ANALIZĂ R. Moldova – victima colaterală a disputelor comerciale ale SUA: cum s-a ajuns la tariful de 31% și în ce măsură vor fi afectate exporturile

„Decizia SUA de a impune o taxă de 31% asupra importurilor moldovenești reprezintă o provocare majoră pentru economia moldovenească și pentru stabilitatea relațiilor comerciale bilaterale. În lipsa unei reacții rapide, riscul este ca R. Moldova să devină victima colaterală a unei dispute comerciale globale în care nu are nici influență, nici responsabilitate”, se spune într-o analiză publicată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Pe 2 aprilie 2025, potrivit analizei, SUA au anunțat impunerea unor tarife vamale bazate pe „reciprocitate” asupra importurilor din 57 de țări și blocuri economice. Decizia a fost comunicată de către președintele american Donald Trump, care a declarat această zi drept „Ziua eliberării Americii”, justificând măsura prin necesitatea restabilirii echilibrului comercial în favoarea SUA.

„Măsura ce intră în vigoare începând cu 9 aprilie nu a fost supusă unor consultări multilaterale și a generat o undă de șoc în comerțul internațional, amplificând temerile legate de un război comercial la scară largă. De altfel, R. Moldova se regăsește pe lista țărilor supuse acestor tarife, cu un nivel de 31%, aplicat uniform tuturor produselor exportate către SUA. Această decizie are potențialul de a afecta negativ exporturile moldovenești, într-un moment în care economia națională se află tehnic în recesiune. În continuare ne-am propus să răspundem la principalele întrebări de clarificare la subiectul dat”, explică Expert-Grup.

Cum s-a ajuns la acest tarif de 31% pentru produsele moldovenești?

Conform administrației SUA, metodologia care a stat la baza stabilirii noilor tarife vamale se bazează pe „principiul reciprocității comerciale” și ia în considerare barierele tarifare, netarifare și manipulările valutare. În esență, SUA pretinde că a analizat regimul tarifar aplicat produselor americane de către fiecare stat partener și a stabilit tarifele respective, ulterior aplicând o reducere de 50% din tariful calculat. Prin urmare, tariful reciproc calculat pentru R. Moldova este de 61%, iar după aplicarea discount-ului ajungând la cifra de 31%. Totuși, în mediul public există suspiciuni că la baza stabilirii tarifelor a stat de fapt doar deficitul comercial de bunuri înregistrat de către SUA cu alte țări, menționează analiștii.

„Metodologia menționată a fost criticată pentru lipsa de transparență și pentru caracterul arbitrar al criteriilor de „reciprocitate tarifară”, care au ignorat principiile comerțului internațional, dar și dimensiunea și vulnerabilitatea economică a unor state precum R. Moldova. Mai mult, decizia în cauză a fost luată unilateral, fără consultări internaționale sau analiză economică riguroasă, ceea ce contravine regulilor Organizației Mondiale a Comerțului”, se mai spune în analiză.

Care sunt fluxurile comerciale între R. Moldova și SUA?

„Întrucât măsurile aplicate mizează pe reducerea deficitului comercial al SUA cu alte țări, cele mai multe discuții sau axat anume pe datele statistice care caracterizează intensitatea relațiilor comerciale. Anume datele statistice cu privire la import/export de bunuri au generat un șir de speculații și interpretări eronate vizavi de corectitudinea acestora în luarea decizie de tarifare de către SUA. Or, după cum poate fi văzut mai jos, la prima vedere există o discrepanță majoră între datele statistice comerciale raportate de fiecare din țări. Astfel, exporturile moldovenești pe piața SUA având o valoare de 90 mil USD, iar de cealaltă parte importurile SUA din Republica Moldova fiind de 142 mil USD, în anul 2024. În mod similar, importurile Republicii Moldova din SUA însumând 135 mil USD, în timp ce exporturile SUA spre piața moldovenească fiind esențial mai mici, cifrându-se la 54 mil USD în anul 2024.

Cu toate acestea, datele statistice prezentate sunt corecte și raportate de către ambele țări în strictă conformitate cu Metodologia ONU. De fapt, astfel de asimetrii în comerțul internațional de mărfuri sunt frecvente în condițiile unei globalizări a economiei, însă necesită a fi tratate ca atare. Deși pot exista mai multe motive care pot influența apariția asimetriilor date, în cazul relației RM-SUA cel mai mare impact îl are specificul raportării datelor statistice, unde importurile se raportează după „țara de origine”, iar exporturile după „țara ultimei destinații cunoscute” (ceea ce nu este echivalent cu destinația finală). Așadar, din punct de vedere al evaluării impactului unor măsuri tarifare asupra comerțului, este indicat de analizat importurile țărilor, întrucât măsurile de politică comercială se aplică anume față de țara de origine a mărfurilor și nu țara de expediție.

Pornind de la particularitățile statisticii comerciale, am suprapus importurile/exporturile ambelor țări. Astfel, diferențele sunt substanțiale în cazul unor importuri în Republica Moldova din SUA care însă nu figurează în statistica ultimei. Acest fapt se datorează optimizărilor logistice, unde importurile sunt efectuate prin hub-uri regionale (ex. UE) și apoi livrate inclusiv în Republica Moldova (originea mărfurilor rămâne SUA)”, explică analiștii.

În ce măsură vor fi afectate exporturile de mărfuri moldovenești?

Tabelul 3. Taxele vamale aplicate de SUA față de principalele importuri din Republica Moldova (2024)
Capitol NCM Taxa vamală*
22 Băuturi alcoolice, fără alcool 1%
20 Preparate din legume, fructe 6%
62 Articole de îmbrăcăminte 11%
39 Materiale plastice şi articole 1%
85 Aparate şi echipamente electrice 0%
42 Obiecte din piele 4%
29 Produse chimice organice 1%
61 Îmbrăcăminte şi accesorii 14%
12 Semințe şi fructe oleaginoase 1%
63 Alte articole textile confecționate 8%
99 Bunuri nespecificate în altă parte 0%
19 Preparate pe bază de cereale 3%
94 Mobilă, construcții prefabricate 0%
73 Articole din fontă sau oțel 0%
48 Hârtie şi carton 0%
84 Aparate şi dispozitive mecanice 0%

Potrivit Expert-Grup, la general, media ponderată a tarifului aplicat de SUA față de produsele moldovenești a fost de circa 3,4% în ultimul an (2024).

„Prin urmare majorarea taxelor vamale la un tarif general de 31% va avea un impact major asupra circa 5% din exporturile moldovenești totale (ponderea exporturilor moldovenești care au avut drept destinație finală SUA și după excluderea reexporturilor clasice din exportul total al țării). Mai mult, având în vedere că o bună parte din exporturi nu sunt tranzacții directe, ci prin intermediul partenerilor din UE, aceștia fiind comanditari în cadrul operațiunilor de lohn (în cazul articolelor textile, echipamentelor electrice, etc), poate fi anticipată o diminuare proporțională a exporturilor către țările UE (ultimii având la fel un tarif de reciprocitate de 20% aplicat de SUA)”, susține Expert-Grup.

Ce ar trebui să întreprindă R. Moldova în circumstanțele create?

Experții accentuează că Guvernul trebuie să trateze acest subiect ca pe „o prioritate de politică externă și economică, mobilizând toate instrumentele diplomatice și comerciale disponibile, în special luând în considerare deschiderea SUA de a avea astfel de discuții cu alți parteneri comerciali”.

„Obiectivul acestor eforturi ar fi clarificarea fundamentării economice a deciziei, prezentarea unor analize detaliate asupra fluxurilor comerciale și politicilor tarifare, precum și evidențierea caracterului disproporționat al impactului asupra economiei moldovenești. În paralel, trebuie prezentat nivelul scăzut de risc comercial pe care Republica Moldova îl prezintă pentru piața americană, în special având în vedere componenta lohn și pe faptul că multe exporturi sunt de fapt parte a unor lanțuri valorice globale în care SUA este beneficiar indirect.

Totodată, este esențial ca R. Moldova să mobilizeze sprijinul partenerilor strategici (în special al UE) pentru a susține o abordare coordonată și principială în fața politicilor comerciale unilaterale ale SUA, inclusiv în cadrul OMC. În paralel, comunicarea publică trebuie să sublinieze angajamentul Moldovei față de comerțul liber și echitabil, evitând o escaladare diplomatică și comercială cu oglindirea măsurilor (având în vedere că cea mai mare parte a importurilor sunt importuri de dezvoltare), dar apărând interesele exportatorilor locali”, se mai spune în analiză.