Analiză IDIS „Viitorul” Ultima înăsprire a politicii monetare de către BNM a afectat în mare parte Guvernul. Impactul asupra creditelor ipotecare
Ultima înăsprire a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a afectat cel mai mult activitatea Guvernului, care a fost nevoit să se crediteze mai scump. Asupra creditelor de consum și asupra creditele ipotecare nu a influențat semnificativ, se arată într-o analiză a Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
„Ca volum, creditele ipotecare au scăzut, dar a fost din cauza prețurilor majorate la apartamente. Creditele de consum s-au accesat fără vreun impediment. Cred că faza critică a crizei a fost trecută. Revenim la normalitate. Aceasta înseamnă accelerarea tuturor proceselor de creditare”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 28 martie.
Analizând rata de bază a BNM, Veaceslav Ioniță a spus că cea mai mică a fost înregistrată în 2020 – 2,7%, iar în august 2022 a fost a doua cea mai mare din istoria țării – 21,5%. În primăvara anului 2024 a fost de 3,6%, iar în primele trei luni ale anului curent este de 6,5% și nu ar fi una semnificativă. Despre inflația anuală, a spus că în decembrie 2023 a fost de 4,2%; decembrie 2024 – 6,9%; ianuarie 2025 – 9,1%; iar în februarie 2025 – 8,6%.
„Accelerarea inflației în decembrie anul trecut a impus BNM să întreprindă anumite acțiuni. Însă, datorită unui suport din partea Uniunii Europene, care a fost introdus în tarifele la căldură, gaz și energie electrică, în februarie am avut o diminuare a inflației. Practic valurile inflaționiste au trecut. În două-trei luni cred că va scădea și rata de bază, dacă starea de lucruri vă rămâne stabilă”, susține Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, modificarea dobânzilor principalelor instrumente monetare a dus la ceea că în februarie 2025, față de decembrie 2024, rata de bază a crescut cu 80,6%, valorile mobiliare de stat până la un an s-au majorat cu 29,4%; depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 24,7%; creditele pentru afaceri ale persoanelor fizice s-au majorat cu 13,7%; creditele persoane juridice – cu 1,2%; creditele de consum – cu 0,4%; iar creditele ipotecare au scăzut cu 0,1%.
„BNM, scumpind banii, urmărește: 1) să crească dobânzile la depozite ca oamenii să ducă banii la bancă, nu să ia credite de consum și 2) să crească dobânzile la credite, în special la cele de consum, ca populația să facă economii. La depozite, obiectivul BNM a fost atins. Acestea s-au scumpit și a afectat în sens pozitiv cetățenii, care nu s-au creditat la bănci, dar au dus banii la bancă. Creditele de consum nu au fost afectate de politica BNM, iar creditele ipotecare chiar s-au ieftinit”, a spus expertul.
Politica înăsprită a BNM, afirmă economistul, a afectat și dobânda medie la depozitele în lei pentru persoanele fizice, care s-a scumpit cel mai mult. Dacă în 2021, trimestrul patru, a fost de 4,4%, în 2022, trimestrul patru, a ajuns la 15%, în 2023, trimestrul patru, a scăzut la 4,3%, în 2024, trimestrul patru, 3,6%, iar în februarie 2024 a crescut la 4,4%. De asemenea, a avut o influență și asupra depozitelor noi ale persoane fizice. Dacă în 2021 acestea au totalizat 7,2 mild/lei; în 2022 – 10,8 mild/lei, 2023 – 11,4 mild/lei; 2024 – 15,5 mild/lei, în ianuarie 2025 – 3,2 mild/lei, iar în februarie 2025 – 3,5 mild/lei. „Pentru primele luni ale anului este foarte mult. Așa ceva nu a fost niciodată. Chiar avem în ultimele trei luni o activizare a moldovenilor de a face depozite”, afirmă economistul.
Vorbind despre creditarea netă a persoanelor fizice de la bănci sau volumul depozitelor bancare din partea cetățenilor minus volumul creditelor bancare ale cetățenilor, analistul economic a menționat că înclinația spre economii a moldovenilor este problematică, iar politica de înăsprire a BNM nu prea influențează.
Potrivit analistului economic, dacă în 2015 numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a fost de 1,3 mii; în 2019 – 6,2 mii; 2020 – 5,7 mii; 2021 – 7,6 mii; 2022 – 3,8 mii; 2023 – 4,1 mii; în 2024 a ajuns la 7,5 mii. „Până în februarie 2025, s-au acordat în total deja 8 mii. În trimestrul unu din 2024 s-au luat 1,4 mii de credite, trimestrul doi – 1,6 mii, trimestrul trei – 2 mii, trimestrul patru – 2,4 mii, iar în primele două luni din 2025 – 2,2 mii. Cred că în următoarele luni vom avea o încetinire, poate chiar și o scădere”, anticipează analistul economic.
Despre volumul creditelor ipotecare noi contractate de la bănci, Veaceslav Ioniță a mai menționat că în 2015 volumul a fost de 0,5 mild/lei; în 2019 – 3,2 mild/lei; 2020 – 2,8 mild/lei; 2021 – 5,1 mild/lei; 2022 – 2,9 mild/lei; 2023 – 3,3 mild/lei; 2024 – 8,1 mild/lei; iar în februarie 2025 a ajuns 9,2 mild/lei.
