Analiză IDIS Viitorul: „Suntem țara cu cea mai mare prăbușire a numărului populației din toată Europa”. Cum arată R. Moldova după 33 de ani de la declararea independenței
R. Moldova, după 33 de ani de la declararea independenței, în ceea ce privește dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă, continuă să stea foarte prost. Nu a reușit să recupereze nivelurile pe care le-a avut în 1991. „În acești 33 de ani a plecat peste hotare un milion și jumătate de moldoveni, au câștigat bani, i-au trimis acasă, investind în avuții. Unde a trebuit să facă ceva statul nu s-a făcut nimic”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 23 august, în cadrul ediției săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Despre evoluția nominală a Produsului Intern Brut (PIB), Veaceslav Ioniță a spus că în 1985 acesta a constituit 8,6 miliarde (mlrd) de ruble. În 1991 – 25,9 mlrd/ruble; 1993, când a fost aprobat leul moldovenesc – 2,2 mlrd/lei. „Din 1993 și până în prezent avem o creștere nominală a PIB-ului de peste 150 de ori”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând media anuală a PIB-ului, expertul susține că între 1961-1970 acesta a crescut cu 8,4%; între 1971-1980 – cu 4,7%; 1981-1989 – 4%; 1990-1999 – minus 11,2%; 2000-2010 – 4,8%; 2011-2019 – 4,1%; 2020-2023 – 0,3%. „În ultimii cinci ani Republica Moldova a stat pe loc”, spune expertul.
Descriind populația R. Moldova, analistul economic a menționat că în 1991 aceasta era de 4,34 de milioane de locuitori (mln/locuitori), dintre care 3,60 mln pe malul drept al râului Nistru. În 2000: 3,96 mln/locuitori, dintre care 3,37 mln pe malul drept. Cu 37 de mii mai puțini față de 1991, inclusiv minus 23 de mii în dreapta Nistrului. În 2010: 3,34 mln/locuitori în țară, dintre care 2,95 mln pe malul drept. Cu 99 de mii mai puțini în țară față de 1991, inclusiv cu 65 de mii mai puțini în dreapta Nistrului. În 2024: 2,72 mln/locuitori în țară, dintre care 2,42 mln pe malul drept al Nistrului. Cu 1,6 mln mai puțini în țară față de 1991, dintre care 1,18 mln a fost reducerea pe malul drept. „Populația R. Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, a scăzut dramatic. Din nefericire suntem țara cu cea mai mare prăbușire a numărului populației din toată Europa”, a menționat analistul economic.
Potrivit expertului, în 1991, în R. Moldova erau 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari; în 1995 a scăzut la 1,2 milioane de salariați și la 566 de mii de pensionari. În 2000 s-a ajuns la 697 de mii de salariați și la 518 mii de salariați. În 2020 – 602 mii de salariați și 524 de mii de pensionari; 2024, prognozat – 625 de mii de salariați și 530 de mii de pensionari. „Avem o scădere de 900 de mii de locuri de muncă, pe care nu le-a recuperat până astăzi. 600 de mii de locuri de muncă avem în ultimii 15 ani. Nu am găsit soluții pentru creștere economică și a angaja oamenii în câmpul muncii”, a spus expertul.
Vorbind despre salariile și pensiile din R. Moldova, Veaceslav Ioniță a precizat că în 1970, salariul mediu era de 102,8 ruble, iar pensia – 28,7 ruble. În 1980: salariul – 138,3 ruble, pensia – 47,7 ruble; în 2000: salariul – 407,9 lei, pensia – 86,2 lei; 2005: salariul – 1319 lei, pensia – 367 de lei; 2010: salariul – 2972 de lei, pensia – 819 lei; 2015: salariul – 4538 de lei, pensia – 1156 lei; 2020: salariul – 1943 de lei, pensia – 1912 lei; 2024, estimat: salariul – 14200 de lei, pensia – 3850 lei.
Cu referire la salariul mediu lunar, în valori reale, Veaceslav Ioniță a mai precizat că în 1970 acesta a fost mai mare cu 121,1% față de ceea ce a fost în 1991; în 1980 – mai mare cu 139,5%; 1983 – cu 143%; în 1993 – 19,3% din valoarea anului 1991; 2000 – doar 38,7%; 2010 – deja a depășit valoarea reală din 1991 și a constituit 118,1%; 2020 –187,9%; 2023 –189% sau aproape de două ori mai mult decât în 1991.
„Când am devenit independenți, bunăstarea cetățenilor moldoveni deja degrada rapid. S-a accelerat în 1991 și a ținut până în 1993. În acești trei ani, veniturile reale ale oamenilor au scăzut de 5 ori. Către 2008 s-a ajuns la nivelul anului 1991, iar astăzi veniturile moldovenilor sunt de două ori mai mari față de 1991, chiar mari mari decât în 1983, când a fost cel mai ridicat venit din perioada URSS. Totuși, în ultimii trei ani veniturile moldovenilor au stat pe loc, practic nu au crescut. Inflația, din cauza crizelor, a fost enorm de mare”, a precizat Veaceslav Ioniță.
Potrivit analistului economic, în 1991 pe ambele maluri ale râului Nistru salariile medii lunare erau de 434 de ruble. În 1995: 143 de lei pe malul drept și 141 de lei pentru malul stâng. În 2000: 408 lei pentru malul drept și 398 de lei-malul stâng; 2005: 1319 lei-malul drept, 1575 de lei-malul stâng; 2010: 2972 lei-malul drept, 3377 de lei-malul stâng; 2015: 4538 de lei-malul drept, 6455 de lei-malul stâng; 2020: 7943 de lei-malul drept, 5226 de lei-malul stâng; 2024, estimativ: 14200 lei-malul drept, 7050 lei-malul stâng. „În prezent în dreapta Nistrului, salariul este de două ori mai mare decât pe malul stâng. Să vii din regiunea separatistă transnistreană să lucrezi la Chișinău este ceva similar cu situația moldovenilor care pleacă peste hotare la muncă”, a declarat analistul economic.
Cu referire la autoturisme înmatriculate în R. Moldova, economistul a specificat faptul că în 1970 erau 15,4 mii de unități sau 5 autoturisme la 1000 de locuitori. În 1980 – 90 de mii de unități sau 27 de autoturisme la 1000 de locuitori; 1991 – 155 de mii de unități sau 43 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2000 – 238 de mii de unități sau 71 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2010 – 404 mii de unități sau 137 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2020 – 678 de mii de unități sau 256 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2024, estimativ – 825 de mii de unități sau 344 de autoturisme la 1000 de locuitori.
„În ultimii patru ani, R. Moldova a trecut prin trei crize. Nu a mai fost niciodată în istoria țării așa ceva. R. Moldova s-a pomenit stat independent într-o criză profundă, care a început mult mai devreme de anul 1991. Noi suntem săraci nu că am devenit independenți, dar am devenit independenți deoarece s-a prăbușit sistemul economic sovietic care a ajuns într-o sărăcie extremă”, a conchis expertul.