Analiză IDIS Viitorul În 2024, pentru al treilea an consecutiv, activitatea industriei moldovenești a înregistrat o scădere

Industria R. Moldova în ultimii cinci ani a fost grav afectată de patru crize: pandemia, criza energetică, creșterea prețurilor și războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina, iar în 2024, pentru al treilea an consecutiv, activitatea sectorului a fost în scădere. „În lipsa unei politici clare de dezvoltare a industriei, ramura este mai mult moartă decât vie”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 28 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în 2024, activitatea industriei a scăzut cu 1,1%, în 2023 cu 3,6%, iar în 2022 cu 5,1%, iar față de 2015, doar cu 6% a crescut activitatea sectorului industrial.
„În ultimii cinci ani, doar un an a fost cu creștere, 2021 – +12,2% și a fost datorită sectorului agricol care a avut o productivitate înaltă în 2020. În prezent, producția industrială este 95% din nivelul anului 2019”, a spus expertul.
Cu referire la volumul producției industriale, raportat la PIB, Veaceslav Ioniță a spus că în 1990 a fost de 87%; în 2000 – 42,7%; 2010 – 32,6%; 2020 – 29,9%; iar în 2024, estimativ va fi 26,9%. Despre producția industrială a R. Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, față de 1990, când a fost cea mai bună stare de lucruri, aceasta în 1995 a atins, în dreapta Nistrului – 45% din nivelul anului 1990, iar în stânga Nistrului – 50% din nivelul anului 1990. În 2005: dreapta Nistrului – 57,4%, iar stânga Nistrului – 39,1%. 2010: dreapta Nistrului – 61,2%; stânga Nistrului – 27,8%. 2014: dreapta Nistrului – 64,8%, iar stânga Nistrului – 34%.
„După 2010, în dreapta Nistrului a crescut mai rapid, iar în stânga Nistrului practic stagnează. Acum în stânga Nistrului multe întreprinderi își au suspendată activitatea, situația devine mai proastă de două ori față de a noastră”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre salariații din industrie, economistul a menționat că se înregistrează o scădere puternică. În 1970 erau 260 mii/persoane; în 1985 a crescut la 411 mii/persoane. În 1990 a scăzut la 410 mii/persoane; iar în 1995 la 195 mii/persoane, inclusiv 120 mii/persoane în dreapta Nistrului. În 2000 erau 168,1 mii/persoane, dintre care 110 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2005 – 172,6 mii/persoane, inclusiv 126,6 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2015 – 127,6 mii/persoane, dintre care 99,1 mii/persoane în dreapta Nistrului; 2020 – 131,5 mii/persoane, dintre care 106 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2024 – 124,6 mii/persoane, inclusiv 101 mii/persoane în dreapta Nistrului.
Potrivit analistului economic, volumul producției industriale, la valoarea leului din 2024, în 1970 a fost de 291 mii/lei/anual per angajat. În 1980 – 409 mii/lei/anual per angajat. 1990 – 565 mii/lei/anual per angajat. 2000 – 430 mii/lei/anual per angajat. 2010 – 616 mii/lei/anual per angajat. 2015 – 858 mii/lei/anual per angajat. 2020 – 837 mii/lei/anual per angajat; iar în 2024 a crescut la 882 mii/lei/anual per angajat.
„Numărul salariaților a scăzut de trei ori, iar ponderea industriei cu 30%. În prezent, încasările per angajat au crescut cu circa 40% și sunt cele mari din istoria țării, deși avem puține fabrici și angajați mai puțini. Un angajat produce mai mult față de un angajat în anii 1985/1990. Dacă astăzi am avea același număr de salariați pe care l-am avut în 1990, producția noastră industrială nu ar fi 90 mild/lei, dar 300 mild/lei. Potențialul nostru industrial este de 210 mild/lei dacă s-ar dezvolta acest sector, ca și altele care au astăzi un nivel ridicat de productivitate”, susține analistul economic.
Veaceslav Ioniță a făcut un top 5 ramuri ale economiei cu cea mai mare creștere și scădere de personal în ultimii 5 ani. Astfel, creșteri de personal au înregistrat ramurile: fabricarea de produse din minerale nemetalice – 639 persoane; fabricarea de mobilă – 265 persoane; fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie – 220 persoane; industria construcțiilor metalice și a produselor din metal – 150 persoane; fabricarea produselor din cauciuc și plastic – 113 persoane; alte ramuri au avut creșteri de 385 persoane. Scăderi au înregistrat ramurile: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3361 de persoane; autovehicule, mașini și utilaje – 3305 persoane; industria alimentară – 1417 persoane; tăbăcirea și finisarea pieilor – 1117 persoane; fabricarea băuturilor – 792 persoane; iar alte ramuri au avut un minus de 1546 persoane. „În total, scăderea pe industrie este de 9766 de persoane în ultimii cinci ani. Nu există o claritate cum se poate dezvolta industria moldovenească, lucru care crează stagnări, scăderi și plecări din sector”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că majoritatea întreprinderilor au înregistrat scăderi a activităților și reduceri a locurilor de muncă, însă performanțe a înregistrat doar industria mobilei, atât creștere a ramurii, cât și a angajărilor de personal – 265 de persoane, echivalentul a trei fabrici moderne. În situațiile celor trei crize, pandemia, criza energetică și războiul dus de către Federația Rusă către Ucraina, care a lovit în toate ramurile industriei moldovenești, industria mobilei a fost campionul supraviețuirii.