Care este miza alegerilor prezidențiale și de ce moldovenii trebuie să participe la scrutin. Ce spun experții
Duminică, 20 octombrie 2024, cetățenii își vor alege președintele pentru următorii patru ani în cadrul unuia dintre cele mai importante scrutine din istoria țării. Ziarul de Gardă a întrebat mai mulți experți de ce R. Moldova se află într-un moment de răscruce.
Sorin Ioniță, președintele Expert Forum România, consideră că miza acestei curse este poziționarea actorilor pro-Kremlin pentru alegerile parlamentare din 2025.
„Alegerile prezidențiale au un final destul de așteptat. Întrebarea este dacă va fi turul doi sau nu? (…). (Alegerile, n.red.) sunt importante pentru acest concurs de miss sau de mister, care e pe partea stângă, cum se poziționează ei, actorii pro-Kremlin, în perspectiva alegerilor de la vară – parlamentare. Asta este important, pentru că vor să-și creeze un profil ca să intre cu niște procente acolo în Parlament, pentru că următorul Legislativ va fi mult mai echilibrat. Mie asta mi se pare miza acestei curse. Este interesant cum o joacă fiecare și, bineînțeles, fiecare să iasă în față, să arate la Kremlin un rezultat cât mai bun”, a subliniat expertul.
Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD, accentuează faptul că boicotul sau neparticiparea la scrutin nu este o opțiune, pentru că alții vor decide viitorul țării în locul nostru, inclusiv cei care au primit mită electorală.
„Federația Rusă nu vrea să mergem înainte pe calea integrării europene și face tot posibilul ca să nu continuăm această cale europeană, dar cetățenii R. Moldova trebuie să meargă și să demonstreze prin numărul lor că democrația în R. Moldova funcționează, că noi știm unde vrem să mergem din punct de vedere geopolitic, că perspectiva R. Moldova este una clară și ea trebuie să fie decisă printr-o modalitate democratică. Oricine spune că boicotul sau neparticiparea la vot ajută, îi lasă pe alții să decidă, iar acei alții sunt inclusiv cei care au fost mituiți (…). Când vorbim despre scrutinele legate de alegerea președinților sau Parlament, ele determină calea politicii interne și externe pentru patru ani, poate chiar mai puțin în cazul instabilității parlamentare sau guvernamentale. Cât privește negocierile cu UE, alegerile determină calea pentru o perioadă lungă care poate să fie în întreaga istorie a R. Moldova. Astfel de scrutine au determinat de exemplu bunăstarea pentru decenii, pentru țări ca România sau Polonia. Chiar dacă nu și-au făcut „temele pentru acasă” până la urmă, au putut să devină membri ai Uniunii Europene și să finalizeze o parte din acele reforme pe interiorul acesteia”.
Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”, susține că fiecare cetățean trebuie să participe în cadrul acestui exercițiu democratic, pentru ca ulterior să poată cere socoteală șefului statului.
„Pe 20 octombrie 2024 vom merge să împuternicim o persoană cu o parte a voinței noastre politice, îi vom oferi mandat să ne reprezinte interesele. Nu mergem să ne închinăm la un ales al poporului. Asta trebuie să înțelegem – că fiecare dintre noi este important, că fiecare dintre noi contează ca parte a acestei societăți. Votul fiecăruia dintre noi este important. Mai mult, doar așa putem ulterior să cerem responsabilitate și socoteală persoanei pe care am investit-o cu această suveranitate individuală”, a accentuat Angela Grămadă.
Șeful statului este ales prin „vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”. Conform legislației, participarea la alegeri este liberă și benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului. Dreptul de a alege îl au cetățenii R. Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărâre judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.
În cursa pentru fotoliul de președinte al țării s-au înscris 11 candidați: Alexandr Stoianoglo, desemnat de către Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru, Vasile Tarlev, susținut de Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidată independentă, Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de blocul electoral „Împreună”, Victoria Furtună, candidată „independentă”, Tudor Ulianovschi, candidat independent și Natalia Morari, candidată independentă.
La scrutinele din 20 octombrie vor fi deschise 231 de secții de votare în străinătate în 37 de țări, adică cu aproape 100 de secții mai multe față de ultimul scrutin prezidențial. Cele mai multe secții vor fi deschise în Italia – 60 la număr, urmată de Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, SUA și România. În 16 țări, printre care Azerbaidjan, Belarus și Republica Bulgară, va fi deschisă câte o secție de votare. În Rusia vor fi deschise două secții de votare, deși inițial CEC solicitase deschiderea a cinci secții.
