BNM cere sancționarea a șase judecători, dintre care trei sunt în demisie onorabilă. CSM a admis o contestație și a reîntors sesizarea la Inspecția judiciară
Șase magistrați, dintre care trei judecătoare plecate în demisie onorabilă cu puțin timp înainte de începerea evaluării integrității, riscă să fie sancționați disciplinar din cauza unei decizii luate într-o cauză dintre Banca Națională a Moldovei (BNM) și o altă instituție financiară.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis marți, 25 septembrie, contestația depusă de guvernatoarea BNM Dragu Anca-Dana împotriva unei hotărâri a Completului de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar, emisă în privința unor judecători de la Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.
Orange lansează o nouă soluție pentru digitalizarea afacerilor – Orange Document Management (P)
Contactat de ZdG, președintele CSM Sergiu Caraman a afirmat că dosarul a fost trimis înapoi la Inspecția judiciară, care are la dispoziție 30 de zile, pentru a examina faptele invocate în solicitarea BNM.
„Consiliul a stabilit eroarea în faptul că erau indicate fapte concrete cărora nu li s-a dat nicio apreciere”, a menționat Sergiu Caraman.
Mai exact, în iulie 2023, guvernatorul de atunci al BNM, Armașu Octavian, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii solicitând examinarea acțiunilor judecătorilor Angela Bostan și Grigore Daşchevici de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi a Marianei Pitic (Ursachi) de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), cât și a judecătoarelor în demisie acum Veronica Negru, de la CA Chișinău, Tamara Chișca-Doneva și Galina Stratulat, de la CSJ, prin prisma comiterii de către acestea a abaterilor disciplinare.
BNM susține că deciziile CA Chişinău şi a CSJ pronunțate în cauza civilă „zădărniceşc eforturile R. Moldova de asigurare a unei structuri transparente a acționariatului băncilor şi de neadmitere a influenței negative a acţionarilor necorespunzători sub aspectul calității lor, depuse de-a lungul timpului”.
Totodată, aceste decizii ar fi pus în pericol politica statului în domeniul supravegherii bancare și al transparenței acționariatului, conform căreia statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.
„Mai mulți acţionari a BC „Energbank” SA au acționat concertat şi deţin calificat în capitalul social al băncii 52,55% fără aprobarea BNM. Drept urmare, prin hotărârea Comitetului executiv al BNM, din 11 ianuarie 2019, au fost suspendate acțiunile şi aceşti acţionari care au acționat concertat au fost obligați să înstrăineze în 3 luni acţiunile din capitalul BC „Energbank”SA, în caz contrar BC „Energbank”SA să anuleze acţiunile deținute de acești acționari, să emită noi acțiuni în acelaşi număr și să le înstrăineze la bursa de valori, iar suma încasată din vânzarea lor să fie transmisă acestor acționari, conform prevederilor legale”, a indicat BNM.
În martie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins respins ca neîntemeiate acțiunile depuse de o parte din acţionarii vizați a BC „Energbank” SA împotriva hotărârii BNM.
Totuși, completul de judecată de la Curte de Apel Chișinău a casat, în decembrie 2021, decizia primei instanțe și a emis o nouă hotărâre de admitere acţiunile contestatarilor, fiind anulată hotărârea BNM în partea contestată, cu revocarea măsurilor aplicate acestora. În martie 2023, CSJ a menținut decizia instanței de apel.
Cu privire la pronunțarea deciziilor „diametral opuse practicii judiciare”, reprezentanții Băncii Naționale au comunicat atunci în fața instanțelor că hotărâri ale BNM identice celei contestate în privința Energbank au fost emise în alte 7 cazuri anterioare similare. Aceste alte 7 hotărâri ale BNM au vizat 70 de acționari din 6 bănci diferite, 6 dintre hotărâri fiind atacate în instanță fără succes.
În plus, conform BNM, magistrata Galina Stratulat de la CSJ şi judecătorii vizați de la CA Chişinău s-au pronunțat anterior în cauze similare şi au menținut hotărârile BNM care au fost contestate în judecată.
Poziția Inspecției judiciare
În octombrie 2023, Inspecția judiciară a respins ca neîntemeiată sesizarea înaintată de guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Armaşu Octavian, pe motiv că „faptele expuse nu constituie abaterii disciplinare în stare să angajeze răspunderea disciplinară a judecătorilor vizați conform prevederilor art.4 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor”.
„Aspectele de ilegalitate a actelor judecătoreşti indicate, aşa cum au fost expuse în cuprinsul sesizării, vizează modalitatea concretă de soluționare a cauzei și temeinicia soluției adoptate prin prisma temeiului de drept reținut, aceasta fiind atributul exclusiv al instanţei a cărei soluție poate fi supusă verificării doar în căile de atac şi nu poate face obiectul acţiunii disciplinare. Or, în caz contrar, ar fi pe deplin neglijat şi încălcat principiul independenţei judecătorului reflectat în Constituția R. Moldova.
Obiectul verificării disciplinare nu-l poate constitui raționamentul logico-juridic al judecătorului chemat să judece o cauză, iar opinia pe care acesta și-o formează nu poate fi cenzurată decât în căile de atac prevăzute de lege și nu poate forma obiectul unei abateri disciplinare”, a argumentat inspectorul-judecător care a examinat subiectul.
Și Completul de examinare a contestaţiilor, format din Ruxanda Pulbere, Pavel Midrigan și Iurie Соtruță, a respins, în decembrie 2023, contestația BNM împotriva deciziei Inspecției judiciare.
Demisii onorabile
Tamara Chișca-Doneva a fost eliberată din funcție în august 2023, deși aceasta solicitase demisia din 31 iunie 2024. Chișca-Doneva a declarat atunci că „consideră inoportun să participe la evaluarea integrității”, din motiv că mandatul de judecător îi expiră pe data de 14 iunie 2024, totodată oferindu-se să mai rămână în funcție, având în vedere că „buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului posturilor vacante”.
Mai târziu, hotărârea CSM din 25 august 2023 cu privire la cererea de demisie a judecătoarei a fost contestată, dar a rămas a rămas în vigoare.
În privința eliberării din funcție a Tamarei Chișca-Doneva, unul dintre membrii CSM, Ion Guzun, a formulat atunci o opinie separată pentru i se aplica magistratei demisia neonorabilă, menționând ca argument inclusiv dosarul Energbank.
„Fără a reda în detaliu fondul cauzei și aprecierea hotărârilor judecătorești, prima facie, apreciez Decizia CSJ din 29 martie 2023 drept o interpretare greșită și tendențioasă a cadrului legislativ referitor la domeniul bancar și a spiritului cadrului reglementar bancar, care a fost aprobat și expertizat de instituțiile financiare internaționale și aplicat anume pentru a contracara deţinerile netransparente în sectorul bancar inclusiv circumstanţe care au contribuit la frauda bancară.
Consider că au fost ignorate circumstanțele și faptele indubitabile aduse de către Banca Naţională a Moldovei în această cauză, s-a afectat autoritatea instituțiilor de supraveghere (BNM și CNPF) și probabil va rezulta, printre altele, prin prejudicierea bugetului de stat ca achitare a despăgubirilor financiare foștilor acționari ai BC Energbank. Astfel, consider că s-a creat un precedent periculos pentru integritatea sectorului bancar, stabilitatea financiară, securitatea statului și un atentat asupra reformelor comprehensive a sectorului bancar ca răspuns la frauda bancară”, a argumentat atunci Guzun pentru eliberarea judecătoarei fără beneficiile acordate de demisia onorabilă.
Veronica Negru a fost eliberată din funcție în mai 2024, alături de alți 19 colegi de la Curtea de Apel Chișinău, chiar înainte de începerea procedurii de vetting a judecătorilor din instanță. La 12 aprilie Comisia vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai CA Chișinău. Magistrații au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele. Astfel, jumătate din judecătorii CA Chișinău au ales să fie evaluați de Comisia Vetting, iar ceilalți au depus cerere de demisie.
Veronica Negru și-a început activitatea în calitate de magistrat fiind numită în funcție, în noiembrie 2002, la Judecătoria sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani.
Ulterior, prin decretul președintelui R. Moldova din septembrie 2007, a fost numită în funcția de judecător la până la atingerea plafonului de vârstă. La 4 februarie 2015, Negru a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Galina Stratulat a fost eliberată din funcție în februarie 2023, alături de mulți alți judecători de la CSJ care și-au anunțat demisia în contextul evaluării externe.
Galina Stratulat a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, la 15 iunie 1989. Ulterior, la 25 februarie 2000, prin decretul președintelui, Stratulat a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. După un an, a fost numită în funcție de judecător al Curții de Apel, iar peste alți doi – la Curtea Supremă de Justiție.
Acționarii care au contestat în instanță hotărârea BNM sunt Societatea pe Acțiuni „Enteh”, Macovețkaia Elena, Societatea cu Răspundere Limitată „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, Societatea cu Răspundere Limitată „Evident-Electro”, Întreprinderea cu Capital Străin „Dima-Holding”, Societatea cu Răspundere Limitată SRO „WGD INT”, Societatea pe Acțiuni „Panfermag Energy” și Societatea cu „Răspundere Limitată „Dunav”.
