Anchete Conflict „cultural” de 14 milioane
Pe parcursul lunii mai, Ministerul Culturii (MC) a întreprins mai multe tentative de a face bilanțul tradiționalului concurs privind finanțarea proiectelor culturale depuse de organizațiile necomerciale. În cadrul sesiunii 2024 a concursului, care a fost lansată la 30 ianuarie, 126 de organizații au depus 170 de proiecte. Fondul destinat finanțării acestor proiecte a fost inițial de 10 milioane de lei (peste 520 de mii de euro), ulterior fiind alocate încă 2 milioane, ajungând astfel la 12 milioane de lei (circa 630 de mii de euro), în final fiind vorba despre 14 milioane de lei (peste 735 de mii de euro). Pe 30 mai, MC publica lista celor 48 de proiecte selectate pentru finanțare. La un interval de 11 zile, MC anunța că deja va finanța 84 de proiecte, explicând că suplimentarea listei cu încă 36 de proiecte a fost posibilă în urma identificării unor noi resurse financiare.
Publicarea sporadică a rezultatelor concursului proiectelor culturale finanțate de MC, dar și însăși rezultatele, au provocat un val de nemulțumiri și critici din partea unor organizații, inițiative și specialiști din domeniul culturii, pentru care contează cum și în ce scopuri sunt utilizați banii din bugetul de stat. Aceștia invocă faptul că MC a desfășurat concursul cu abateri de la Regulamentul oficial, aprobat chiar de acest minister, fiind comise mai multe nereguli de ordin procedural. Într-o Notă de poziție privind rezultatele concursului de finanțare a proiectelor culturale ale organizațiilor necomerciale pentru anul 2024, se spune că lista proiectelor câștigătoare a fost anunțată fără publicarea punctajului acumulat și a sumelor de bani alocate per proiect, lipsind și datele despre proiecte, despre asociațiile concurente, despre autori, despre echipele de implementare, despre locul desfășurării acțiunilor preconizate, dar și despre partenerii sau cofinanțatorii activităților.
În Nota de poziție se mai spune că MC nu a făcut publică din start componența nominală și pozițiile oficiale ale membrilor Comisiei de evaluare și selectare a proiectelor, deși art. 25 al Regulamentului сu рrivirе la mecanismul de finanțare nerambursabilă а рrоiесtеlоr culturale prevede acest lucru.
După mai multe critici aduse modului de organizare a concursului, în ultimul comunicat de presă elaborat la acest subiect și făcut public pe 11 iunie, este dezvăluită și lista membrilor comisiei de evaluare, aceștia fiind Eugenia Bejan, Ion Budeci, Andrei Chistol, Orest Dabija, Alexandru Leancă, Emilian Galaicu-Păun, Svetlana Pociumban, Diana Silivestru, Valeria Suruceanu, Victoria Tkacenco și Maria Șleahtițchi. Numele membrilor comisiei nu sunt însoțite și de funcțiile sau locurile de muncă ale acestora.
Alt aspect contestat de experții în probleme de cultură se referă la absența unui mecanism prin care s-ar asigura distribuirea echilibrată a finanțării proiectelor pe întreg teritoriul R. Moldova, astfel încât proiectele finanțate să nu fie concentrate aproape exclusiv în Chișinău. Or, din numărul total al proiectelor selectate pentru finanțare, doar câteva urmează a fi desfășurate în afara capitalei, acestea fiind ale asociației „Femeia Rurală” din Clișova Nouă, Orhei, Asociației pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Bălți, Asociației pentru Dezvoltare și Cooperare „Nord” din Hăsnășenii Noi, Drochia, Fundației „Constantin Mimi” din Bulboaca, Anenii Noi și Asociației „Din Dragoste”, tot din Bulboaca. „Inechitățile din cadrul acestui program de finanțare contribuie la inegalitatea accesului la cultură pentru beneficiarii din mediul rural și cei din Chișinău”, punctează experții.
O altă lacună subliniată în Nota de poziție vizează faptul că acest concurs tratează nediferențiat diverse forme de asociații obștești – mici organizații, de rând cu foste uniuni de creație, moștenitoare ale unui patrimoniu de prestigiu și material din perioada sovietică. Astfel, în cadrul concursului, au fost acordate opt finanțări următoarelor uniuni de creație: Uniunea Artiștilor Plastici – proiectul „Salonul Național de Artă Contemporană”; Uniunea Teatrală – proiectul „Forumul Internațional al Tinerilor Creatori de Teatru”; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor – proiectul „Gala Premiilor UCMM”; Uniunea Muzicienilor – proiectul „Concursul Naţional al Interpreţilor Cântecului Folcloric «Tamara Ciobanu», ediţia a XVIII-a”; Uniunea Scriitorilor – proiectul „Gala Premiilor Literare, ediția a XV-a”; Uniunea Artiștilor Plastici – trei proiecte: „Saloanele Moldovei”; „Descoperă Moldova prin Artă” și „Opera necunoscută a maeștrilor basarabeni din fondurile UAP”.
Concurs destinat societății civile – cu participanți din rândul unor organizații comerciale
Semnatarii Notei susțin că finanțarea uniunilor de creație ar trebui să se producă separat de finanțarea altor organizații, pentru a le permite să crească și micilor organizații necomerciale. Aceștia mai constată că printre asociațiile proiectele cărora sunt selectate spre finanțare, sunt și asociații care au în calitate de administratori persoane care exercită funcții de conducere în instituții din subordinea MC: Fundația Culturală „J.S. Bach” (administratoare – Silvia Tănase, directoare adjunctă a Sălii cu Orgă), Asociația Bibliotecarilor (președintă – Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale), Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale (administratoare – Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeului Literaturii Române), Comitetul Național ICOM Moldova (administratoare – Valeria Suruceanu, directoarea Muzeului de Istorie a Chișinăului) și Centrul Studențesc „Creativitate și Talent” (administratoare – Svetlana Târțău, profesoară, fosta decană a Facultății de Teatru, Film și Dans).
„Proiectele acestor asociații nu reprezintă societatea civilă, așa cum prevede și punctul 1 al Regulamentului, or, organizațiile menționate sunt asociate unor instituții publice, fapt ce trezește bănuieli rezonabile de favoritism și conflict de interese, în condițiile în care persoana care conduce instituția publică și cea care conduce organizația necomercială care împreună implementează proiectul este, de fapt, aceeași persoană”, constată semnatarii Notei de poziție.
În urma analizei listei proiectelor finanțate, se mai constată că printre asociațiile proiectele cărora au fost selectate pentru finanțare, sunt și instituții ale căror administratori sunt persoane care concomitent dețin, administrează ori sunt asociate unor firme sau companii de afaceri. Printre acestea figurează Fundația „Constantin Mimi”, asociată SRL „Castel Mimi”, Asociația „Arta și cultura evenimentului”, asociată SRL „Media Show Grup” și Asociația New Era of Media Art Education, asociată startup-ului „Bold Experience”.
„Aceste asociații nu reprezintă societatea civilă, fiind produse adiacente ale unor entități comerciale, având rolul de a îmbunătăți imaginea companiilor, de a le crește vizibilitatea, de a le crește vânzările și, în niciun caz, nu au scopul de a contribui la realizarea obiectivelor naționale în domeniul Culturii”, constată autorii Notei analitice, făcând publică și lista proiectelor ce au caracter comercial.
Aceste și alte argumente au determinat autorii Notei de poziție să solicite Ministerului Culturii publicarea rezultatelor concursului integral, la toate ariile tematice, cu indicarea punctajelor oferite pentru fiecare proiect și a sumelor alocate; publicarea actelor aferente procesului de constituire și activitate a Comisiei de evaluare și selectare a proiectelor, inclusiv a declarațiilor privind conflictele de interese; verificarea, infirmarea factuală și anularea oricăror suspiciuni privind existența unor posibile conflicte de interese între membrii comisiei de evaluare și asociațiile „ROST”, „Din Dragoste”, „Ca Lumea”, Fundația KA-TET. „În cazul constatării unor conflicte de interese, solicităm MC să organizeze repetat o procedură de evaluare a acestor proiecte, care să asigure maximal transparența și echidistanța actului de finanțare”, se spune în Notă. Semnatarii mai cer anularea rezultatelor concursului în cazul proiectelor care au în calitate de beneficiari instituții publice locale (neeligibile pentru concurs), conducerea cărora se află în relații de rudenie sau afiliere instituțională cu reprezentanții asociațiilor obștești ce au solicitat finanțare în cadrul concursului de proiecte culturale. La fel, se cere anularea rezultatelor concursului în cazul proiectelor câștigătoare depuse la categoria Arte Vizuale, care fac parte din categoria Artă Cinematografică, în care se înscriu și festivalurile de film, pentru care sunt organizate concursuri publice separate.
Netransparent, neechilibrat, preferențial
Coaliția Sectorului Cultural Independent (CSCI), o organizație-umbrelă, sub care se regăsesc organizații neguvernamentale și inițiative necomerciale din sectorul culturii, care își desfășoară activitatea în mod autonom, fără imixtiunea statului în politica sa, este printre inițiatorii Notei de poziție. Am discutat cu Rusanda Curcă, directoarea Coaliției, despre felul în care vede ea lucrurile.
„În opinia mea, cel mai problematic aspect al concursului este procedura de evaluare, or, potrivit Regulamentului, propunerile organizațiilor necomerciale sunt evaluate de către reprezentanții instituțiilor din subordinea MC, ceea ce mi se pare absurd. În Estonia, România, Croația, Ucraina, dar și în multe alte țări, evaluarea este făcută de reprezentanți ai scenei culturale necomerciale, de practicieni care au o înțelegere largă a practicilor artistice contemporane, a contextelor naționale, internaționale și locale, au o înțelegere a practicilor artistice comunitare și a necesităților și oportunităților pe care organizațiile le au sau nu le au”, explică Rusanda Curcă, precizând că în acest an, cel puțin două persoane din comisia de evaluare sunt afiliate unor organizații care au primit finanțare în cadrul concursului și acest fapt poate fi catalogat drept conflict direct de interese.
Directoarea CSCI mai subliniază că lipsesc definițiile clare ale ariilor tematice și criteriile detaliate, care ar fi ajutat evaluatorii să-și fundamenteze opiniile. „Deși în urma consultărilor publice pe marginea acestui Regulament, CSCI a trimis propuneri de fișe de evaluare complexe, acestea nu au fost acceptate, iar acest fapt lasă spații de interpretare, iar MC argumentează că Zilele Filmului Românesc, spre exemplu, se încadrează în capitolul Arte Vizuale, făcând parte din categoria new media. Totală lipsă de profesionalism și responsabilitate”, continuă Rusanda Curcă, amintind că în acest an, și rezultatele au fost anunțate cu o lună întârziere (concursul a fost lansat la 30 ianuarie 2024, n.r.). „A fost comisă și o chestie cel puțin dubioasă. Pe 30 mai a fost publicată o listă cu 39 de proiecte câștigătoare, printre care și proiecte comerciale ( VinOpera, Boldfest, Ia Mania etc.), ceea ce contravine Regulamentului care prevede că la toate evenimentele accesul trebuie să fie liber. Totodată, sunt câștigătoare și organizații ale căror administratori sunt și conducători ai instituțiilor publice din subordinea MC”, punctează directoarea CSCI. Potrivit acesteia, după ce mai multe persoane din societatea civilă au criticat rezultatele concursului, pe 11 iunie, a fost publicată o nouă listă de proiecte câștigătoare – 84 la număr. „Total neclar cum au fost luate deciziile, cine a reevaluat, au fost luate în considerare și proiectele contestate? Clar că este o decizie cu caracter populist, menită, probabil, să liniștească nemulțumirile societății civile față de modul netransparent, neechilibrat și preferențial în care au fost selectate proiectele câștigătoare”, spune Rusanda Curcă. În opinia acesteia, e problematic că MC pune accent pe festivaluri, petreceri și foarte puțin pe producție și ateliere, știind că petrecerile au mult mai mari șanse să găsească sponsorizare la instituții private, iar producția artistică și activitățile educaționale sunt preponderent susținute de instituțiile internaționale și bugetul de stat, pentru că sunt mai puțin vizibile.
Pe lângă susținerea evenimentelor ce au caracter comercial, a organizațiilor afiliate instituțiilor publice și a uniunilor de creație, care în sine sunt instituții semi-publice, având în gestiune spații de producție și prezentare, cea mai mare problemă a acestui concurs este lipsa de autonomie și arhipatronajul MC, unde interesele partiinice sunt puse în capul mesei.
„În aniii următori, concursul va fi organizat de către Fondul Național al Culturii. Ar trebui să ne asigurăm că va lipsi intruziunea și influența MC, care sunt limitate prin regulamente. Aceleași regulamente oferă spațiu de decizie profesioniștilor din sectorul cultural necomercial. Deci, ar putea fi asigurată o autonomie cât mai mare, pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți civile puternice și sănătoase în R. Moldova”, concluzionează directoarea CSCI.
Oleg Volontir este liderul AO „Dor de Viitor”. Organizația sa a depus un proiect pentru organizarea evenimentului dedicat celei de-a 85-a aniversări de la nașterea scriitorului Dumitru Matcovschi. „Am organizat până acum nouă ediții ale evenimentelor de comemorare la baștina scriitorului. La cea de-a zecea ediție, MC nu a acceptat proiectul nostru. L-au respins fără vreo explicație. A fost un șoc pentru mine. Nu cred că în sec. XXI, o comisie de profesioniști să nu înțeleagă și să nu conștientizeze valoarea lui Dumitru Matcovschi, mai ales că printre învingători sunt atâtea organizații anonime. Am contestat, așteptăm răspuns la actul de contestare”, ne-a spus Oleg Volontir.
Asociația pentru Motivație și Dezvoltare Comunitară a depus un proiect complex prin care-și propunea organizarea unui festival, cu participarea mai multor colective artistice și meșteri populari din satele adiacente localității Sângera, având genericul „Tradiția ne unește”. Alexandru Danu, director executiv al organizației, ne-a spus că au participat pentru prima dată la acest concurs și că nu cunoaște motivele pentru care proiectul a fost respins. „Avem experiență de muncă în proiecte, am primit granturi de la mai mulți finanțatori străini. Sper să găsim finanțare și să reușim să realizăm ceea ce ne-am propus”, menționează Alexandru Danu.
MC pentru ZdG: „Au fost selectate dоаr proiectele саrе s-au înсаdrat în limitele bugetului disponibil”
Andrei Chistol este secretar de stat la MC și membru al Comisiei de evaluare a proiectelor culturale. Acesta semnează răspunsul expediat în adresa ZdG, urmare a solicitării de informație depuse de redacție la 31 mai 2024, prin care întrebam cum anume au fost repartizați banii destinați realizării proiectelor culturale, care sunt organizațiile ce beneficiază de cele mai mari fonduri și ce își propun acestea să realizeze. Întrebam totodată dacă rezultatele concursului pot fi contestate.
În răspunsul semnat de secretarul de stat Andrei Chistol, se spune că respectivul concurs a fost organizat în conformitate cu prevederile „Rеgulаmеntului cu privire la mесапismul de finаnțаrе nerambursabilă а proiectelor culturale imрlеmеntаtе de organizațiile nесоmеrсiаlе”, еIаbоrаt în temeiul unei hotărâri de Guvern din 2022 și aprobat în 2024 prin ordinul ministrului Culturii. Cu referire la repartizarea banilor destinați realizării proiectelor culturale, MC face trimitere la prevederile aceluiași regulament care face referire la liniile de buget eligibile. „Proiectele câștigătoare se stabilesc prin punctajele obținute, în descreștere, de Ia 100 la 60 de puncte sau de la 100 până la epuizarea bugetului stabilit реntru fiесаrе аriе tematică”, se spune în Regulamentul citat. MC subliniază că pentru finanțare au fost selectate dоаr proiectele саrе s-au înсаdrat în limitele bugetului disponibil. Potrivit MC, organizațiile nесоmеrсiаlе pot solicita finаnțаrе de până la 300 de mii de lei pentru proiecte anuale și de până la 900 de mii de lei pentru рrоiесtе multianuale.
Din răspunsul MC aflăm că „organizațiile nесоmеrсiаlе care au depus dosarul de solicitare а finаnțării și ale căror proiecte nu au fost selectate реntru finаnțаrе au dreptul să formuleze contestații timp de 10 zile de la data publicării rezultatelor finale ale соnсursului.”
La solicitarea ZdG, MC a oferit date despre proiectele a cinci organizații care vor beneficia de cele mai mari sume de finanțare (în jur de 250 de mii de lei fiecare) pentru implementarea unor proiecte culturale: Asociația Сinеаștilоr Independenți „Alternative Cinema” – pentru Zilele Filmului Românesc; Asociația „MuzArt” – pentru „JAZZ’n Chișinău Internаtiоnаl Festival, ediția а Xl-a”; Asociația „New Еrа of Media Аrt Еduсаtiоn” – BOLDFEST – pentru primul Festival de Artă digitală din Moldova; Uniunеа Artiștilor Plastici – pentru proiectul „Opera necunoscută a Artiștilor Basarabeni din fondurile UAP” și Secția Națională din R. Moldova а Consiliului IntеrnаțiоnаI al cărții реntru Copii și Тinеrеt (IBBY) – pentru desfășurarea Salonului de Carte pentru Copii și Tineret.
De rând cu alte AO, organizațiile care beneficiază de cele mai mari finanțări nerambursabile sunt vizate drept neeligibile în Nota de poziție cu privire la concursul de finanțare a proiectelor culturale, Notă expediată și în adresa Ministerului Culturii.
