„Alegerile nu-l afectează pe dictator”. Politologii explică de ce Kremlinul este convins că Putin va primi 90% de voturi la alegerile prezidențiale din 2024

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat într-un comentariu pentru New York Times că Vladimir Putin va fi reales președinte cu mai mult de 90% din voturi. Acesta totodată a numit alegerile din Rusia nu o democrație, ci „o birocrație costisitoare”. Mai târziu, Peskov a încercat să-și justifice cuvintele și a spus că jurnaliștii americani l-au citat greșit. De fapt, el și-ar fi exprimat opinia personală privind „realegerea lui Putin”.

Novaya-Europa, împreună cu politologii Fiodor Krașeninnikov și Alexander Morozov au încercat să înțeleagă de ce Kremlinul este încrezător în acest sprijin pentru Putin și cum vor fi alegerile prezidențiale din Rusia-2024.

Pe 6 August, New York Times a publicat articolul „Războiul etern al lui Putin” despre modul în care președintele F. Ruse vrea să-i atragă pe ruși într-un conflict civilizațional cu Occidentul. Textul conține un citat al lui Dmitri Peskov.

„Alegerile noastre prezidențiale nu sunt tocmai o democrație, ci o birocrație costisitoare. Domnul Putin va fi reales anul viitor, obținând peste 90% din voturi”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin.

După ce mass-media rusă a atras atenția asupra acestor cuvinte, Peskov a decis să se justifice. El a declarat pentru rbc.ru că americanii au acționat „ca întotdeauna”.

„S-ar părea că așa este, dar nu este chiar așa. În ceea ce privește faptul că Putin va fi ales, personal sunt sigur de aceasta, bazându-mă pe nivelul de consolidare a societății în jurul lui Putin, da, acest lucru este corect. Cât privește restul, a existat o întrebare despre alegeri și răspunsul a fost că alegerile, deși sunt o cerință a democrației și Putin însuși a decis să le organizeze, teoretic ele pot fi contramandate. Pentru că deja este evident că Putin va fi ales. Aceasta este opinia mea absolut personală. Ei bine, ei au denaturat-o în acest fel”, a spus Peskov.

Clasamentul lui Putin

Alegerile prezidențiale anterioare au avut loc în Rusia în martie 2018. Potrivit CEC, Putin le-a câștigat cu 76,69% din voturi. Acesta a devenit recordul său personal și cel mai mare rezultat din istoria alegerilor prezidențiale din Rusia.

Următoarele alegeri prezidențiale urmează să aibă loc în martie 2024. Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2020, Fundația Opinia publică (FOM) a intervievat respondenții, întrebându-i pentru cine ar vota dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare. 45% dintre respondenți erau deciși să voteze pentru Putin. Este dificil să vorbim despre relevanța acestor date în 2023, deoarece la acel moment Pavel Grudinin se afla pe locul doi printre respondenți, cu 11%, iar Vladimir Jirinovski se afla pe locul trei, cu 10% din voturi.

În scurt timp Centrul rusesc pentru studiul opiniei publice (WCIOM) și FOM au refuzat să publice clasamentul sprijinului electoral pentru Vladimir Putin. Sociologii au explicat că sondajele vor fi returnate atunci când vor fi cunoscuți candidații la viitoarele alegeri prezidențiale.

În acest moment, oficial încă nu este cunoscut cine va participa la alegerile din 2024. Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică fundațiile sociale nestatale să efectueze sondaje. În mai 2023, un grup de sociologi independenți de la Russian Field a aflat că la alegerile de anul viitor, 30,2% dintre respondenți ar fi dispuși să voteze pentru Vladimir Putin, 2% – pentru Evgheni Prigojin, 1,8% – pentru Alexei Navalnîi și 1,3% – pentru Vladimir Jirinovski, care a murit în 2022. Pentru 28,8% dintre respondenți a fost dificil să numească candidatul.

În iulie 2023, Centrul „Levada” a aflat că 82% dintre respondenți au aprobat activitatea lui Vladimir Putin în calitate de președinte, 15% au dezaprobat-o. Într-un articolul pentru NYT, directorul Centrului „Levada”, Denis Volkov, a menționat că popularitatea lui Putin a scăzut o singura dată – în septembrie anul trecut, când a început mobilizarea. Atunci, potrivit acestuia, ratingul președintelui a scăzut peste noapte la aproape 50%. Aceasta este cea mai mare scădere a popularității lui Putin în ultimii 30 de ani de sondaje.

90% din voturi

Deci, Dmitri Peskov are motive să creadă că în 2024 sprijinul pentru Putin la alegeri va depăși 90%? Analiștii politici cred că Kremlinul nu are motive să-și facă griji cu privire la rezultat, deoarece va fi așa, cum și-l doresc autoritățile.

„Ce o va împiedica pe [șefa CEC] Ella Pamfilova să atragă 90%? De ce ar trebui Peskov să aibă dubii că Pamfilova va susține că Putin a obținut 90% de voturi? După cum corect a remarcat Peskov,

alegerile din Rusia sunt o procedură birocratică, în primul rând. Nu depind prea mult de sprijinul populației pentru Putin, de numărul real de voturi”, spune politologul Fiodor Krașeninnikov.

spune politologul Fiodor Krașeninnikov.

Rezultatele alegerilor, potrivit acestuia, vor fi acelea, pe care și le va dori Putin mai aproape de martie 2024, „dacă va mai fi președinte al Rusiei în acel moment”.

Krașeninnikov crede că pentru Kremlin este important ca nimic să nu-l împiedice să deseneze cifra potrivită. În ciuda protestelor, pentru opoziție va fi dificil să demonstreze că rezultatul real este sub 90%. Sarcina Kremlinului este să se asigure ca niciun eveniment să nu pericliteze rezultatele.

„[Autoritățile] vor spune: Avem 90%. Vom spune că alegerile sunt fraudate. Ei vor spune: nu știm nimic, au venit observatori din Abhazia, Osetia de Sud, Kazahstan, Tadjikistan și Niger și au spus că alegerile au fost corecte. Deci, cum am putea respinge această cifră de 90%? În niciun fel”, spune politologul.

Potrivit lui Krașeninnikov, întreaga resursă administrativă și punitivă va suprima de dimineață și până seara orice activitate de protest, va da pomeni săracilor, va intimida toți activiștii și va ține discursuri înălțătoare, va promite din nou garanții sociale.

„Dar ce s-a schimbat în interiorul Rusiei, pentru ca autoritățile să nu o poată face [ca în 2018]?”, notează Krașeninnikov.

Politologul Alexandr Morozov este sigur că Kremlinul va desfășura o campanie electorală în 2024 pe tema „dacă nu Putin, atunci ne vor distruge pe toți”. 

Potrivit acestuia, autoritățile vor reuși, deoarece această narațiune lucrează deja activ și formează poziția „mlaștinii”, adică alegătorii nepolitizați.

„În plus, toate administrațiile provinciilor înțeleg bine: acestea nu sunt alegeri prezidențiale, ci un referendum privind încrederea în Putin și este necesar să se arate exact procentul pe care Vaino și Kirienko l-au planificat. Și acesta este de 86%”,

spune Morozov.

Politologul Grigori Golosov a scris în postarea sa pe Facebook că Peskov a fost suspectat în mod greșit de „complot sau onestitate nefirească” după interviul pentru NYT.

„După cum am înțeles, s-a avut în vedere că rezultatele «alegerilor» vor fi atât de predictibile, încât nici nu trebuie organizate (acest lucru este evident), dar vor trebui formalizate printr-o procedură birocratică costisitoare (și acest lucru este evident: protocoalele nu se vor scrie singure). Probabil că s-a exprimat cumva strâmb, dar nu este o noutate”, a remarcat Golosov.

Potrivit politologului, acum, datorită lui Peskov, cunoaștem cel puțin reperul Kremlinului – 90% din voturi.

La ce bun Kremlinului alegerile din 2024?

Politologii cred că alegerile sunt o componentă importantă pentru Kremlin, în ciuda părerii lui Peskov că sunt inutile.

„Alegeri se desfășoară și în Iran, în Coreea de Nord, în Indonezia, și în dictaturile din Africa, se desfășoară peste tot și întotdeauna, chiar dacă au un sens complet diferit decât în vechile democrații”, spune Morozov.

Krașeninnikov relatează că există foarte puține țări în care nu se organizează alegeri. Acest lucru este posibil numai în unele monarhii absolute din Orientul Mijlociu, dar și ele au propriile parlamente.

În plus, dacă alegerile în Rusia vor fi anulate, va fi necesar să se organizeze referendumuri privind președinția pe viață sau alte proceduri similare. Deoarece există o opinie în lumea modernă că un lider ar trebui ales în cadrul unor alegeri, Kremlinul oferă o astfel de vizibilitate, consideră expertul.

„Alegerile nu sunt egale cu democrația. Alegerile nu împiedică nici unui dictator. Și Putin nu este deloc singur în aceasta. Nimic deosebit nu se întâmplă”,

adaugă Krașeninnikov.

Candidați și circumstanțe

Cine-i poate face lui Putin concurență controlată în alegeri? Potrivit lui Krașeninnikov, „unii clovni vor lua parte la ele”. El spune că decizia finală cu privire la cine vor fi acești clovni va depinde de dispoziția lui Putin.

„Acestea pot fi scenarii electorale foarte triste, așa cum s-a întâmplat în Uzbekistan sub Islam Karimov, când acesta a participat la alegeri, iar toți ceilalți candidați l-au lăudat”, presupune politologul.

Dacă va fi ales acest scenariu, potrivit lui Krașeninnikov, va fi nominalizat liderul Partidului Comunist, Gennadi Ziuganov, liderul fracțiunii „Rusia Justă – Pentru Adevăr”, Serghei Mironov, și șeful de la LDPR, Leonid Sluțki. Și toți îl vor aclama pe Vladimir Putin, crede expertul.

Kremlinul poate opta și pentru o variantă mai complicată, numind câțiva candidați de genul Kseniei Sobceak, care vor mima pluralismul. La același scenariu se pot alia „oameni noi”, businessmani aleși de Kremlin sau un „clovn de extremă dreapta”, astfel încât Putin să nu pară pe fundalul acestuia „un canibal adevărat”. În același timp, potrivit lui Krașeninnikov, la Kremlin nu s-a stabilit încă un scenariu fix.

Alexandr Morozov, la rândul lui, consideră că de data aceasta în condițiile războiului, Kremlinul nu se va juca de-a „Sobceak”. Potrivit acestuia, lista candidaților va arăta cam la fel ca la alegerile pentru Primăria Moscovei, care trebuie să aibă loc peste o lună: „Sobianin + cinci vicepreședinți ai Dumei de Stat din cinci partide”.

„Cea mai importantă intrigă a acestor alegeri este faptul că în același timp și în Ucraina trebuie să aibă loc alegeri prezidențiale. Cred că promotorii din Moscova vor primi mulți bani pentru „creativitate” în domeniul modului de a prezenta alegătorului rus opoziția „Angelicul Putin” – „Satanicul Zelenski”, spune Morozov.

În același timp, conform legii, atâta timp cât în Ucraina este instaurată legea marțială, nu pot avea loc nici un fel de alegeri. Volodimir Zelenski a declarat anterior că alegerile de anul viitor vor avea loc doar dacă Ucraina va câștiga războiul și se va instaura pacea.