Bullyingul. Ce este, cum poate fi prevenit și cum pot fi apărate victimele acestuia
Fiecare al treilea copil din R. Moldova a suferit din cauza bullying-ului, arată un studiu UNESCO de acum patru ani. Alte studii arată că aproape 87% din adolescenții din țara noastră s-au confruntat cel puțin o dată cu violența la școală. ZdG a discutat la subiect cu Oxana Brighidin, consilieră juridică la Centrul de Resurse Juridice din Moldova și a aflat cum se manifestă bullying-ul, care este amploarea acestui fenomen, cine și cum poate să intervină în astfel de situații și cum pot fi apărate victimele agresiunilor.
Ce este bullyingul și cine este în pericol
Cuvântul „bully” din limba engleză înseamnă „bătăuș”, „huligan”. Acest cuvânt nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de „hărțuire”, „intimidare”, „terorizare”, „brutalizare”.
Din anul 2022 acest termen a fost introdus și în legislația națională. Astfel, conform Codului Educației, bullying-ul „este o formă de agresivitate care se manifestă în mod intenţionat, repetat şi prin dezechilibru de putere în relaţiile dintre copii, elevi sau studenţi şi care se referă la acele comportamente prin care un copil, un elev, un student ori un grup răneşte, dăunează, provoacă suferinţă, neputinţă sau aduce prejudicii demnităţii umane. Acest tip de agresivitate se desfăşoară, în principal, în instituţiile de învăţământ şi în spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.”
„Respectiv, pentru ca un comportament violent să fie catalogat drept bullying trebuie să existe intenționalitate, repetitivitate, dezechilibru de putere”, susține Oxana Brighidin.
„Atunci când doi elevi cu capacități fizice egale se ceartă sau se luptă, fac glume într-o formă prietenoasă și jucăușă, nu este vorba despre bullying. Bullying-ul întotdeauna urmărește scopul de a hărțui victima, de a-i provoca frică, de a o demoraliza, umili și supune.”
Experta subliniază că bullying-ul include atât violența fizică (mușcături, zgârieturi, vânătăi, loviri), cât și violența verbală (insulte, porecle și amenințări), violența relațională (izolare, răspândire de zvonuri) și violența în mediul online – cyberbullying-ul (postare de mesaje publice, poze denigratoare, poze modificate care prezintă victima într-o manieră rușinoasă și lipsită de respect).
Vorbim despre bullying în cazul în care un elev este imobilizat și închis într-o clasă vecină în timp ce toată lumea râde; unui licean i se pune piedică și este îmbrâncit în mod sistematic; un elev numește un coleg „tocilar” și-l amenință de fiecare dată că o să-l omoare dacă nu îi dă tema la matematică; un licean îi cere altuia banii de mâncare sub amenințarea că o să posteze pe internet poze indecente etc.
Care este amploarea fenomenului în instituțiile de învățământ din R. Moldova
Bullyingul nu este caracteristic doar instituțiilor de învățământ, dar cel mai des este întâlnit în aceste instituții și în special între adolescenți, remarcă Oxana Brighidin. Cele mai recente sondaje internaționale atestă că între 29% și 46% de copii sunt victime ale bullying-ului. Un raport al UNESCO publicat în 2019 atestă că ponderea totală a copiilor-victime ale bullying-ului în Republica Moldova este de 34,7%, fiind mai mare decât în România (33,8%). Un alt studiu efectuat în 2019 la cererea UNICEF Moldova atestă că 86,8% din totalul elevilor claselor VI – XII din țara noastră sunt afectați de bullying.
Care pot fi consecințele bullying-ului
Pe termen scurt, copiii supuși bullying-ului pot dezvolta depresie, pot avea motivație scăzută pentru a studia, pot absenta frecvent de la școală sau pot abandona în general studiile.
„Una dintre primele consecințe ale bullying-ului este lipsa dorinței de a merge la școală. 31,2% dintre elevi au menționat lipsa dorinței de a merge la școală din cauza colegilor, cel puțin o singură dată pe parcursul anului precedent. Situația dată a fost frecvent întâlnită în cazul victimelor – 39,3%, agresorilor – 37,6% și martorilor – 35,6%. Datele indică că 4 din 10 elevi, pe parcursul anului 2019, au simulat o boală sau s-au prefăcut bolnavi pentru a nu merge la școală”, se arată în studiul UNICEF.
Pe termen lung, victimele bullying-ului pot prelua comportamentele agresive, pot forma comportamente deviante, pot dezvolta probleme de sănătate mintală, iar cazurile grave pot duce chiar la tentative de suicid.
„Cel mai grav este faptul că 1 din 4 elevi a menționat că a avut situații când și-ar fi dorit să nu mai trăiască din cauza unor lucruri care s-au întâmplat la școală sau pe Internet. Atât victimele, cât și agresorii implicați în cazurile de bullying sunt afectați, întrucât 3 din 10 victime și 3 din 10 agresori au avut gânduri suicidale, cel puțin o singură dată”, menționează autorii studiului.
Cine și cum trebuie să intervină în situațiile de bullying
În situațiile de bullying trebuie să intervină toți cei care cunosc despre un asemenea caz, indiferent dacă este cadru didactic, copil-martor, părinte sau orice altă persoană căreia această informație i-a devenit cunoscută, susține Oxana Brighidin.
Din anul 2022 bullying-ul este reglementat în Codul Educației. Măsurile de protecţie împotriva bullying-ului sunt stabilite în Metodologia cu privire la prevenirea şi combaterea bullying-ului, aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
„Conform acestei Metodologii, personalul de conducere al instituției de învățământ trebuie să asigure copiilor diverse modalități de sesizare a cazurilor de bullying (adresarea la persoane de încredere direct, prin telefon, sms, email, chat, boxă pentru colectarea sesizărilor). De asemenea, personalul de conducere are obligația să identifice cazurile de bullying prin diferite metode: observarea directă, studierea climatului psiho-social, comunicarea cu copiii și părinții, informarea părinților despre posibilitatea de a raporta, adresări către organele de drept și organele de protecție a drepturilor copilului. De identificarea cazurilor în cadrul instituțiilor de învățământ sunt responsabili toți angajații, atât cadrul didactic, cât și personalul tehnic. Grupul de lucru intrașcolar realizează evaluarea primară a cazului”, precizează consiliera juridică de la CRJM.
Experta punctează că atunci când viața și sănătatea copilului sunt în pericol, personalul de conducere al instituţiei trebuie să refere cazul de bullying evaluat drept grav către structurile corespunzătoare (în funcție de competențele pe care le au) și să completeze o Fișă de sesizare. Cazurile mai puțin grave de bullying urmează să fie examinate în cadrul instituției.
Metodologia are și lacune, subliniază Oxana Brighidin. „De exemplu, nu este prevăzut rolul psihologului, care este unul esențial în asemenea cazuri, și nici componența grupului de lucru intrașcolar sau a echipei multidisciplinare. În practică, este atestată lipsa de reprezentativitate a copiilor victime în asemenea grupuri.”
Ce pedepse riscă agresorii
În funcție de gravitatea faptei comise, agresorilor li se aplică diferite tipuri de sancțiuni. „Pentru abateri disciplinare se aplică sancțiunile prevăzute în Codul Educației și Regulamentele instituției de învățământ, de la observație, mustrare, până la exmatriculare. Cadrele didactice trebuie să redirecționeze victimele și agresorii către psihologul din instituția de învățământ și către serviciile specializate, să anunțe părinții în decurs de 3 zile lucrătoare.
Atunci când comportamentul de bullying escaladează într-un comportament agresiv cu repercusiuni mai grave, agresorii ar putea fi incluși în evidența secției de poliție. În cazul infracțiunilor grave sau consecințelor serioase pentru viața și sănătatea victimei, agresorii sunt pasibili de sancțiuni contravenționale sau penale, dacă au împlinit vârsta răspunderii penale sau contravenționale.
De asemenea, poate fi depusă o acțiune civilă în instanța de judecată privind repararea prejudiciului material și moral, care desigur va fi plătit de către părinți în cazul minorului”, punctează Oxana Brighidin.
Cum pot fi apărate victimele bullying-ului
Victimele bullying-ului au nevoie de asistența psihologică și juridică. „Astăzi se atestă o insuficiență a psihologilor școlari și a serviciilor specializate pentru copiii-victime și agresori. Practic, acestea lipsesc în raioanele R. Moldova, fiind prezente doar în mun. Chișinău”, punctează consiliera CRJM.
„Dacă vorbim despre asistența juridică, există avocații care oferă asistență juridică garantată de stat, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Consiliul pentru Egalitate. Este regretabil însă că în R. Moldova nu există o specializare a avocaților în protecția drepturilor copilului.”
La etapa de urmărire penală a cauzei, poliția și procurorul trebuie să investigheze cazul într-o manieră prietenoasă copilului, remarcă Oxana Brighidin. De asemenea, la etapa judecării cauzei, este esențială audierea copiilor ținând cont de abordarea prietenoasă a acestora, particularitățile și vârsta lor.
„Este important ca toți actorii implicați în acest proces să aibă o abordare sensibilă la drepturile copilului, atenția față de opinia și interesul superior al acestuia, care nu este un moft, ci un principiu fundamental ce trebuie înțeles și operaționalizat într-o manieră veritabilă.”
Unde se pot adresa victimele bullyingului, părinții acestora sau eventual martorii unei situații de bullying
Oxana Brighidin le recomandă copiilor care suferă de bullying sau au fost martorii acestui fenomen să raporteze cazurile de violență unui adult – părintelui, dirigintelui, altui profesor în care au încredere, psihologului de la școală, coordonatorului pentru prevenirea violenței sau directorului instituției, direct sau prin telefon, oral sau în scris, prin sms, email.
Experta încurajează depunerea unei plângeri la poliție sau la procuratură, în cazul în care bullying-ul se încadrează în limitele legii penale. „Până la vârsta de 14 ani pentru o plângere penală acționează părinții, iar între 14 și 18 ani actul se întocmește de copil, asistat de cel puțin un părinte de-al său”, punctează Oxana Brighidin.
Pentru discriminare ea recomandă depunerea unei sesizări la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. De asemenea, menționează jurista, copiii și părinții se pot adresa organizațiilor societății civile care sunt implicate în prevenirea și combaterea fenomenului de violență și bullying: Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Terre des Hommes, Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor. „De asemenea, Telefonul Copilului 116111! Oricine poate apela la acest telefon, solicitând informație sau ajutor”, recomandă Oxana Brighidin.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
