„Calea spre dreptate”: CtEDO a decis examinarea plângerii reprezentanților fostului partid Șor privind declararea formațiunii politice drept neconstituțională. Expert: „Probabilitatea pentru o condamnare doar pe unul dintre articole este mare”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) va examina fondul plângerii depuse de reprezentanții fostului partid Șor, privind declararea formațiunii politice neconstituțională. Despre cauză i-a fost comunicat luni, 11 martie, Agentului guvernamental, a confirmat pentru ZdG șefa Direcției agent guvernamental Doina Maimescu, care asigură exercitarea atribuțiilor agentului guvernamental până la numirea unei persoane de către Guvern.
Cererea depusă de asociații fostului deputat fugar Ilan Șor nu a fost deocamdată făcută publică de Curte. Printre reclamanți este deputata Marina Tauber, vizată în dosarul penal privind finanțarea ilegală a partidului, și un actual primar.
„Aceștia nu pot cere despăgubiri la această etapă a examinării cauzei de către Curte. Ei se plâng că Curtea Constituțională a declarat partidul neconstituțional.
Cererea a fost comunicată parțial, doar plângerile în baza articolului 11 din Convenție și a articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Urmează să interpelăm autoritățile implicate, să vedem opinia lor, iar apoi să formulăm o poziție compilată și să o transmitem Curții spre examinare”, a menționat Doina Maimescu.
Articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede libertatea de întrunire şi asociere, iar articolul 3 din Protocolul adițional al Convenţiei – dreptul la alegeri libere.
Cererea a fost depusă de către fostul partid Șor, între timp lichidat, și alți patru reclamanți. Este vorba despre deputata Marina Tauber, primarul orașului Taraclia Veaceslav Lupov, fostul președinte al Consiliului raional Orhei Dinu Țurcanu și fostul primar al orașului Orhei Pavel Verejanu.
Într-o postare pe rețelele de socializare, reprezentanții fostului partid au declarat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat că va accepta să examineze „în cele ce urmează” fondul cauzei privind „legitimitatea interzicerii partidului „Șor” de către Guvernul Moldovei”. Aceștia au menționat că cererea ar fi fost depusă în august 2023, după peste o lună de la pronunțarea Curții Constituționale.
„Acest caz va avea un caracter sistemic și de referință”
„Calea spre dreptate: Partidul „Șor” a reușit să obțină examinarea în fond a cauzei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
(…) Interdicția impusă de autorități a provocat o mare îngrijorare în societate. Partidul condus de politicianul și filantropul Ilan Șor a fost lipsit de posibilitatea de a participa la alegerile locale. În august anul trecut, partidul a făcut apel la CEDO pentru a i se face dreptate. În acțiunea depusă se sublinia faptul că interdicția încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Decizia instanței de a accepta examinarea fondului cauzei este o realizare semnificativă, având în vedere selecția strictă a cazurilor care urmează să fie judecate la CEDO. Majoritatea cererilor depuse nu trec de procesul de preselecție.
Pentru CEDO, acest caz va avea un caracter sistemic și de referință, creând un precedent serios pentru toți membrii Consiliului Europei.
Shaul Brazil, partenerul BCL Solicitors LLP, care a depus cererea în numele partidului, a atras atenția asupra importanței de a putea oferi argumente împotriva acțiunilor guvernului moldovean. El și-a exprimat încrederea într-o examinare obiectivă și echitabilă a cazului.
Marina Tauber, deputat în Parlamentul Moldovei, a declarat că alegerile deschise și corecte reprezintă pilonul esențial al oricărei democrații, iar interzicerea partidului de către guvernul Moldovei a subminat aceste drepturi. „Salutăm decizia instanței de a aproba cererea și de a examina cazul”, a declarat Tauber”, conform unui comunicat de presă publicat pe pagina utilizată de reprezentanții fostului partid.
Expert: „R. Moldova trebuie și în fața CtEDO, ca în fața electoratului, populației, să demonstreze că acest partid într-adevăr era finanțat ilegal, într-adevăr are legături cu Federația Rusă”
Solicitat de ZdG, expertul în politică și alegeri, securitate, justiție și drept de la organizația WatchDog.MD, Andrei Curăraru, a declarat că cererile privind încălcarea libertății de întrunire şi asociere sunt de multe ori admise de CtEDO, Turcia fiind unul dintre statele care ajung cel mai des în fața Curții Europene din cauza interzicerii partidelor.
„Curtea de regulă ia partea partidelor interzise pe criterii ideologice. Atâta timp cât nu există încălcări ale legislației sau incitare la violență, Curtea ar fi de partea partidelor. Totodată, este interesantă și altă practică, în special din Spania, unde este vorba despre partidul Batasuna care avea legături directe cu grupul separatist armat ETA. Atunci CtEDO a stabilit că legătura cu această grupare criminală face ilegală înregistrarea partidului politic și a dat dreptate statului (…).
R. Moldova trebuie și în fața CtEDO, ca în fața electoratului, populației, să demonstreze că acest partid într-adevăr era finanțat ilegal, într-adevăr are legături cu Federația Rusă, care în prezent poate fi considerată teroristă și care acționează pentru destabilizarea R. Moldova. Dacă reprezentanții Ministerului Justiției vor avea această capacitate în fața Înaltei Curți, cu siguranță vom avea câștig de cauză.
Depinde și de cererea pe care o va formula Șor, și sunt sigur că are suficienți bani pentru a-și angaja un avocat bun, dar și de reacția și capacitatea R. Moldova. (…) Dacă statul va putea să demonstreze că chemările partidului Șor erau legate de schimbarea violentă, ilegală, ilegitimă a Guvernului și a Constituției, partidul Șor nu ar mai fi protejat de articolul 11”, a spus Andrei Curăraru.
Expertul WatchDog mai afirmă că articolul 3 – dreptul la alegeri libere, invocat de reclamanți, este „o întrebare mai complexă”, având legătură cu situația excepțională prelungită de mai multe ori.
„Pentru mine, probabilitatea ca să existe o condamnare pe un articol și o lipsă de condamnare pe altul este mare. Ca să comentăm mai clar trebuie să vedem cererea.
Alegeri corecte însemnă, de multe ori, niște garanții suplimentare, în special pentru partidele de opoziție. De obicei regimurile autoritare sunt condamnate. Știm de practica destul de extensivă împotriva Federației Ruse și a Ungariei, dar ceea ce poate face R. Moldova este să finalizeze o serie de procese interne legate de finanțarea partidului Șor și să demonstreze legătura sa directă cu Federația Rusă. Dacă sunt obținute suficiente probe pentru aceste fapte, va fi mai ușor de demonstrat această situație în fața CtEDO”, a menționat Curăraru.
„Caz cu impact”?
Una dintre paginile web asociate lui Ilan Șor, Telegraph, a citat ziarul israelian The Jerusalem Post, instanța a decis luni, în urma unei examinări preliminare a admisibilității cauzei, să examineze în continuare cauza și a comunicat cererea Guvernului moldovean, invitându-l să prezinte argumente până la 1 iulie.
„Curtea a adăugat în decizia sa din această săptămână că plângerea ar putea constitui un „caz cu impact”, ceea ce înseamnă că poate ridica probleme importante relevante atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ansamblu”, scrie Telegraph, citând The Jerusalem Post, deși potrivit reprezentantului Guvernului nu a fost emisă o decizie, ci a fost expediată o scrisoare care include acea frază.
Expertul Andrei Curăraru a sublinat că „nu vedem o examinare prioritară, cum este în cazul în cazul unor încălcări flagrante ale drepturilor omului, sau o atenție deosebită”.
„Există o procedură simplificată, de urgentare. Dacă Curtea considera că impactul este atât de mare, ar fi putut să examineze prioritar cererea. Asta ar fi dat un mesaj R. Moldova: acest caz este unul de importanță majoră și trebuie examinat rapid. Din informația publică nu rezultă această procedură.
Trebuie să așteptăm publicarea cererii avocaților fostului partid Șor și deja vom vedea argumentele cu care va interveni agentul guvernamental. Dacă R. Moldova va face toate investigațiile în timp util și le va prezenta în fața Curții, în special pe articolul 11, nu văd o problemă pentru a câștiga. Cu articolul 3 mereu este o interpretare, dacă pot fi considerate libere alegerile din perioade de situații excepționale”, e explicat analistul.
2%, adică 16 cazuri, dintre violările constatate de CtEDO în hotărârile care vizează R. Moldova, în perioada 1997-2023, au fost pe articolul 11 – libertatea de întrunire şi asociere, conform datelor prezentate la începutul anului 2024 de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
În 2023, împotriva R. Moldova au fost înregistrate 653 de cereri la CtEDO, 496 de cereri
au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol, iar 53 de cereri au fost comunicate Guvernului. La sfârșitul anului 2023, 1,149 de cereri împotriva R. Moldova erau pe rolul Curții.
Experții CRJM au refuzat să comenteze deocamdată plângerea ex-partidului Șor.
După ce, în iunie 2023, Partidul Politic „Șor” a fost declarat neconstituțional, acesta a fost exclus și din Registrul de stat al persoanelor juridice, printr-o decizie din 23 ianuarie 2024 a Agenției Servicii Publice (ASP).
Printr-o hotărâre a ASP, Partidul Politic „Șor” a fost exclus din Registrul de stat al persoanelor juridice. Potrivit unui comunicat de presă, decizia a fost luată în temeiul cererii depuse de lichidatorii Partidului Politic „Şor”, dizolvat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 19.06.2023.
