Candidaturile altor 11 magistrați propuse pentru funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, respinse de președinta Maia Sandu
Candidaturile mai multor magistrați, propuși președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, au fost respinse de șefa statului.
ZDG a intrat în posesia documentului privind respingerea candidaturilor celor 11 judecători.
„Având în vedere rolul Președintelui Republicii Moldova la îndeplinirea misiunii de numire a judecătorilor, acesta find chemat să vegheze în ultima instanță ca toți candidații propuși de CSM să corespundă așteptării din partea societății, în general, și cerințelor legale, în particular, in temeiul art. 11 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, se resping candidaturile doamnelor Ciobanu Galina, Lavric Larisa si Păduraru Irina si ale domnilor Botnaraș Viorel, Beșelea Eugeniu, Chirtoaca lon, Ghedrovici Nicole, Hudoba Valeriu, Negreanu Igor, Olărescu Victor si Paniș Alexei, propuse pentru a fi numite în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă”, se arată în document.
Printre magistrații a căror cerere de numire a fost respinsă se numără judecătoarea Galina Ciobanu de la Judecătoria Chișinău care a validat, în noiembrie 2019, alegerile locale pentru Primăria Chișinău, dar și mandatul de primar al candidatului PSRM, Ion Ceban.
Totodată, și solicitarea magistratului Alexei Paniș, care a dispus repunerea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel (CA) Chișinău, a fost respinsă. Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. În 2021 ZdG a scris că Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun. Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.
Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. Chirtoacă este și candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.
Chirtoacă și-a cumpărat în 2022 un apartament de 68 metri pătrați, în blocul locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Bunul a fost procurat cu 16 mii de euro, valoare de piață a acestuia fiind de 50 de mii de lei. În 2021, magistratul a vândut un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010. Deși în declarațiile de avere și interese personale depuse anterior declara că valoarea locuinței este de 195 de mii de lei, bunul a fost vândut contra 450 de mii de lei. Din 2015, are drept de abitație într-un apartament scris pe numele Lidiei Chirtoacă, mama judecătorului. Chirtoacă a raportat anul trecut un salariu total de 251 de mii de lei și datorii de 100 de mii de lei, după ce a contractat un credit, scadent în 2022.
Președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea în funcție a 14 judecători
Luni, 17 octombrie, președinta Maia Sandu a emis un decret prin care a numit în funcție 14 judecători, propuși șefei statului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
„Judecătorii în cauză sunt parte a unei liste de 39 de nume, propuse șefei statului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Pentru a stabili gradul în care candidații corespund rigorilor de profesionalism și de integritate, Președinția a solicitat informații de la mai multe instituții publice relevante.
În baza evaluării obținute, Președinta Maia Sandu a respins, anterior, 13 dintre candidații propuși de CSM. Referitor la ceilalți 12, concluzia este că unii dintre ei nu întrunesc criteriile necesare pentru a fi judecători, iar față de alții mai există întrebări ce trebuie clarificate la CSM”, a anunțat Președenția într-un comunicat.
În iunie curent, Președinția a respins numirea unor magistrați în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Atunci, Președinția a expediat un demers către Colegiul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la respingerea candidaturilor a 13 judecători, dintr-un total de 40 de magistrați, privind numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
În demersul Președinției se menționează că, în principal, candidaturile celor 13 magistrați pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au fost respinse din motivul unor sancțiuni disciplinare aplicate în cazul unor magistrați.
Membrul CSM Anatolie Galben a comunicat pentru ZdG că CSM a recepționat demersul Președinției cu privire la respingerea candidaturilor celor 13 magistrați. Tot Anatolie Galben, ne-a spus că cei 13 judecători pot depune la CSM cerere repetată pentru numirea în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă, iar a doua oară președinta R. Moldova nu mai poate respinge candidaturile acestora.
