ANALIZĂ În Uniunea Europeană sau în Uniunea Eurasiatică? Unde și de ce migrează populația R. Moldova și ce legătură are acest fenomen cu integrarea europeană?
Agenții de influență ai Kremlinului pedalează tema scăderii populației în R. Moldova, accentuând că guvernarea pro-europeană din ultimii trei ani s-ar face vinovată de exodul oamenilor. Integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) pe care o promovează ar fi soluția pentru problema demografică, spun ei. În acest articol analizăm împreună cu experți din România și din R. Moldova unde și de ce migrează populația, ce legătură are acest fenomen cu integrarea europeană și de ce eventuala „integrare în UEE” nu va putea îmbunătăți indicii demografici din țara noastră.
Populația din statele europene mai slab dezvoltate migrează
O parte din populația majorității țărilor UE mai puțin dezvoltate, cum ar fi cele din Europa de Est, migrează în țări cu o economie mai puternică, acesta fiind un process firesc, spun experții. În primul rând, asta se întâmplă din cauza decalajului salarial între estul și vestul Europei, care este în continuare semnificativ. „Acest proces este facilitat de libera circulație în UE, oportunitățile de educație și dezvoltare profesională, neconcordanța dintre educație și piața muncii în țările de origine, infrastructura inadecvată, instabilitatea politică sau economică în țările de origine, lipsa ofertelor de muncă în țările de origine, care se manifestă prin dezechilibre economice regionale, concentrarea oportunităților de muncă în capitalele sau marile orașe în detrimentul zonelor rurale sau a orașelor mai mici”, explică Roxana Voicu Dorobanțu, profesoară asociată la Academia de Studii Economice din București.
În 2022, România era țara UE cu cei mai mulți cetățeni care locuiau în alte state membre ale UE. Atunci, 3,15 milioane de cetățeni români locuiau în străinătate.
Polonia, care a avut o experiență similară în momentul aderării la UE în 2004, era țara cu al doilea cel mai mare număr de cetățeni care trăiau în alte țări UE – 1,5 milioane. În același timp, Bulgaria, care a aderat la UE împreună cu România în 2007, avea circa 836 de mii de cetățeni care locuiau în străinătate, ceea ce echivala cu 12 la sută din populația țării. Croația, cel mai recent stat membru care a aderat la UE, în 2022 avea 14% din cetățenii săi stabiliți în străinătate. Totuși, fluxul de emigrare s-a diminuat în ultima perioadă atât în Polonia, cât și în România. În prezent, mai mulți cetățeni vin în Polonia decât pleacă. „În 2023, În Polonia au imigrat 16,7 mii de oameni și au emigrat doar 9,9 mii. Pe un trend mult mai pozitiv se află și România, care acum primește imigranți la muncile sezoniere din state precum Vietnam, Nepal și altele. Comparativ cu perioada de preaderare, azi mai mulți oameni aleg să rămână în țară și chiar cetățeni din alte țări vin să muncească în România”, punctează Tatiana Cojocari, doctoră în Sociologie și expertă WatchDog în politica externă a Federației Ruse.
De ce aleg cetățenii R. Moldova mai degrabă statele europene pentru migrație în detrimentul statelor din UEE?
Până în 2014, momentul în care R. Moldova, membră a Parteneriatului Estic, a semnat acordul de liberalizare a vizelor, cetățenii R. Moldova nu aveau prea multe opțiuni de muncă peste hotare, în afara celor din statele spațiului post-sovietic. „Lipsa de alternative, nevoia și situația economică precară a țării și nu dragostea față de Moscova sau Sankt Petersburg au determinat o bună parte din moldoveni să emigreze în Rusia temporar sau definitiv”, observă Tatiana Cojocari. Începând cu 2014, dinamica migrării s-a schimbat în favoarea statelor europene nu doar pentru moldovenii de pe malul drept al Nistrului, dar și pentru cei de pe malul stâng, constată experta.
„Azi, dacă aleg să migreze, cetățenii R. Moldova preferă să se mute în statele UE și nu în cele din UEE, arată datele statistice, și asta din mai multe motive”, spune Roxana Voicu Dorobanțu. Potrivit ei, în primul rând, oportunitățile economice în UE sunt mai bune, iar în al doilea rând, stabilitatea politică și juridică este mai atractivă, spune experta: „UE oferă un cadru legal mai stabil și drepturi mai bine protejate pentru lucrătorii migranți.” În plus, potrivit Roxanei Voicu Dorobanțu, UE oferă oportunități de mobilitate și acces la un spectru mai larg de țări și culturi (mult mai multe decât în UEE). „Odată stabiliți într-o țară UE, cetățenii pot călători liber în spațiul Schengen, pot accesa programe de studiu și schimburi în diverse țări UE, pot beneficia de recunoașterea calificărilor și experienței profesionale în întreaga UE, pot explora oportunități de muncă și afaceri în toate statele membre UE, pot participa la proiecte și inițiative paneuropene”, menționează experta.
Pe de altă parte, deteriorarea relațiilor politice dintre R. Moldova și Rusia, instabilitatea economică din Federația Rusă, agravată de sancțiunile internaționale și de război, precum și restricțiile de muncă mai severe impuse migranților în Rusia, îi fac pe oameni să aleagă într-o măsură mai mică Rusia ca destinație pentru plecare, spune Roxana Voicu Dorobanțu.
În prezent, Rusia este în declin economic, dar și din punct de vedere al perspectivelor de viață, notează experții, acesta fiind motivul pentru care cetățenii moldoveni aleg mai degrabă Vestul decât Estul. „În momentul de față, prin agresivitatea în politică externă și de securitate, Rusia compensează slăbiciunea economiei. Și asta nu de acum, ci de mai mult timp. Motivul pentru care Putin a început această campanie de expansiune a Rusiei este pentru a proiecta în plan intern imaginea că Rusia este în continuare o mare putere, iar motivele pentru care ea este oprită din dezvoltare sunt acelea că Occidentul încearcă să o submineze, că Occidentului îi este teamă de competiția rusească și din cauza asta încearcă să oprească Rusia din a se dezvolta. Dar, Rusia nu este și nu va mai fi mult timp de acum încolo un pol de putere. Ea va fi o amenințare, va proiecta influența geopolitică prin agresivitate și capacitatea de a menține această amenințare. Din punct de vedere economic însă, al stabilității și al perspectivelor de creștere a calității vieții, Rusia nu mai e deloc o destinație atractivă pentru cei care au ca variantă migrația către Vest”, subliniază Oana Popescu, directoarea GlobalFocus Center, un think tank de la București.
Pe lângă economiile mai puternice ale țărilor occidentale și condițiile mai bune de muncă pe care le pot oferi, un alt factor care îi determină pe cetățenii R. Moldova să migreze anume în statele europene este că acestea manifestă într-o măsură mai mică atitudine discriminatorie față de migranții moldoveni. „Față de alte state, anume în Federația Rusă moldovenii sunt mai discriminați, consideră cei mai mulți respondenți ai unui sondaj realizat de comunitatea WatchDog”, menționează Tatiana Cojocari.
Sperietoarea cu exodul masiv al populației odată cu aderarea la UE
Percepția invocată de actorii de influență ai Kremlinului, potrivit căreia, aderarea la UE va facilita exodul populației, pentru că vor fi ridicate barierele, este greșită sau cel puțin reflectă doar parțial realitatea, remarcă experții. „În momentul în care oamenii consideră că nu au o perspectivă de viitor, atunci găsesc modalitatea să plece, fie că au nevoie sau că n-au nevoie de viză, că pleacă legal sau că pleacă ilegal. Și fie rămân acolo, în Occident, ilegal, fie găsesc modalități de a-și regulariza situația. Oricum ar fi, oamenii reușesc să plece oricum. Se pune problema dacă în paralel țara continuă să se dezvolte, pentru că primește infuzie de sprijin de la Uniunea Europeană odată început procesul de aderare sau nici nu are șansa să se dezvolte și se scufundă și mai mult în subdezvoltare – prin pierderea forței de muncă și a capitalului de inovare și antreprenorial, în cazul în care nu este într-o relație clară cu Uniunea Europeană”, menționează Oana Popescu, directoarea GlobalFocus Center.
Unii experți chiar întrezăresc și anumite beneficii în migrația populației. „Migrația vine la pachet cu reducerea șomajului, remitențele uriașe ce sunt trimise înapoi în țară și sunt reinvestite în societate prin taxe, consum, imobiliare, noi afaceri, specializarea resursei umane, odată ce muncitorii care pleacă în altă țară învață o nouă meserie și apoi se întorc să o practice în țara de origine, să deschidă o afacere. Acestea sunt avantajele pentru societate, dar, probabil, cele mai importante avantaje sunt resimțite de către migranți, care au astfel acces la un venit mai mare, deseori condiții de lucru mai bune”, punctează Daniel Sandu, doctor în Științe Sociale și Politice la Institutul Universitar European din Florența, cu postdoctorat la Universitatea din Fribourg.
Integrarea în UE vine la pachet cu oportunități de creștere economică
Pe de altă parte, aderarea la UE nu doar că nu este în măsură să accentueze declinul economic al R. Moldova, dar vine la pachet cu o serie de beneficii care nu pot fi ignorate, spun experții consultați de Ziarul de Gardă.
Pentru România, de exemplu, aderarea la UE a însemnat o creștere economică vertiginoasă. „Cifrele prezentate de Banca Mondială arată că după PIB/capita armonizate la paritatea puterii de cumpărare (un mod de a calcula bogăția, ce ține cont și de diferențele de prețuri între țări), România, una dintre țările cele mai sărace din UE, a depășit Rusia de mai mulți ani. Veniturile din România și din Bulgaria au început să crească susținut odată cu aderarea la Uniunea Europeană. De fapt, creșterea a fost uriașă. Aceste state aveau PIB/capita sub 50-60% din media Uniunii Europene, iar acum sunt la 70-80% din media Uniunii Europene, deci, există așteptarea că în curs de 10-20 de ani, state precum România și Bulgaria vor atinge media UE”, punctează Daniel Sandu, doctor în Științe Sociale și Politice la Institutul Universitar European din Florența.
„Uniunea Europeană are solicitări foarte stricte și precise pentru ca un stat să devină candidat sau membru, însă criteriile respective sunt pași care oricum ar fi fost necesari pe drumul unui stat către dezvoltare”, menționează Daniel Sandu. „Politicile publice, legile, măsurile anticorupție cerute de Uniunea Europeană sunt, în general, exemple de good governance, decizii ce ar trebui oricum luate de un stat care dorește să aibă creștere economică. Din această perspectivă, creșterea economică din statele membre nu este datorată doar intrării în UE, dar și adoptării legilor și politicilor publice pe care UE le cere. Deci, aceste măsuri nu sunt costuri, ci investiții în creșterea economică ulterioară”, consideră expertul.
Beneficiile aderării la UE vor fi resimțite și la Chișinău dacă țara noastră va continua parcursul spre spațiul comunitar, spun experții. „Asta înseamnă o piață economică stabilă, care să permită companiilor internaționale să investească în țară, să creeze locuri de muncă. Mai multe oportunități înseamnă standarde mai ridicate de lucru, un echilibru mai bun dintre viața profesională și cea personală. Odată cu investițiile externe, se importă și o cultură organizațională diferită, care nu mai tolerează atât de mult nepotismul, cumătrismul și corupția”, menționează Tatiana Cojocari, doctoră în Sociologie și expertă WatchDog.
Rusia „pierde” oameni masiv
Aderarea la UEE nu este o soluție pentru problema demografică, așa cum încearcă să convingă publicul politicienii pro-ruși de la Chișinău, or, Rusia însăși a pierdut în ultimii ani o parte importantă din populație din cauza migrației, spun experții. Doar în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, se estimează că au plecat din țară între 150 de mii și 800 de mii de cetățeni ruși.
„Populația Rusiei scade din multe motive, în principal, legate de războiul din Ucraina și de proasta guvernanță din această țară. Multă vreme, Rusia a dezvoltat o clasă de mijloc destul de globalizată, concentrată în principal în orașele mari, care lucra în industria serviciilor pe piața globală. Atâta timp cât acești angajați trăiau în Rusia fără război, puteau încasa un salariu la nivel global și plăteau taxe scăzute în Rusia, fără ca stilul lor de viață să fie amenințat de război sau sancțiuni, această clasă de mijloc era perfect împăcată să rămână și să ignore guvernul Putin.
Între timp, mai ales odată cu începutul războiului, companiile la care lucrau acești oameni au început să sufere de pe urma sancțiunilor economice, să nu mai aibă business constant, tinerii din această clasă de mijloc au început să se teamă de posibilitatea de a fi recrutați în armată peste noapte, taxele au crescut, viața a devenit mai grea. Atunci, mulți din acești oameni din clasa de mijloc au decis să plece din Rusia – pentru a-și proteja veniturile, pentru a nu fi luați cu arcanul la armată etc. Plecările din Rusia nu sunt pentru bani, însă, cel mai probabil, migrația din Rusia a crescut mult din motive de incertitudine personală, economică, socială, datorată războiului din Ucraina și a măsurilor proaste și nedemocratice ale guvernului”, subliniază Daniel Sandu, doctor în Științe Sociale și Politice la Institutul Universitar European din Florența.
Ipoteza acestuia este confirmată și de Roxana Voicu Dorobanțu: „Din punct de vedere economic, este destul de complicat să planifici o familie când nu ai perspective economice să îți crești copiii. În perioade de volatilitate economică, natalitatea scade. Economia Rusiei în ultimii ani este în acest context de volatilitate, deoarece a cunoscut perioade de stagnare și recesiune, a fost puternic afectată de sancțiunile internaționale impuse după 2014 și 2022, rămâne dependentă de exporturile de petrol și gaze, fiind vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor acestora pe piața mondială.”
Datele prezentate într-un studiu recent al IDIS Viitorul arată că de la proclamarea independenței, moldovenii au migrat peste hotare în mod constant. În prezent, peste un milion de cetățeni ai R. Moldova sunt stabiliți în străinătate, iar circa 100 de mii vin și pleacă de câteva ori pe parcursul anului.
