Berlinul va investi 500 miliarde de euro în infrastructură și cât este nevoie în apărare: „De cel puțin un deceniu am simțit un fals sentiment de siguranță”

Un pachet atractiv de investiții în infrastructura Germaniei și eliminarea limitelor fiscale ale cheltuielilor federale pentru apărare au fost votate marți, 18 martie 2025, în plenul Bundestagului, într-o ședință agitată care a durat peste patru ore. După aprige controverse exprimate de deputații reuniți pentru ultima oară în cel de-al 20-lea ciclu parlamentar federal a fost votată modificarea Legii Fundamentale, astfel încât viitorul guvern de la Berlin să poată crește bugetul militar, iar împreună cu legislativele de land să demareze repararea șoselelor, podurilor, autostrăzilor, școlilor, spitalelor și a bazinelor de înot, scrie Deutsche Welle.
Amendarea constituțională a fost confirmată cu votul dat de 513 deputați din taberele conservatoare, social-democrată și ecologistă, din totalul de 733 de parlamentari. Adică 24 de voturi peste cele 489 necesare modificărilor aduse Legii Fundamentale.
Parlamentarii germani au fost chemați să adopte schimbări majore la regulile de împrumut guvernamental. Cum normele de îndatorare publică sunt ancorate în Legea fundamentală a Germaniei, era nevoie de o majoritate de două treimi pentru a opera modificările. În consecință, partidele care negociază acum viitoarea coaliție de guvernământ – și care nu vor avea suficiente mandate pentru modificarea constituției în viitorul ciclu legislativ – au decis să supună inițiativa votului în vechiul Bundestag, unde beneficiază de sprijinul unui număr relevant de ecologiști.
Potrivit surselor DW, cinci dintre membrii grupului parlamentar conservator erau așteptați să se opună noului plan financiar federal. La fel și un ecologist. Social-democraților le-a lipsit un deputat, bolnav. Împreună, SPD, CDU-CSU și Verzii, partidele care susțin relaxarea frânei datoriilor, au cu 31 de voturi mai multe decât majoritatea necesară de două treimi. O pierdere a votului ar fi dat o lovitură grea viitorilor parteneri de coaliție chiar înaintea instalării viitoarei guvernări compuse din conservatori și social-democrați. O majoritate pare să fie asigurată și în camera superioară a parlamentului german, Bundesrat, în care se vor reuni, vineri, reprezentanții landurilor federale pentru a vota amendamentul adoptat astăzi în Bundestag.
Ce presupune frâna datoriilor
Cheia măsurii adoptate astăzi este relaxarea regulilor fiscale pentru a permite un plus de îndatorare a Germaniei. Așa-numita frână a îndatoririlor însemna că guvernul federal putea împrumuta suplimentar, în anumite limite, până la 0,35% din produsul intern brut.
Această frână urmează să fie acum suspendată și se pot face împrumuturi pentru finanțări pentru cheltuielile necesare apărării țării – apărarea și protecția civilă, serviciile de informații, protecția sistemelor de tehnologie a informației – precum și pentru ajutorul acordat țărilor atacate cu încălcarea dreptului internațional, inclusiv cel militar pentru Ucraina, stabilit la patru miliarde de euro în anul 2025.
În plus, urmează să fie creat un fond de 500 de miliarde de euro pentru investiții suplimentare în infrastructură și pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2045.
De măsurile asupra cărora CDU/CSU, SPD și Verzii au căzut de acord în principiu săptămâna trecută vor beneficia nu doar guvernul federal, ci și cele regionale, ale landurilor.
Bani pentru „o nouă comunitate europeană de apărare”
„Circumstanțele sunt determinate în primul rând de războiul de agresiune al lui Putin împotriva Europei”, a explicat, de la microfonul plenului, liderul grupului parlamentar creștin-democrat Friedrich Merz, care a primit, practic, prin votul de astăzi, un cec în alb pentru cheltuielile de apărare înainte de a deveni, cel mai probabil, viitor cancelar al Germaniei.
Republica Federală nu a realizat natura precară a securității europene în ultimii ani și trebuie să acționeze acum, când este nevoie de o reconstrucție totală a capacităților de apărare ale Germaniei, a recunoscut Merz: „De cel puțin un deceniu am simțit un fals sentiment de siguranță”.
Datoria avută în vedere se datorează actualelor „circumstanțe foarte specifice”, în care Germania și Europa ar putea fi expuse unui agresiuni rusești, „cu atacuri asupra rețelelor noastre de date, cu distrugerea liniilor de aprovizionare, cu atacuri incendiare, cu crime în țara noastră, (…) cu campanii de dezinformare” din care „faceți acum parte”, a punctat Merz, adresându-se direct parlamentarilor partidului de dreapta radicală Alternativa pentru Germania (AfD).
„Decizia pe care o luăm astăzi (…) nu poate fi decât primul pas major către o nouă comunitate europeană de apărare, care include și țări nemembre ale Uniunii Europene”, a mai punctat liderul CDU.
Datorii „cu conștiința curată”
În ce privește datoria planificată pentru infrastructură, Merz a calificat-o drept „schimbare a viitorului generațiilor viitoare”. Banii singuri nu rezolvă problemele iar investițiile planificate nu înlocuiesc reformele. „Modernizarea cuprinzătoare a comunității noastre” prevede reducerea birocrației, de exemplu prin accelerarea procedurilor de aprobare, pentru un „stat capabil să acționeze”. În aceste condiții, pachetul de datorii poate fi „adoptat cu conștiința curată”.
Atmosfera în plen a fost tensionată în timpul discursului rostit de Merz, întrerupt de intervenții ale parlamentarilor AfD, care l-au acuzat că și-a trădat alegătorii. Președinta Bundestagului, Bärbel Bas, a fost în mai multe rânduri obligată să facă apel la ordine.
„Securitatea Europei se apără la Baltică și la Bug și trebuie să ne asumăm această responsabilitate, nu să lăsăm doar în seama partenerilor noștri europeni”, a subliniat și Thorsten Frei, colegul conservator al viitorului cancelar.
„Compromis istoric” pentru o Germanie puternică
Liderul SPD Lars Klingbeil a vorbit și el despre situația din Ucraina, țară care are acum nevoie de sprijin puternic din partea Germaniei și a Europei. Iar Germania, a completat politicianul social-democrat, ar trebui să aibă un rol de lider în acest sens. Dar o Germanie puternică într-o Europă puternică necesită investiții în infrastructură și protecția climei. Și aceasta necesită un „compromis istoric” între partidele din centrul democratic care, a subliniat Klingbeil, spre deosebire de alte țări, au reușit să nu permită venirea extremiștilor la guvernare.
„Acest pachet va oferi ajutor pentru majoritatea oamenilor din această țară” și va permite modernizarea, promovarea schimbării, digitalizarea și reducerea birocrației, a adăugat liderul social-democraților.
Ulterior a vorbit și cel care, conform sondajelor, este cel mai popular politician german al momentului, ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD). „Ne confruntăm cu una dintre cele mai dificile situații în domeniul politicii de securitate din istoria țării noastre, dacă nu chiar cu cea mai mare”, care implică un nou „angajament” necesar, deoarece „oricine ezită astăzi neagă realitatea”. Popularitatea lui Pistorius vine în special de la linia sa de susținere a Ucrainei.
Extreme opuse, opuse inițiativei
Merz este „complet nedemn” și „se tocmește” cu majoritatea vechiului Bundestag pentru a-și finanța cu datoriile publice viitorul politic de cancelar, a comentat liderul AfD Tino Chrupalla. „Cel mai valoros atu pe care politicienii îl au este credibilitatea. Cu aceste acțiuni jenante, dragă domnule Merz, ați pierdut-o deja complet pe a dumneavoastră (…) Alegătorii se simt trădați. Și pe bună dreptate”, a încheiat politicianul de dreapta.
Asemeni celor din dreapta radicală, deputații formațiunii post-comuniste Stânga au acuzat gruparea conservatoare CDU-CSU că „știa foarte bine în timpul campaniei electorale că (o guvernare – n.red.) nu va funcționa fără mai mulți bani pentru investiții” și își încalcă promisiunile electorale. În plus, manifestă „dispreț față de stat”, prin această „procedură parlamentară nedemnă”, a apreciat deputatul stângii extreme, Christian Görke.
Politicianul post-comunist a reproșat că „cel mai mare program de reînarmare din Republica Federală” a fost adoptat „fluturându-l, pur și simplu, între micul dejun și friptura de gâscă”. Görke i-a criticat și pe Verzi, care ar fi fost „neprincipiali”, întrucât au fost de acord să susțină planul viitoarei guvernări. Stânga a acuzat ecologiștii că s-au vândut în schimbul banilor pentru reforma climatică.
Verzii: critici politice dar vot favorabil pe fond
„Nu ne lăsăm cumpărați”, a replicat co-liderul parlamentarilor ecologiști, Britta Haßelmann, subliniind că nu este vorba doar despre „reînarmare”, ci și de protecție civilă. Reprezentanta Alianței 90 / Verzii și-a început discursul cu un atac la adresa lui Merz, pentru că în urmă cu un an a blocat o inițiativă similară venită din partea verzilor și a social-democraților. Germania, spunea atunci viitorul cancelar, nu are „o problemă de venituri, ci una a cheltuielilor” iar astfel, a comentat acum Britta Haßelmann, CDU a „otrăvit” discursul, fapte ce pun sub semnul întrebării modul în care facțiunile democratice de centru se vor trata reciproc în următorii ani.
Haßelmann a enumerat restanțele de investiții locale, în căi ferate sau protecția climei: „Ați respins categoric toate acestea – cu atâta aroganță și populism bolnăvicioase”. În ce privește fondul problemei, însă, planurile de îndatorare propuse astăzi sunt, spune deputata ecologistă, necesare și corecte, astfel că Verzii le susțin.
Liberalii atacă în justiție, Scholz, ascuns printre colegi
O intervenție specială a fost cea a liderului grupului parlamentar FDP, Christian Dürr, Liberalii nu au reușit să depășească pragul de 5% necesar pentru a intra în viitorul Bundestag, astfel că intervenția lui Dürr a fost una din ultimele luări de cuvânt ale formațiunii, în care a acuzat viitoarea coaliție că face „cadouri electorale pe termen scurt”, că nu „investește în viitor”, ci mai degrabă „într-un stat social scăpat de sub control”. În plus, a avertizat că, „dacă sunt mulți bani, presiunea reformei nu mai există”. Liberalii au mai anunțat că vor folosi instrumente juridice pentru a ataca măsura adoptată astăzi de Bundestag.
Pentru președintele de onoare al AfD, Alexander Gauland, Friedrich Merz este o dezamăgire, pentru că ar fi sacrificat politicile de stopare a „imigrației ilegale în masă”pentru ambițiile sale politice personale și pentru că a refuzat să formeze o coaliție cu AfD. Făcând acaesta, Merz s-a făcut „prizonier al schimbărilor sociale de stânga și verde” și „o continuare” a Angelei Merkel.
Reporterii DW din Bundestag l-au urmărit și pe cancelarul în exercițiu Olaf Scholz. Social-democratul a stat, pe toată durata acestei dezbateri, undeva în mijlocul grupului parlamentar SPD, urmărind pasiv schimburile de replici între taberele politice și cum rivalul său Friedrich Merz pune mâna din mers pe frâiele puterii.