Primul Summit Global pentru Pace este programat să aibă loc în orașul elvețian Lucerna, la 15-16 iunie. La eveniment sunt așteptați lideri din 80-100 de țări, care își propun să identifice o cale către sfârșitul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, speră ca cel puțin un armistițiu temporar să fie stabilit în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, din iulie-august 2024, se spune într-o amplă analiză realizată de Hromadske.

Cine a inițiat Summitul Global pentru Pace?

Evenimentul este convocat chiar de Ucraina. În februarie, curent, în timpul unui discurs la forumul „Ucraina. Anul 2024”, președintele Vladimir Zelensky a declarat: „Nu dorim să ni se impună niciun format de negocieri, nicio „formulă de pace” a țărilor care nu sunt astăzi aici, care nu sunt în război. Este important ca inițiativa să vină din Ucraina”.
Elveția a fost de acord să găzduiască Summitul. Președinta țării, Viola Amgerd, și-a exprimat speranța că acesta va putea confirma „tot ce a fost realizat” la întâlnirile anterioare pentru a discuta „formula păcii”.

Ce oferă Ucraina?

Summitul global pentru pace a fost precedat de întâlniri pentru a discuta „formula păcii”, pe care Vladimir Zelensky a prezentat-o în noiembrie 2022 la summitul liderilor G20.
„Formula” conține 10 pași menționați pentru a restabili pacea și integritatea teritorială a Ucrainei:
1. Securitate nucleară.
2. Securitatea alimentară.
3. Securitate energetică.
4. Eliberarea tuturor prizonierilor și deportaților.
5. Aplicarea Cartei ONU și restabilirea integrității teritoriale și a ordinii mondiale.
6. Retragerea trupelor ruse și încetarea ostilităților.
7. Restabilirea justiției.
8. Combaterea ecocidului (distrugerea intenționată a mediului înconjurător, n.r.).
9. Evitarea escaladării.
10. Constatarea sfârşitului războiului.
Aceasta este poziția oficială a Ucrainei cu privire la modul în care poate fi pus punct războiului. Președintele și echipa sa au afirmat în mod repetat că Ucraina nu va fi de acord cu nicio formă de conflict înghețat și nu va accepta pierderi teritoriale. Anterior, „formula păcii” a fost susținută de Adunarea Generală a ONU, precum și de șefii de stat și de guvern din 46 de țări la summitul Consiliului Europei.

Ce se vorbește în Rusia?

Cu o zi înainte ca președintele ucrainean și președintele elvețian Viola Amgerd să confirme acordul de a organiza un summit la Lucerna, ministrul de Externe al acestei țări, Ignazio Cassis, a spus că Rusia va trebui să fie inclusă în procesul de negocieri de pace, deși a fost de acord că Kremlinul nu arată niciun interes pentru o încetare a focului.
Totodată, președintele Zelensky a spus că Ucraina nu așteaptă reprezentanții Rusiei la primul Summit global pentru pace. Potrivit lui Zelensky, mai întâi va fi elaborat un plan pentru rezolvarea crizelor cauzate de război, după care va fi pregătit un document ce va fi transmis Rusiei.
„Vrem să obținem o lume justă pentru Ucraina. Prin urmare, mai întâi, țările civilizate vor dezvolta un plan, iar apoi vor atrage reprezentanții Rusiei care doresc o lume corectă”, a precizat Zelensky
Potrivit liderului ucrainean, abia după aceasta va fi posibilă organizarea unui al doilea summit de pace. Cu toate acestea, în Rusia însăși ei numesc „formula păcii” „în afara realității” și exclud propunerea de retragere voluntară a trupelor sale din teritoriile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și din peninsula Crimeea.

Nici Moscova nu este de acord cu perspectiva plății despăgubirilor și extrădarea criminalilor de război către un tribunal internațional. În același timp, Ministerul rus de Externe și-a conturat viziunea de „realizare a păcii durabile”, care cere Ucrainei:
revenirea la un statut de nealiniat și consolidarea unui statut fără energie nucleară;
recunoașterea internațională a „noilor realități teritoriale” – ocuparea teritoriului a patru regiuni ucrainene și a peninsulei Crimeea;
efectuează „demilitarizare” și „denazificare”;
eliminarea „tuturor amenințărilor care vin din direcția sa”;
stabilesc „garanții de respect pentru drepturile populației de limbă rusă” și minorităților naționale.

Moscova a cerut și partenerilor Ucrainei să oprească asistența militară și să înceteze „trimiterea de mercenari”. De asemenea, așa cum era de așteptat, Kremlinul încearcă să ridice toate sancțiunile și procesele împotriva Rusiei în instanțele internaționale.
Şeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a făcut cereri şi mai umilitoare pentru Ucraina – capitulare completă şi includerea în cadrul Rusiei. El insistă, de asemenea, că Ucraina trebuie să plătească despăgubiri Rusiei și să efectueze „denazificarea forțată” a tuturor organismelor guvernamentale sub supravegherea ONU.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a anunțat că Rusia nu va participa la primul summit de pace care va avea loc în Elveția, chiar dacă ar fi invitată acolo.

Și China?

China, care numește invazia rusă „criza ucraineană”, s-a alăturat pentru prima dată discuției despre „formula păcii” în august 2023, la o întâlnire din Arabia Saudită. După conferință, ministrul de Externe Wang Yi a avut o conversație telefonică cu omologul său rus Serghei Lavrov, asigurându-l că Beijingul „va menține o poziție independentă și imparțială, va acționa obiectiv și rațional, va promova activ negocierile de pace și va căuta o soluție politică pentru orice. eveniment multilateral internațional”. Mai devreme, în februarie 2023, China și-a anunțat poziția cu privire la rezolvarea „crizei ucrainene”. Acest plan conținea 12 puncte:
1. Respectul pentru suveranitatea tuturor țărilor.
2. Refuzul „mentalității Războiului Rece”, care implică refuzul extinderii blocurilor militare.
3. Încetarea ostilităților.
4. Reluarea negocierilor de pace.
5. Rezolvarea crizei umanitare.
6. Protecția civililor și a prizonierilor de război.
7. Securitatea centralelor nucleare.
8. Reducerea riscurilor strategice, prevenirea folosirii armelor chimice, biologice sau nucleare.
9. Promovarea exporturilor de cereale.
10. Încetarea sancțiunilor unilaterale.
11. Menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare.
12. Promovarea reconstrucției post-conflict.
Ministerul chinez al Afacerilor Externe subliniază că „nu există o soluție simplă pentru o problemă complexă” și toate părțile trebuie să „contribuie la crearea unei arhitecturi de securitate europene echilibrate, eficiente și durabile”.
Atunci ministrul rus de externe Serghei Lavrov a răspuns că Rusia este de acord cu „planul de pace” al Chinei. Este de remarcat faptul că oficialii europeni au fost, de asemenea, fericiți de participarea Chinei la summitul de două zile din Arabia Saudită, numind-o evenimentul principal al evenimentului.
După anunțul Summit-ului pentru pace globală din Elveția, guvernul chinez a spus imediat că este extrem de important ca Beijingul să participe la evenimentul altor țări BRICS – Brazilia, India, China și Africa de Sud. Ulterior, ambasadorul chinez la Elveția Wang Shiting, într-un interviu pentru ziarul local Neue Zuercher Zeitung, a sugerat că țara sa poate participa la eveniment. Cu toate acestea, întrebarea este încă deschisă: va veni o delegație de la Beijing la Lucerna?
Vladimir Zelensky a spus că China poate contribui cu adevărat la restabilirea unei păci echitabile pentru Ucraina și a stabilității în relațiile internaționale.
Dar, în ciuda unei poziții prietenoase a liderului ucrainean față de China, reprezentantul RPC a amintit că încercările de a rezolva situația fără implicarea Rusiei sunt inutile.

„Armistițiu Olimpic” – noua propunere a lui Macron

Dacă instaurarea păcii este o poveste pe termen lung, atunci un armistițiu poate fi realizat mult mai repede. Cel puțin asta speră Franța. La o lună după Summitul Mondial pentru Pace de la Paris, vor începe Jocurile Olimpice de vară. Președintele Macron, care a permis anterior trimiterea trupelor franceze în Ucraina, dorește acum să stabilească un „armistiu olimpic” în Ucraina și Fâșia Gaza.
Emmanuel Macron a mai menționat că va cere ajutor Chinei în această problemă. Liderul chinez Xi Jinping însuși intenționează să viziteze Franța la început de mai.
Publicația americană Politico scrie că China încearcă să convingă Europa să permită Rusiei să participe la negocierile de pace. În caz contrar, Beijingul va boicota astfel de întâlniri.
În aprilie, și cancelarul german Olaf Scholz a vizitat China. El i-a cerut, de asemenea, șefului RPC să „influențeze” Rusia pentru a opri războiul împotriva Ucrainei.

Are sau nu Summitul Global vreo perspectivă?

Directorul Institutului de Cercetare în Politică Externă, doctor în științe politice Grigory Perepelitsa se îndoiește că Summit-ul pentru pace globală este capabil să aducă progrese în rezolvarea războiului ruso-ucrainean. Politologul este încrezător că Rusia va fi de acord să negocieze doar dacă Ucraina și Occidentul vor capitula.
„Există anumite condiții în care părțile intră în negocieri. De exemplu, atunci când ambele părți înțeleg că obiectivele finale sunt de neatins într-un război de ambele părți. Sau, să zicem, când nu sunt suficiente resurse, și atunci victoria se va dovedi a fi pirică”, explică Grigory Perepelitsa.
Alte condiții pentru un armistițiu includ disponibilitatea părților de a respecta acordurile încheiate și de a avea încredere reciprocă. Putin nu vrea să renunțe la obiectivele sale – distrugerea Ucrainei ca stat și a ucrainenilor ca națiune, subliniază Perepelița.
Acesta este un conflict de identități. Este imposibil să ajungem la pace dacă rușii nu vor să ne recunoască identitatea ucraineană – și așa este de 300 de ani. Recunoașterea ucrainenilor ca națiune independentă va pune capăt identității rușilor, care vor trebui să-și reconsidere istoria Grigory Perepelitsa, directorul Institutului de Cercetare în Politică Externă
Politologul își amintește că Putin și-a stabilit un obiectiv – restabilirea controlului rusesc asupra întregii Europe Central-Est, așa cum a fost în timpul Războiului Rece. Acest lucru, a spus el, i-ar oferi posibilitatea de a influența întreaga lume. Perepelitsa citează ca exemplu un proiect cu „garanții de securitate” din Statele Unite și NATO, pe care Ministerul rus de Externe l-a publicat pe 17 decembrie 2021. În documente, Rusia a cerut ca NATO să nu se extindă spre est și să nu includă state care făceau anterior parte din URSS în Alianță, inclusiv Ucraina. „SUA și NATO au respins aceste cereri. Atunci Putin a început războiul, iar acum nu se va opri”, spune politologul. Din acest punct de vedere, războiul ruso-ucrainean este doar începutul celui de-al treilea război mondial pentru o nouă redistribuire a lumii. Prin urmare, un alt lider mondial, China, încearcă să transforme „o lume unipolară centrată pe americani într-una centrată pe chino”. În consecință, nici RPC nu este interesată de victoria Ucrainei, pentru că pentru Beijing aceasta este, în primul rând, o victorie pentru Occident. Chiar dacă chinezii „12 puncte” nu vorbesc în mod direct despre acest lucru, RPC este interesată de continuarea războiului sau de succesul Rusiei în el, spune Perepelitsa. China vrea să îndepărteze SUA de sub conducerea globală, dominația globală și pentru aceasta are nevoie de un aliat precum Rusia. În acest sens, interesele strategice ale Rusiei și ale Chinei coincid, Grigory Perepelitsa, director al Institutului de Cercetare a Politicii Externe
Profesorul consideră însă că Summit-ul pentru pace globală este oportun, deoarece Ucraina ia astfel o poziție proactivă într-o situație internațională precară. Rusia a distrus ordinea mondială, iar instituțiile existente, cum ar fi ONU, nu au putut preveni războiul și acum îl opresc. Prin urmare, aliații sunt interesați de o platformă pentru dezvoltarea unui nou concept de securitate mondială. Este important ca Ucraina, în prima parte a „formularii păcii”, care vorbește despre securitatea nucleară, securitatea alimentară și energetică, să pună bazele unui astfel de sistem. „Organizarea Summit-ului Global pentru Pace va avea în cele din urmă un impact pozitiv asupra imaginii diplomatice a Ucrainei, dar pe termen scurt este puțin probabil să pună capăt războiului”, a concluzionat Perepelitsa.