Amenzile pentru purtarea panglicii negru-oranj, practic imposibil de încasat de la cei cu venituri mai mici de 3 500 de lei. Explicațiile unui executor judecătoresc

Și simplii cetățeni, nu doar deputații, vor putea fi amendați cu dificultate pentru purtarea panglicii interzise negru-oranj. Încasarea amenzilor este, practic, imposibilă în cazul în care cei care au încălcat legea au venituri mai mici de 3 500 de lei, atenționează executorul judecătoresc Roman Talmaci. Totodată, este aproape cu neputință să fie urmărite bunurile imobile și mobile în vederea achitării acestor amenzi, spune executorul judecătoresc.

Potrivit legislației, în cazul în care amenzile nu sunt achitate benevol în termen de 30 de zile, intervine rolul executorilor judecătorești, care urmează să asigure că amenda este plătită de către contravenienți. Potrivit Codului de executare, sunt urmărite în primul rând bunurile și mijloacele bănești ale contravenienților. 

Iar aici apare dificultatea executării acestor noi amenzi, pentru purtarea simbolurilor interzise (panglica negru-oranj, semnele „Z” și ”V”), care au fost instituite în valoare de maxim 9000 de lei pentru persoane fizice și maxim 18 000 de lei pentru persoane juridice. 

În acest context, executorul judecătoresc Roman Talmaci explică faptul că, dacă amenda nu depășește 12 salarii medii pe economie, adică 118 800 de lei, pentru achitarea amenzii contravenționale, practic, nu pot fi urmărite imobilele și nici autovehiculele. Totodată, amenzile nu pot fi executate din veniturile salariale, pensii sau alte venituri, dacă suma acestora nu depășește 3 500 de lei. 

El a precizat că, în cazul în care contravenientul are venituri mai mari de 3 500 de lei, amenda poate fi încasată forțat, în rate, dacă acesta nu vrea să o plătească benevol.

Roman Talmaci mai notează că legislația a fost modificată așa încât nu mai permite aducerea forțată a debitorului în fața executorului judecătoresc.

„În context, reamintim că prin Legea nr. 132 din 07.10.2021, art. 94 din Codul de executare a fost completat cu alin. (1 1 ), care stabilește că în cazul creanțelor a căror valoare nu depășește 12 salarii medii pe economie (adică 118 800 lei), urmărirea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar acestea nu pot fi valorificate sau nu pot acoperi valoarea creanței urmărite, cu condiția că bunul imobil urmărit nu este unicul domiciliu al debitorului.

Totodată, potrivit modificărilor operate la art. 89 alin. (1) lit. j) din Codul de executare, autovehiculul care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie (ce constituie 49 500 lei), nu poate fi urmărit dacă acesta este în mod indispensabil necesar debitorului și membrilor familiei lui.

Astfel, ținând cont că amenda aplicată persoanei fizice este de maxim 9 000 lei (sau 18 000 lei pentru persoana cu funcție de răspundere), urmărirea imobilelor sau a automobilelor este practic exclusă.

Cât privește urmărirea salariilor (pensiilor, altor venituri), acestea, potrivit prevederilor art. 110 din Codul de executare, poate fi realizată doar asupra părții ce depășește suma de 3 500 lei și în cuantum de 20 % din suma depășită. Aceasta dacă contravenientul nu mai are de plătit și alte datorii, căci dacă are, suma urmăribilă se împarte pentru mai mulți creditori.

Astfel, dacă contravenientul nu are venituri ce ar depăși suma de 3 500 lei, încasarea amenzilor este practic imposibilă. Mai mult, prin Hotărârea Curții constituționale din 25.03.2021, privind excepția de neconstituționalitate a art. 73 din Codul de executare adoptat prin Legea nr. 443 din 24.12.2004 3 , a fost declarat neconstituțional art. 73 din Codul de executare, care prevedea posibilitatea aducerii forțate a debitorului în fața executorului judecătoresc, prin care s-a redus substanțial posibilitatea identificării locului aflării debitorului, și în consecință, a executării documentelor executorii”, a explicat executorul judecătoresc, solicitat de Ziarul de Gardă. 

Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, în ziua de 9 mai au fost documentate aproximativ 300 de persoane, inclusiv 17 deputați, care au purtat panglica negru-oranj interzisă pe teritoriul R. Moldova. 

Ziarul de Gardă a făcut publică lista celor 17 deputați care au purtat panglica interzisă și a informat despre procedura anevoioasă prin care aceștia vor putea fi amendați.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a precizat pentru ZdG că pentru aplicarea amenzilor pentru deputații care nu le vor achita în mod benevol, este necesară ridicarea imunității acestora. Procesele verbale au fost transmise Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Purtătoarea de cuvânt a procuraturii, Mariana Cherpec, a declarat pentru Ziarul de Gardă că acestea au fost direcționate către Procuratura Generală, pentru că PCCOCS nu are competențe de se adresa în Parlament, și urmează să fie examinate și să fie decisă procedura.