Analiză: Va putea Belarus să evite plata „datoriilor lui Lukașenko”, atunci când acesta va pleca? Cazul Ucrainei și R. Moldova, în disputa cu Moscova

Conform datelor recente ale Băncii Mondiale, Belarus este cel mai mare debitor suveran al Rusiei. Până la sfârșitul anului 2019, Belarus datora vecinului său estic 8,1 miliarde de dolari. Pentru comparație, datoria Bangladesh-ului— locul doi în listă — este de numai 2,4 miliarde de dolari.

În toamna anului 2020, Lukașenko și Putin s-au înțeles în privința unui împrumut pentru încă 1, 5 miliarde de dolari, în timp ce opoziția din Belarus spune că nu intenționează să plătească datoriile guvernului nelegitim. Acest lucru a fost declarat de opozantul Pavel Latushko. Și Svetlana Tihanovskaia a menționat că, după plecarea lui Lukașenko, toate acordurile încheiate de guvernul nelegitim cu alte țări vor fi revizuite.

Va putea oare Belarus să evite plata „datoriilor lui Lukașenko” atunci când acesta va pleca? Euroradio a studiat despre ce sume este vorba, ce creditori va putea, teoretic, Belarus refuza și cum vor fi relațiile cu Rusia, în caz de refuz, precum și dacă a existat în istoria omenirii un guvern nou, care a refuzat să plătească datoriile guvernului precedent, declarându-l nelegitim.

„Creditorii nu puteau să nu știe”

Direcția Națională Anticriză reamintește că, potrivit rezoluției Parlamentului European din 17 septembrie 2020, Uniunea Europeană și statele membre ale UE nu îl consideră pe Lukașenko președinte, din 5 noiembrie 2020.

„De asemenea, Statele Unite nu îl consideră un președinte legitim, ceea ce este indicat în Legea privind democrația. Creditorii nu ar fi putut să nu știe de nerecunoașterea internațională a lui Lukașenko. Deci, atunci când oferă un împrumut, trebuie să fie conștienți de riscuri”, spune Mihail Kiriliuk, specialist responsabil Direcția Națională Anticriză (NAU) pe probleme de justiție.

„Rusia are o mulțime de pârghii de influență”

Fostul ministru adjunct al fFnanțelor și fost vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, Serghei Aleksașenko, spune că orice guvern poate refuza să plătească datoriile guvernului precedent, indiferent de regimul politic existent.

„Dar trebuie să înțelegeți că țara creditoare, în acest caz Rusia, se poate adresa în instanță și poate confisca activele beloruse, în caz de câștig de cauză. Acesta este un proces îndelungat, dar este posibil. Și pe termen scurt, ar trebui să se țină cont de faptul că existența unor relații nerezolvate cu creditorul va închide calea pentru Belarus de a obține împrumuturi de la FMI și Banca Mondială”.

— În condițiile în care Belarus nu va mai putea împrumuta de la Rusia, programele cu FMI ar putea ajuta la eliminarea șocurilor pentru reformele de piață. Fără asistență internațională, reformele promovate de opoziție ar putea afecta puternic pe termen scurt nivelul de trai al oamenilor. Or, din contul fondurilor FMI, în timpul reformelor se organizează programe de recalificare și sprijin social pentru cetățeni, se creează noi locuri de muncă.

Potrivit economistului Iaroslav Romanciuk, Rusia are multe „sfori”, în afară de FMI, pentru a influența autoritățile din Belarus. Dar în relațiile dintre Belarus și Rusia niciodată nu au existat „doar economie și bani”.

„Relațiile cu Rusia sunt asimetrice. Aceasta nu este doar o relație între un creditor și un debitor. Acestea sunt relații care, pe termen lung, au avut atât caracter politic, cât și informațional. Există o reorientare a fluxurilor de produse petroliere, a tranzacțiilor financiare, a tranzitului, a domeniului militar.

Refuzul de a plăti îi poate determina pe ruși să confiște activele belaruse în schimbul datoriilor pe scheme deja destul de legale. Refuzul de a plăti datoriile îl consider puțin probabil”.

Dacă guvernul belorus a fost nelegitim și până în 2020? 

NAU subliniază că a atras atenția Rusiei prin surse publice și a trimis scrisori Băncii Centrale a Rusiei, în care a amintit despre nerecunoașterea internațională a lui Lukașenko și despre riscurile de neplată.

„Nu este vorba că la putere va veni o anumită persoană și anume aceasta nu va dori să plătească datoriile. Orice guvern nou și președinte al Belarusului se va confrunta cu problema nerecunoașterii internaționale a legitimității lui Lukașenko în perioada de după 5 noiembrie 2020 și până la sfârșitul efectiv al mandatului acestuia. NAU optează pentru soluționarea problemei prin negocieri, dar suntem gata, dacă va fi necesar, să rezolvăm disputa în instanțele internaționale”, spune Mihail Kiriliuk.

Este puțin probabil ca UE și SUA să extindă nerecunoașterea pe o perioadă mai mare după alegerile din 2020, consideră expertul NAU.

— Acest lucru este contrar principiilor legale generale – „legea nu are efect retroactiv” și nu este caracteristică jurisdicțiilor decente. Astfel de acțiuni sunt mai degrabă tipice pentru sistemul judiciar actual din Belarus, când în ciuda termenului de prescripție de zece ani, tranzacțiile privind schimbarea dreptului de proprietate al întreprinderilor „Spartak” și „Kommunarka” au fost recunoscute ca nevalabile, iar decizia a fost luată de Curtea Supremă în favoarea autorităților după 19 ani. Acest lucru nu sporește încrederea în sistemul judiciar, ci mai degrabă oprește investitorii. Noul guvern va fi interesat să creeze un sistem judiciar credibil”.

Ucraina nu a mai întors „datoria lui Ianukovici” 

Belarus nu este singura țară care poate refuza să plătească o parte din datoria de stat din motive politice. Acest lucru s-a întâmplat deja în Ucraina. Petro Poroșenko a refuzat în 2015 să plătească „datoria lui Ianukovici” în mărime de 3 miliarde de dolari, care a fost numită de Kiev „mită”. În ciuda ședințelor de judecată ale Rusiei și Ucrainei de la Londra, Rusia nu a primit banii înapoi.

„În prezent, cazul a fost amânat pe termen nelimitat. Au trecut deja cinci ani, timp în care Ucraina legal nu plătește trei miliarde de dolari. Dar suntem siguri că vom crea propriul nostru precedent”, a notat Mihail Kiriliuk.

Acum și Chișinăul e în dispută cu Moscova, pentru că noul președinte al R. Moldova, Maia Sandu, refuză să plătească datoriile regiunii transnistrene pentru gaze. Suma este enormă — mai mult de 7 miliarde de dolari.

—  Zona respectivă este un teritoriu necontrolat al R. Moldova. De asemenea, Ucraina nu dorește să plătească pentru gazul pe care Rusia îl furnizează Donbasului ocupat. Ar fi ciudat dacă Chișinăul și Kievul ar fi dispuși să facă acest lucru. În cazul Belarusului, nu văd o astfel de opțiune, deoarece țara este unită”, continuă Serghei Aleksașenko.

Expertul reamintește că ultimele datorii ale guvernului țarist al Rusiei, pe care bolșevicii au refuzat să le achite, au fost plătite de Rusia abia în anii nouăzeci.

„Procesele judiciare pot dura. Va fi ca o automutilare. Și nu înțeleg bine ce va obține Belarusul în cazul dat. Poate fi ridicată problema restructurării datoriilor, plata lor în rate. Refuzul de a le achita va duce noul guvern într-un punct mort, din care va fi foarte dificil să iasă„, concluzionează Serghei Aleksașenko.