Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Alegeri prezidențiale România: portretele candidaților…

Alegeri prezidențiale România: portretele candidaților cu cele mai multe șanse să câștige. Când și unde poți vota în R. Moldova

Sursa: G4Media

Pe 24 noiembrie, românii din întreaga lume vor putea să-și aleagă viitorul preşedinte.  14 candidaţi sunt înscriși în cursa electorală, 10 fiind propuși de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, iar 4 sunt independenţi. 

Votarea în afara granițelor României începe mai devreme, astfel încât cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia română sunt așteptați la vot pentru alegerea președintelui României de vineri, 22 noiembrie, până duminică, 24 noiembrie.

Conform sondajelor de opinie, cinci candidați au cele mai multe șanse să ajungă în turul II al alegerilor: Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal (PNL), Mircea Geoană, candidat independent, George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR).

ZdG, în colaborare cu G4Media, vă prezintă cele mai importante informații despre cei cinci candidați.

Marcel Ciolacu

Programul politic

–Reînnoirea României va începe cu re-industrializarea ţării. România trebuie să devină în 10 ani unul dintre principalele hub-uri tehnologice şi industriale din Europa. Aceasta trebuie să fie planul nostru de ţară: industrie – producţie – export;

-Primul obiectiv strategic este readucerea la viaţă a marilor uzine de metalurgie, siderurgie şi petrochimie cu ajutorul capitalului privat;

-Un parteneriat real cu sectorul farmaceutic pentru a investi masiv în fabricile de medicamente. Este vorba despre un program naţional de sprijin pentru marea industrie, în valoare de 5 miliarde de lei;

-Al doilea obiectiv va fi „o nouă politică de stat dedicată marilor proiecte”. Atragerea de investiţii mari, în domenii cheie pentru viitorul economiei. Acordarea de pachete de ajutor de stat şi garanţii pentru investiţii greenfield de minimum 500 de milioane de lei. Propune cel puţin trei investiţii de această mărime în fiecare an. Şi doar firmele care îşi îndeplinesc ţintele stabilite prin contract vor primi bonificaţii fiscale;

-Al treilea obiectiv va fi creşterea unor noi generaţii de specialişti prin sistemul de învăţământ tehnologic;

-Al patrulea obiectiv va fi o nouă mentalitate orientată către inovare.

-Va fi adoptat programul <zero costuri cu utilităţile> pentru spitale, şcoli şi grădiniţe. Toate aceste instituţii îşi vor asigura energia cu ajutorul panourilor fotovoltaice şi solare prin programe de stat. 

-Investiții în cercetare. România trebuie să dezvolte fabrici de baterii electrice și să devină un jucător important pe piaţa semiconductorilor

-O altă direcţie strategică este agricultura. Indiferent de crizele care vor veni, România trebuie să asigure mâncare sănătoasă şi la preţuri accesibile pentru toţi românii. Va continua dezvoltarea fabricilor de procesare româneşti şi vor fi majorate subvenţiile pentru fermieri;

-Dezvoltarea serviciilor este cea de-a treia direcţie strategică. Vor fi majorate alocările pentru toate programele de finanţare a IMM-urilor. În paralel, firmele care fac export vor fi susţinute prin bonificaţii fiscale;

-Vor fi dezvoltate serviciile medicale şi de educaţie printr-un sistem avantajos de deduceri din impozitul pe salarii;

-Creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, finalizarea autostrăzilor, şanse egale la educaţie şi sănătate, respect pentru românii din Diaspora, protejarea tinerilor de consumul de droguri şi stoparea declinului demografic;

-Turismul trebuie să se dezvolte, pe măsură ce sunt finalizate diverse autostrăzi şi şosele moderne. Triunghiul strategic al dezvoltării României (industrie-agricultură-servicii) este partea esențială a planului PSD de creştere în următorii 10 ani. Detalii aici

Temele majore

Religie: 

Marcel Ciolacu consideră că religia aduce cunoaștere și nu supunere și susține din acest motiv cererea cultelor religioase de introducere a Religiei ca materie opțională la examenul de Bacalaureat. Detalii aici.

LGBT/familia tradițională:

Premierul crede cu tărie că familia este formată dintre un bărbat și o femeie. Ciolacu este tolerant cu membrii comunității LGBT, spune chiar că are prieteni în rândul acestora, dar se opune căsătoriilor între persoane de același sex. Detalii aici.

Avort:

Marcel Ciolacu consideră că fiecare femeie trebuie să aibă libertatea de a alege să facă avort. Crede însă că statul trebuie să intervină, eventual cu un program social, pentru ca avortul să fie ultima alegere. Detalii aici și aici.

Climă: 

Primul ministru consideră că economia României poate fi transformată gradual într-una verde pentru reducerea substanțială a poluării, dar acesta va fi un proces lung, care presupune adoptarea unui plan national şi asumarea lui de către toate forţele politice, de antreprenori și asociațiile neguvernamentale. Detalii aici.

Impozitarea veniturilor (progresivă vs. cota unică):

Marcel Ciolacu s-a declarat un fan al impozitării progresive, dar ar susține cota unică, cu condiția ca aceasta să se aplice unitar tuturor, fără excepții și diferențieri. Detalii aici.

Rusia – Ucraina:

Premierul susține că războiul din Ucraina este purtat între un dictator (n.r. Vladimir Putin) și un stat democratic care vrea să își decidă singurul destinul. Detalii aici.

Pro/anti – occidental (NATO, UE): 

Ciolacu susține apartenența României la NATO, despre care spune că este o ancoră strategică a alianței pe Flancul de Est. Primul ministru crede că România ar fi irelevantă fără Uniunea Europeană. Detalii aici și aici.

Reforma serviciilor secrete:

Marcel Ciolacu vrea să lanseze o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării despre schimbarea legilor securității naționale pornind de la cazul Coldea, prin care sistemul de relații și interese din serviciile secrete să dispară, iar mandatele șefilor de servicii să fie limitate la două. Detalii aici.

Găsiți mai multe detalii despre Marcel Ciolacu AICI

Nicolae Ciucă

Programul politic

Programul este axat pe atribuțiile-cheie ale funcției prezidențiale, precum apărarea, siguranța națională, justiția și politica externă. Nicolae Ciucă afirmă că este nevoie de o viziune liberală, care să gestioneze situația internă și internațională în care se află acum România.

Nicolae Ciucă și-a lansat miercuri seară (23 octombrie) programul prezidențial „România prosperă și sigură”. Documentul poate fi consultat AICI.

Programul „Reînnoirea industrială a României” ar fi în valoare de 3 miliarde euro şi are trei direcţii.

Pentru atragerea investiţiilor private în economie va fi alocat un miliard de euro.

Astfel, proiectele de cel puţin 150 milioane euro ar primi un grant de 30% din valoare.

Prin a doua direcţie ar fi alocate 450 milioane euro pentru sprijinirea industriei cu impact în reducerea diferenţelor dintre regiunile ţării.

A treia direcţie vizează decarbonizarea accelerată a industriei, printr-un sprijin de un miliard de euro.

Ciucă a vorbit despre acest proiect, însă documentul nu se regăsește pe siteul său de campanie.

Temele majore

Religie: 

Nicolae Ciucă este creștin ortodox și pare foarte apropiat de BOR.

Participă la multe activități religioase și a fost chiar recompensat de Biserică cu o serie de premii.

Spre exemplu, la Voroneț a primit Crucea Bucovinei, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei. Detalii AICI.

Face apel des la limbajul religios și își asociază imaginea cu cea a bsericii.

Pe contul său de Facebook postează des fotografii care îl reprezintă în timpul participării la evenimente religioase.

LGBT/familia tradițională:

Nicolae Ciucă se opune legalizării căsătoriilor între persoanele de același sex, dar și parteneriatului civil între acestea.

„Eu, ca lider al PNL, doresc să menţionez că PNL susţine familia tradiţională. Decizia care se ia la nivelul altor partide este o expresie a inconsecvenţei legate de o decizie sau alta. Nu vreau să comentez (decizia USR, n.red.), nu este treaba PNL. Ceea ce este important pentru noi este ca valorile noastre naţionale să se menţină în setul de politici pe care Partidul Naţional Liberal le asumă”, a spus Ciucă.

Climă: 

Nicolae Ciucă a spus că „schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global”.

Detalii AICI.

În timpul mandatului de premier a înființat un comitet interministerial pentru evaluarea schimbărilor climatice în agricultură.

Impozitarea veniturilor (progresivă vs. cota unică):

A afirmat de mai multe ori că PNL va continua să susțină cota unică de impozitare, în opoziție față de PSD, care susține o impozitare progresivă.

Detalii AICI.

Rusia – Ucraina:

A fost clar pe acest subiect. A criticat în repetate rânduri, din poziția de premier, invazia Ucrainei. A afirmat despre Rusia că a comis „crime împotriva umanității și crime de război”.

Detalii AICI.

Pro/anti – occidental (NATO, UE): 

Nicolae Ciucă este pro-american, europenist și pro-NATO.

Detalii AICI.

Reforma serviciilor secrete:

Nicolae Ciucă era premier în timpul scandalului legilor securității naționale, o serie de documente care sporeau mult puterile serviciilor secrete și ar fi dus foarte probabil la afectarea sistemului democratic din România.

G4Media a publicat în premieră și în exclusivitate toate cele zece proiecte de legi ale securității naționale.

„Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză și aprobare la nivelul guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului” a spus atunci Ciucă.

Detalii AICI

Recent, în septembrie 2024, Ciucă s-a pronunțat pentru limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete.

„Eu cred că așa cum sunt limitate mandatele și pentru președinte, și pentru alte funcții de relevanță în statul român, este important să fie limitate și pentru celelalte instituții. Este chiar foarte sănătos. Vreau să vă împărtășesc o experiență de la noi din sistemul militar. Pentru a accede în carieră, există un ghid care produce această alternanță între funcțiile de comandă și cele de execuție. Orice ofițer trebuie să stea minim doi ani pe o funcție de comandă, dar nu mai mult de patru ani, după care trebuie să meargă pe o funcție de execuție. Este absolut sănătos, pentru că se menține acea prospețime și contact cu tot ceea ce înseamnă activitatea de zi cu zi”, a precizat Nicolae Ciucă la Gandul.

Găsiți mai multe detalii despre Nicolae Ciucă AICI

Mircea Geoană

Programul politic

În 7 octombrie 2024, Mircea Geoană a lansat „Angajamentul meu pentru România”, pe patru direcții:

  1. O schimbare adevărată în politică și în administrație
  2. O economie dinamică și renaștere industrială
  3. O șansă corectă pentru fiecare
  4. O Românie respectată și influentă în Europa și în lume

Programul de candidat prezentat de Mircea Geoană poate fi consultat aici.

Temele majore

Religie

A declarat recent că a găsit credința mai târziu, după „o mare cumpănă”.

„Eu am descoperit credința ceva mai târziu în viața mea. Am avut momente de încercare în viață, de mare cumpănă. Probabil că în momente de genul acesta te întorci către El. Sunt un alt om. Suntem toți copiii lui Dumnezeu, suntem toți creștini, suntem toți români. Suntem o singură națiune creștină. Dumnezeu ne face destinul pe care ni-l hărăzește. Suntem toți în mâna lui”, a spus Geoană.

LGBT / familia tradițională

A spus că nu a votat pentru referendumul pentru „familia tradițională” pentru că era într-o deplasare legată de NATO.

Ulterior s-a descoperit că este vorba de o eroare, referendumul fiind organizat în 2018, iar el a devenit secretar general al NATO în 2019.

S-a declarat recent împotriva căsătoriilor între persoane cu același sex.

„În această etapă, cred că mai trebuie puţin timp ca să ajungem la concluzie care să permită… cred că formule legale care să permită aceste lucruri se găsesc, nu mergând atât de repede, atât de departe. Cred că societatea nu este pregătită pentru aşa ceva”, a spus Geoană la Digi24.

Rusia – Ucraina

Mircea Geoană, prin prisma funcției sale de secretar general adjunct al NATO, a avut mai multe declarații pro-Ucraina și de condamnare a invaziei ruse.

Găsiți mai multe detalii despre Mircea Geoană AICI

Elena Lasconi

Programul politic

-Pledează pentru crearea la Cotroceni a unui departament pentru eficientizarea statului;

-În cazul în care statul nu reușește să recupereze prejudiciile în cazurile de corupție în interval de un an, acest lucru să fie făcut de recuperatori privați;

-Propune reformarea Justiției și întărirea rolului DNA în lupta împotriva corupției pentru ca structura anticorupție să îi poată cerceta din nou pe magistrați;

-Pledează pentru desfiinţarea Inspectoratelor şcolare şi creşterea rolului consiliilor de administraţie din şcoli, formate din profesori, elevi, părinţi şi reprezentanţi ai primăriilor;

-În sănătate va propune crearea unui al treilea pilon, similar cu pilonul II de pensii, prin care românii să fie liberi să își aleagă medicul și spitalul unde să fie tratați pentru contribuțiile la asigurările de sănătate pe care le plătesc;

-Cere reducerea taxelor și a cheltuielilor „inutile” ale statului, desfiinţarea a 187 de agenţii și scăderea numărului de parlamentari la 300, așa cum s-a decis în urma unui referendum;

-Propune să fie luate măsuri de reducere a pierderilor uriașe din companiile de stat, unde sunt angajați „prieteni ai politicienilor”, ce ar permite economisirea a 70 de miliarde de lei la bugetul de stat.

În 11 octombrie, Elena Lasconi a sintetizat într-un clip video distribuit pe rețelele de socializare Manifestul pentru România.

Temele majore

Religie: 

Elena Lasconi s-a declarat „creștină și ortodoxă”, chiar dacă toată familia ei (părinți, frați, nepoți) sunt protestanți de rit penticostal. Detalii aici.

LGBT/familia tradițională:

Primarul din Câmpung s-a declarat o susținătoare a familiei tradiționale, chiar dacă acest lucru a adus-o în conflict cu propria fiică și cu o parte din simpatizanții USR. Elena Lasconi a precizat însă că este de acord cu parteneriatul civil între persoane de același sex, dar nu și cu căsătoria. Detalii aici.

Avort:

Elena Lasconi crede e nevoie de educație pentru ca un număr cât mai mic de femei să ajungă la avort, dar finalmente ele trebuie să decidă dacă apelează la această procedură medicală pentru că este vorba de corpul lor. Detalii aici.

Climă: 

Elena Lasconi pledează pentru adoptarea unei strategii naționale de atenuare și adaptare la schimbările climatice, luând ca model orașul Câmpulung, unde, cu fonduri norvegiene, s-a pus în practică un plan ce vizează schimbările climatice. Detalii aici.

Impozitarea veniturilor (progresivă vs. cota unică):

Candidatul USR la președinție s-a pronunțat pentru adoptarea unei legi care să prevadă zero taxe pentru primul contract de muncă pe care îl încheie un român pe o perioadă de doi ani, fără să facă deocamdată referire la preferința pentru o impozitare progresivă sau unică a veniturilor. Detalii aici.

Rusia – Ucraina:

Primarul din Câmpulung s-a declarat o susținătoare a Ucrainei în războiul de agresiune pornit de Rusia și s-a întâlnit recent cu ambasadorul Ucrainei la București pentru a-i transmite acest lucru. Detalii aici.

Pro/anti – occidental (NATO, UE): 

Elena Lasconi consideră benefică aderarea României la UE și NATO și s-a pronunțat pentru continuarea parteneriatului strategic cu SUA dacă va ajunge președintele României. Detalii aici.

Reforma serviciilor secrete:

Edilul din Câmpulung a avut o dispută cu Rareș Bogdan, lider PNL, și Silviu Mănăstire, jurnalist, după ce aceștia au acuzat-o că ar fi colaborat cu serviciile secrete. Elena Lasconi a criticat modul de răspuns al acestor structuri, care nu comunică, la cerere, informații despre colaborarea unor persoane cu acestea, ci doar informații despre propria persoană, care, dacă ar fi făcute publice, spune edilul din Câmpung, ar constitui infracțiune. Detalii aici.

Găsiți mai multe detalii despre Elena Lasconi AICI

George Simion

Programul politic

– Locuințe la 35.000 Euro: În cadrul acestui program se vor construi până la 1.000.000 (un milion) de apartamente, la cele mai noi standarde, împărțite teritorial după cererea solicitanților înscriși în program. Ele vor fi amplasate în imediata apropiere a orașelor mari parțial suprasaturate urbanistic, cu toată infrastructura aferentă, cu utilitățile necesare la o capacitate corelată cu consumurile. Dotările acestor ansambluri vor fi în raport direct cu numărul populației +20%, pentru a avea acoperit în timp un grad de creștere organică a ansamblurilor. Totodată, în aceste zone vor fi grădinițe, școli, cabinete medicale, spații comerciale, malluri și clădiri de birouri. În mare parte vor fi apartamente cu 2, 3 și 4 camere între 50-100 mp, cu un preț de pornire de la 35.000 EUR pentru un apartament de 2 camere de aproximativ 50-55 mp. Eligibilitatea va fi stabilită în funcție de vârstă, număr de copii, de numărul de proprietăți deținute (nicio proprietate, o proprietate, două sau mai multe proprietăți), starea civilă etc. Prima condiție pentru participarea la acest program – #PlanulSimion – este înscrierea în platforma #PlanulSimion, prin semnarea contractului cu George Simion. Pe platformă se optează la ce capitole se va face înscrierea.

– Refinanțarea creditelor cu dobândă zero: Cei mai mulți dintre cetățenii care au contractat credite ipotecare/imobiliare de la băncile din România se află în continuare sub presiunea rambursării sumelor datorate către băncile creditoare, din cauza creșterii necontrolate a ratei dobânzilor atrase de respectivele credite, dobânzi care conduc la sume lunare de restituit mult prea mari pentru posibilitățile acestor cetățeni (…) Ținând cont de toate aceste aspecte, PLANUL SIMION va ușura această povară și va permite oamenilor să se simtă în siguranță și confortabil în propriile case. Cum se va întâmpla? Oferind persoanelor care au deja un credit ipotecar/imobiliar, un pachet de refinanțare pentru sume cuprinse între 35 000 euro și 70 000 euro (în funcție de numărul de camere și suprafața apartamentului), astfel încât sumele de rambursat lunar către bănci să descrească substanțial. Planul complet aici.

Temele majore

Religie: 

În programul politic, AUR are menționată ca una dintre priorități apărarea creștinilor și familiei tradiționale de comunitatea LGBT și atei. Foarte apropiat de ÎPS Teodosie, care l-a și cununat (pro-rus, din aripa nereformată a BOR, în conflict cu Patriarhul Daniel, și controversat prin prisma afirmațiilor), Simion a fost criticat de BOR din cauza „ultranaționalismului exacerbat” și pentru „amestecul religiei cu politica”.

LGBT/familia tradițională:

Susținător public al familiei tradiționale, Simion afișează și uzează politic de imaginea de familist, de uniunea bărbatului doar cu o femeie. Și-a transformat nunta în cel mai mediatizat eveniment al verii 2023, imitând nunta căpeteniei legionare Corneliu Zelea Codreanu. AUR a inițiat o lege LGBT similară cu cea din Ungaria, criticată de UE.

Climă: 

 Rostogolește teorii ale conspirației/negaționismul climatic prin faptul că pune sub semnul întrebării schimbările climatice și efectele lor devastatoare din ultimii ani. În 2023, AUR a organizat dezbaterea publică „România la răscruce: Schimbările climatice – o problemă reală sau o strategie de control politic?”

Impozitarea veniturilor (progresivă vs. cota unică):

În 2023, George Simion a îndemnat românii la „grevă fiscală”: „Să cumpere cât mai puțin fiscalizat”, iar persoanele fizice și companiile „să-și eșaloneze datoriile, să le amâne, să uite să plătească, să lase pentru anul viitor”. Declarațiile au fost făcute în contextul noilor măsuri fiscal-bugetare, numindu-le „criminale” și vorbind despre „impozitarea IMM-urilor la 3%, pe când multinaționalele și marii contribuabili sunt impozitați cu o formulă de calcul care ajunge la 0,48% – 0,5% din cifra de afaceri, antreprenorii români sunt impozitați de 6 ori mai mult decât ceilalți”.

Rusia – Ucraina:

George Simion și membrii AUR ventilează retorica pro-rusă în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova. S-a poziționat vehement, în mai multe rânduri, împotriva sprijinirii Ucrainei sub orice formă, cu precădere împotriva livrării de sisteme Patriot. Acuză Ucraina că are „atitudine dușmănoasă” față de România.

Pro/anti – occidental (NATO, UE): 

Ventilator al retoricii și ruse, lider al unui partid extremist cu  discurs virulent anti-UE și anti-Occident și cu derapaje antisemite, Simion face parte din grupul parlamentar PRO-America și în ultimi doi ani a căutat permanent legitimare externă pentru „curățarea” imaginii. În februarie a mers trei zile în SUA, la CPAC (The Conservative Political Action Conference/ Conferința de acțiune politică conservatoare), o conferință politică anuală la care participă activiști conservatori și oficiali aleși din Statele Unite. Simion nu a publicat fotografii sau video cu oameni politici americani relevanți.https://www.g4media.ro/george-simion-anunta-ca-aur-a-aderat-la-grupul-conservatorilor-si-reformistilor-europeni-ecr-din-parlamentul-european.html Partidul lui Simion a aderat la Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) din Parlamentul European.

Reforma serviciilor secrete:

Puține declarații publice care fac referire, de orice fel, la adresa serviciilor secrete din România. Una dintre ele, în 2021:

– „Sistemul e deranjat de AUR, încearcă să ne găsească fel de fel de chichițe, pentru că nu suntem șantajabili. Suntem singurii care ținem cu interesele românilor, care spunem că avem o cale de a rederesa economic această țară, cu resursele naturale ale României. Am primit semnale că anumite servicii de informații au o linie specială să se ocupe de AUR (…) Nu mă refer la toate serviciile secrete, ci la șefi. Șefii serviciilor secrete sunt numiți politic și sunt în curtea președintelui”, a spus Simion la Antena 3.

Găsiți mai multe detalii despre George Simion AICI

Candidații vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale în următoarea ordine:

  • poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
  • poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
  • poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
  • poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
  • poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
  • poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
  • poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
  • poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
  • poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
  • poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
  • poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
  • poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
  • poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
  • poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Ludovoc Orban a anunțat că se retrage din cursa electorală, în favoarea Elenei Lasconi. Totuși, candidatura lui Orban se va găsi în continuare în buletinele de vot, pentru că au fost tipărite înainte de anunțul acestuia.

În R. Moldova, cetățenii români sunt așteptați la vot pentru alegerea președintelui României în intervalul 22 noiembrie (orele 12:00-21:00), 23 noiembrie și 24 noiembrie (orele 07:00 – 21:00).

Pe teritoriul R. Moldova vor fi organizate 59 de secții de votare din care, în regiunea Nord – 17 secții de votare, în regiunea Centru – 34 secții de votare, dintre care 16 în orașul Chișinău, iar în regiunea Sud – 8 secții de votare.

Totodată, cetățenii români din R. Moldova sunt așteptați la urne pentru alegerea reprezentanților în Parlamentul României în intervalul 30 noiembrie – 1 decembrie (orele 07:00 – 21:00).

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea, dacă va fi necesar, a fost programat pentru 8 decembrie. Românii vor vota pe 24 noiembrie noul președinte, după ce Klaus Iohannis a condus țara în ultimii 10 ani și vor avea de ales între 10 candidați care reprezintă partide politice, plus 4 independenți. Mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie, conform libertatea.ro.

Autoritățile din România au publicat un Ghid al alegătorului român din străinătate, care poate fi găsit AICI