Avocata președintei Curții Constituționale și procurorul care a instrumentat dosarul Domnicăi Manole, reacții după ce instanța de judecată i-a oferit magistratei 800 de mii de lei drept prejudiciu moral
Angela Popil, avocata Domnicăi Manole, președinta Curții Constituționale a venit cu explicații după decizia instanței de judecată de a-i oferi fostei judecătoare de la Curtea de Apel Chișinău un prejudiciu moral în sumă de 800 de mii de lei după ce a fost cercetată penal și judecată într-un dosar în care, ulterior, procurorii au renunțat la învinuire.
„Nici reprezentantul Procuraturii Generale și nici reprezentantul Ministerului Justiției nu au fost în capacitate să comunice instanței de judecată care este, după părerea instituțiilor pe care le reprezintă, cuantumul compensației care poate fi acceptat, lăsând acest aspect la intima convingere a instanței”, spune ea.
La rândul său, Eugeniu Rurac, procurorul care a instrumentat dosarul Manole și care ulterior, în instanță, a renunțat la învinuire, susține că hotărârea instanței „este absolut neîntemeiată sub aspectul proporționalității despăgubirilor dar și în fond este eronat interpretată”.
Rurac: „Reprezentanții MJ și PG în proces au avut după părerea mea un rol pasiv în apărarea intereselor statului”
„Decizia instanței, potrivit căreia Domnica Manole ar urma să primească din bugetul de stat 800 de mii de lei o consider una ilegală! În primul rând este o despăgubire exagerată, în coraport cu practica CEDO și practica națională pe așa cazuri, unde despăgubiților li se acordă sume cu mult mai mici. În al doilea rând, hotarârea este neîntemeiată, si asta pentru că art. 3 din Legea nr.1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești stipulează că acțiunile procesuale pentru care poate fi despăgubită persoana sunt: reținerea, perchezițiile, arestul, măsuri speciale de investigații etc. Din câte cunoaștem, Domnica Manole nu a avut nicio măsură de constrângere și nu a fost supusă vreo unei limitări în drepturi (nici măcar nu i-a fost interzis să părăsească țara)! Totodată, aș atrage atenția că în hotărârea instanței, judecătorul Petru Harmaniuc a utilizat noțiunea de „tragere la răspundere penală”, ceea ce nu corespunde prevederilor Codului penal, care stipulează că răspunderea penală reprezintă condamnarea persoanei, or Domnica Manole a fost achitată ca urmare a renunțării procurorului la acuzare ! Astfel, consider ca Hotărârea instanței din 8 februarie este absolut neîntemeiată sub aspectul proporționalității despăgubirilor, dar și în fond este eronat interpretată.
În final, doresc să atrag atenția că instanța nu a atras ca intervenient în proces nici procurorul de caz, nici CSM, iar reprezentanții MJ și PG în proces au avut după părerea mea un rol pasiv în apărarea intereselor statului”, susține Rurac.
Vedeți, mai jos, comunicatul integral al avocatei Angela Popil
„Acțiunea în încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecare a pricinii a fost formulată și depusă în instanța de judecată la data de 11.08.2022 în condițiile Legii nr. 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
În motivarea acțiunii s-a invocat că în perioada 08.06.2016 – 09.08.2019 a fost subiect al cauzei penale nr. 20169242021 pornită prin Ordonanța Procurorului General interimar al Republicii Moldova, Eduard Harujen din 08.06.2016, fiind învinuită de faptul că, activând în funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău, ar fi comis acțiuni care au subminat autoritatea și prestigiului justiției, discreditând înalta funcție de judecător, pronunțând cu bună-știință o hotărâre contrară legii. În concret, Doamna Domnica Manole a fost pusă sub învinuire pentru faptul că la data de 14.04.2016, în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea prin care a fost dispusă anularea Hotărârii CEC nr. 4608 din 30.03.2016., fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzută de art. 307 alin. (1) Cod penal – pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.
Cauza penală a fost trimisă în instanța de judecată la data de 20.04.2018, iar sentința de achitare a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău sediul Buiucani la data de 09.08.2019, devenită definitivă și irevocabilă la data de 26.08.2019. Sentința de achitare a Doamnei Domnica Manole a fost pronunțată urmare a renunțării de către procurorul de caz la învinuire prin Ordonanța din 04.07.2019.
În argumentarea soluției cuprinse în Ordonanța din 04.07.2019 acuzatorul de stat a invocat prevederile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 544/1995, conform cărora judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare, precum a făcut trimitere și la jurisprudența Curții Constituționale care statuează că nu poate fi antrenată răspunderea penală a unui judecător pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință, fiind stabilit că, judecătorii din cadrul judecătoriilor, curților de apel și Curții Supreme de Justiție pot fi trași la răspundere penală în temeiul art. 307 din Codul penal doar în cazul în care este probată indubitabil, dincolo de orice îndoială rezonabilă, intenția directă în pronunțarea unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legi (HCC nr. 12/2017).
Până la trimiterea cauzei penale de învinuire a Doamnei Domnica Manole în instanța de judecată, Consiliul Superioral Magistraturii,prin Hotărârea nr. 451/21 din 04. 07. 2017 a propus Președintelui Republicii Moldova demiterea Doamnei Domnica Manole din funcția de judecător, reținând în temelia acestei propuneri argumentele avizelor Serviciului de Informații și Securitate a căror valoare probantă a fost desființată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2017. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 04.07.2017 este în vigoare.
De la data pronunțării Sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din data de 09.08.2019 până la data acestui comunicat nici Procuratura Generală și nici Consiliul Superior al Magistraturii nu au reacționat în vreun fel în sensul recunoașterii culpei în instrumentarea unui dosar penal defectuos în cazul Doamnei Domnica Manole și demiterea nelegală din funcția de judecător.
Cu referire la cazul Doamnei Domnica Manole au fost lansate serioase critici la adresa sistemului de justiție din Republica Moldova: Declarația Delegației UE în Republica Moldova din 12.07.2017, Rezoluția Parlamentului European din 14.11.2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova, Raportul misiunii Comisiei Internaționale a Juriștilor din 2019, memorandumul Comitetului pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului al Asambleei Parlamentare al Consiliului Europe din 03.10. 2019, fiind subliniat foarte clar că, cazul Doamnei Manole Domnica este un exemplu izbitor de persecutare politică a unui judecător.
Având în vedere linșajul public la care a fost supusă Doamna Domnica Manole în perioada de la data punerii sub învinuire și până la pronunțarea sentinței de achitare (3 ani), punerea Doamnei Domnica Manole în situația de a-și demonstra nevinovăția, fiind acuzată public de comiterea unei infracțiuni care viza în principal pronunțarea unei hotărâri judecătorești bazată pe propria sa convingere în calitate de judecător și care ulterior a fost casată doar pentru simplul fapt că judecătorii instanței ierarhic – superioare au dat o altă interpretare prevederilor legii materiale aplicate în speță, ingerința serioasă în viața privată a Doamnei Domnica Manole și familiei sale, inclusiv tăcerea și lipsa de reacție a Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Magistraturii după pronunțarea sentinței de achitare, a justificat formularea unei acțiuni în instanță în vederea revendicării compensațiilor morale pentru suferințele și umilința publică la care a fost supusă Doamna Manole Domnica în calitatea sa de judecător.
Odată cu pornirea procesului penal Doamna Manole Domnica a fost supusă unei persecuții fără precedent pentru deciziile adoptate în calitatea sa de judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău. Or, incriminarea unui judecător prin prisma adoptării unei hotărâri poate fi acceptată doar atunci când judecătorul nu poate nici într-un fel motiva propria convingere și concluzia trasă în actul judecătoresc constatat a fi nelegal, însă judecătorul vizat nu va putea fi tras la răspundere penală pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești bazată pe propria convingere motivată.
Cu referire la cauza privind compensarea prejudiciului moral, trebuie să comunicăm că aceasta s-a judecat în ședință publică la care au participat reprezentanții Procuraturii Generale și Ministerului Justiției, iar dacă Ministerul Justiției a formulat la caz o referință prin care a recunoscut că acțiunea Doamnei Domnica Manole în partea care se referă la dreptul său de a revendica prejudiciul moral este întemeiată, obiectând doar asupra cuantumului solicitat (fără a explica raționamentele obiecției), Procuratura Generală nu a comunicat nici o referință la caz și a susținut fără alte comentarii poziția Ministerului Justiției.
Nici reprezentantul Procuraturii Generale și nici reprezentantul Ministerului Justiției nu au fost în capacitate să comunice instanței de judecată care este, după părerea instituțiilor pe care le reprezintă, cuantumul compensației care poate fi acceptat, lăsând acest aspect la intima convingere a instanței.
Este dreptul Procuraturii Generale și Ministerului Justiției să conteste în ordine de apel Hotărârea Judecătoriei Chișinău sediu Centru din 08.02.2023, iar instanța de apel urmează să dea apreciere temeiniciei și legalității concluziilor reținute de instanța de fond la temelia hotărârii adoptate.
Astfel, instanța a hotărât încasarea sumei de 800 de mii de lei în beneficiul magistratei, din contul bugetului de stat, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin „acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală în temeiul art. 307 alin. (1) din Codul penal, acțiuni soldate cu achitarea Domnicăi Manole prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 9 august 2019, definitivă și irevocabilă din 26 august 2019, de învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal, ca urmare a renunțării acuzatorului de stat la învinuire în ședința de judecată”.
Potrivit dispozitivului hotărârii din 8 februarie, pronunțată de judecătorul Petru Harmaniuc, alți 4 500 de lei vor fi achitați președintei CC cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate la examinarea cauzei civile.
„În rest, cererea de chemare în judecată în partea compensării excedentului prejudiciului moral adjudecat prin prezenta hotărâre, precum și în partea încasării sumei ce depășește cuantumul cheltuielilor de asistență juridică acordate reclamantei în prezentul proces, se respinge ca neîntemeiată”, se mai arată în document.
Domnica Manole a solicitat repararea prejudiciului moral estimat la suma de 1 000 000 de lei, cauzat prin „acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată, materializate în tragere ilegală la răspundere penală, cu compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea prezentei cauze civile în mărime de 5 000 de lei”.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Domnica Manole a fost achitată în dosarul în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri contrare legii în „dosarul referendumului” în vara anului 2019. Decizia magistraților a venit atunci după ce procurorul pe caz, Eugeniu Rurac, a renunțat la acuzațiile penale.
Potrivit lui Rurac, declarațiile unui martor al apărării și concluziile unor experți au constituit temeiul în baza căruia acuzarea a renunțat de a mai înainta învinuiri penale magistratei Domnica Manole.
Domnica Manole a fost judecată pentru adoptarea unei decizii contrare legii, mai exact pronunțarea la 14 aprilie 2016, în funcția de judector la Curții de Apel Chișinău, a unei hotărâri prin care anula hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 30 martie 2016 care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” şi obliga instituţia să iniţieze acel referendum republican.
La scurt timp, Eduard Harunjen, pe atunci procuror general interimar, a obținut acordul CSM de a demara urmărirea penală în privința magistratei.
Pe 4 iulie 2017, după ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător și a demis-o din funcție.
Deși, după adresarea Domnicăi Manole la Curtea Constituțională, judecătorii acestei instituții au decis că verificarea de către Serviciul de Informații și Securitate a candidaților la funcția de judecător, dar și a judecătorilor, este neconstituțională, magistrații intanțelor din R. Moldova, până la CSJ, au respins cererea de chemare a Domnicăi Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea a două decizii prin care a fost demisă din sistem.
