Analiză IDIS Viitorul: La nivel național, numărul alegătorilor a scăzut cu 7,4% în ultimii patru ani
Cetățenii R. Moldova au o tendință tot mai slabă de a merge la vot, deși, cu drepturi depline de a vota sunt, în prezent, cei mai mulți din istoria țării. În ultimii opt ani, cu aproape 300 de mii a scăzut numărul moldovenilor din țară și cu circa 300 de mii sunt mai mulți peste hotare. Numărul tinerilor, în profilul alegătorilor, dispare tot mai mult.
Pentru prima dată, în ultimii 10 ani, tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei care au peste 71 de ani. Se atestă o îmbătrânire clară a electoratului. Alegătorul moldovean, la fiecare doi ani, îmbătrânește cu un an. La alegerile din anul viitor, pentru prima dată vârsta medie a alegătorului va fi de peste 50 de ani. La nivel național, numărul alegătorilor a scăzut cu 7,4% în ultimii patru ani. Sunt date prezentate vineri, 18 octombrie, 2024, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
„Acum avem cel mai mare număr de cetățeni moldoveni din istoria țării cu drepturi depline de a vota. Alegători în dreapta Nistrului avem mai puțini, au plecat peste hotare. Cu aproape 300 de mii a scăzut numărul moldovenilor din țară în ultimii opt ani și cu circa 300 de mii a crescut numărul moldovenilor plecați peste hotare. Cu 70 de mii de oameni a crescut în ultimii opt ani numărul moldovenilor aflați în stânga Nistrului, cu drept de a vota în Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, se înregistrează o clară îmbătrânire a electoratului. La alegerile parlamentare din 2014, ponderea tinerilor de la 18 la 25 de ani, din numărul total al alegătorilor, era de 16,5%, iar cei de peste 70 de ani – 9,1%. La alegerile prezidențiale din 2016, tinerii de la 18-25 de ani erau 14,8%, iar cei de peste 70 de ani – 8,7%. La alegerile prezidențiale din 2020, tinerii de la 18 la 25 de ani reprezentau 11,2% din totalul alegătorilor, iar cei de peste 70 de ani – 8,9%. La alegerile prezidențiale din 2024, estimativ, tinerii de la 18-25 de ani sunt 9,5%. De aproape 2 ori mai puțin față de acum 10 ani. Cei de peste 70 de ani sunt 10,9%. Cu aproape 2% mai mult față de acum 10 ani. „Pentru prima dată în ultimii 10 ani tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei de peste 71 de ani. Pentru prima dată atestăm o îmbătrânire clară a electoratului”, a spus expertul.
Cu referire la vârsta medie a alegătorului aflat în țară în ziua alegerilor, Veaceslav Ioniță a menționat că la alegerile din 2024 a fost de 45,3 ani, în 2016 – 45,9 ani, 2020 – 47,7 ani, iar în 2024 este de 49,6 ani. „La fiecare 2 ani, vârsta medie a alegătorului crește cu un an. Alegătorul moldovean, la fiecare doi ani, îmbătrânește cu un an. La alegerile din anul viitor, pentru prima dată vârsta medie a alegătorului va fi de peste 50 de ani. La fiecare patru ani, alegătorul este mai bâtrân cu doi ani”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Raioanele cu cea mai mare reducere a numărului de alegători în ultimii patru ani, potrivit economistului, sunt Soroca și Șoldănești cu câte 12,6%; Briceni – 12,5%; Fălești – 12,3%; Drochia – 12,2%; Telenești – 12,1%; Dondușeni și Edineț – cu câte 12%; Glodeni – 11%; Orhei – 10,9%; Ialoveni – 7,1%; Basarabeasca – 5,8%; UTA Găgăuzia – 5,7%, iar la nivel național reducerea este de 7,4%.
Cât privește numărul tinerilor de la 18 la 21 de ani, care pentru prima dată au mers și vor merge să voteze, analistul economic a spus că în 2016 aceștia erau 192,9 mii, dintre care: 151,5 mii – în țară, iar 41,4 mii – peste hotare. În 2020 au fost 155,4 mii: 106,3 mii – în țară, iar 49,1 mii – peste hotare. În 2024 sunt 149,2 mii, inclusiv: 90,9 mii – în țară, iar 58,3 mii – peste hotare. Minus 43,7 mii în ultimii opt ani.
Ultimile alegeri parlamentare din 2021 a arătat că rata de participare la vot a tinerilor de la 18-25 de ani, aflați în țară, a fost de 44,1%. A celor de la 26 la 40 de ani – 51%; 41-55 de ani – 63,3%; 56-70 de ani – 76%; peste 71 de ani – 76,9%. Rata de participare totală – 62,4%. „Tinerii au o prezență la vot mai mică decât media națională cu 30%. Cei de la 44 la 55 de ani cu 15% mai mică decât media națională, iar cei de la 56 de ani cu 15% mai mult decât media națională”, potrivit analizei.
Cu referire la voturile de peste hotare, expertul a afirmat că la alegerile parlamentare din 2005 au votat 16,2 mii de moldoveni din diasporă; la cele din 2009 – aprilie-33,1 mii, iulie (anticipate)-36,4 mii; din 2010 – 72 de mii; 2014 – 73,3 mii; 2019 – 76,6 mii; 2021 – 212,4 mii. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-67,2 mii, turul II-138,7 mii; 2020 – turul I-149,2 mii, turul II-255,9 mii. Astfel, rata de participare la vot a celor de peste hotare, la alegerile din 2005 a fost de 6,4%; în 2009 – aprilie-7,8%, iulie (anticipate) – 8,1%; 2010 (anticipate) – 14,9%; 2014 – 12%; 2019 – 9,9%; 2021 (anticipate) – 21%. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-10,4%, turul II-21,4%; 2020 – turul I-18,8%, turul II-32,3%.
