de trai stabil și este în curs de a obține o calificare profesională în calitate de sudor. În concluzie, riscul de recidivă infracțională a fost evaluat de către specialiști drept unul scăzut.