Alegeri parlamentare în România: cine candidează, cum se distribuie mandatele și ce arată ultimul sondaj
Pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, cetățenii români sunt invitați din nou la urne. Aceștia își vor alege senatorii și deputații. Datele ultimului sondaj de opinie arată că partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion, care are interdicția de a intra pe teritoriul R. Moldova și al Ucrainei, este primul în preferințele românilor.
În cursa pentru un fotoliu de parlamentar, în cele 43 de circumscripții, au fost înscrise peste 10 mii de persoane. Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat (PSD), condus până de curând de premierul român Marcel Ciolacu. Alte 636 de persoane candidează din partea partidului Dianei Șoșoacă – SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal (PNL), al cărui lider a fost actualul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), liderul căreia este Hunor Kelemen, fost candidat la funcția de președinte al României – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România (USR), al cărui președintă este Elena Lasconi. În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.
Lista partidelor și numărul de candidați înscriși:
- Partidul Social Democrat – 639;
- Partidul S.O.S. România – 636;
- Partidul National Liberal – 630;
- Alianţa pentru Unirea Românilor – 621;
- Forţa Dreptei – 619;
- Uniunea Democrată Maghiară din România – 596;
- Uniunea Salvaţi România – 589;
- Partidul Social Democrat Independent – 477;
- Partidul National Conservator Român – 435;
- Partidul România în Acţiune – 424;
- România Socialista – 333;
- Partidul Social Democrat Unit – 329;
- Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294;
- Reînnoim Proiectul European al României – 273;
- Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263;
- Alianţa National Creştină – 244;
- Patrioţii Poporului Român – 172;
- Partidul Oamenilor Tineri – 149;
- Partidul Ecologist Român – 128;
- Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100;
- Partidul Noua Românie – 73;
- Liga Acţiunii Naţionale – 64;
- Partidul Republican din România – 25;
- Partidul Oamenilor Credincioşi – 14;
- Partidul Verde – 10;
- Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10;
- Uniunea Geto-Dacilor – 8;
- Partidul Patria – 7;
- Partidul Dreptăţii – 4;
- Partidul Pensionarilor Uniţi – 1;
- Partidul Phralipe al Romilor – 1.
Cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale înscrise la alegerile parlamentare 2024:
- Asociaţia Macedonenilor din România;
- Uniunea Elenă din România;
- Uniunea Democrată Turcă din România;
- Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;
- Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.;
- Uniunea Croaţilor din România;
- Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;
- Forumul Democrat al Germanilor din România;
- Uniunea Polonezilor din România;
- Uniunea Armenilor din România;
- Asociaţia Liga Albanezilor din România;
- Uniunea Ucrainenilor din România;
- Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;
- Uniunea Culturală a Rutenilor din România;
- Uniunea Bulgară din Banat – România;
- Uniunea Sârbilor din România;
- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;
- Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”;
- Forumul Cehilor din România.
Cum se vor împărți mandatele
În România, pragul electoral pentru intrarea în Parlament este stabilit prin lege:
- Pentru partide politice – cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național;
- Pentru alianțe politice – 8% pentru alianțele formate din două partide, 9% pentru alianțele formate din trei partide, 10% pentru alianțele formate din patru sau mai multe partide;
- Pentru candidați independenți – un candidat independent trebuie să obțină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripția în care candidează (adică numărul total de voturi împărțit la numărul de mandate din acea circumscripție).
Mandatele rămase „neocupate” în urma alegerilor (voturi primite de partidele și alianțele politice care nu trec pragul electoral) sunt redistribuite la partidele care au reușit să intre în Parlament. Calculele se fac în funcție de „coeficient electoral” – numărul total de voturi valabil exprimate într-o circumscripție, împărțit la numărul de mandate atribuite acelei circumscripții.
- Atribuirea mandatelor de bază: În prima etapă, mandatele se alocă în circumscripții (județele, municipiul București și diaspora) pe baza coeficientului electoral. Fiecare partid care a trecut pragul electoral obține un număr de mandate proporțional cu voturile primite.
- Redistribuirea la nivel național: După atribuirea mandatelor în circumscripții, există, de obicei, mandate rămase „nealocate”. Aceste mandate sunt redistribuite la nivel național între partidele și alianțele care au trecut pragul electoral. Redistribuirea se face printr-un sistem proporțional care ia în considerare voturile obținute de fiecare partid la nivel național, pentru a asigura reprezentarea proporțională.
- Algoritmul de redistribuire: În redistribuire se utilizează o formulă matematică care generează un set de „cote” fiecărui partid. Mandatele rămase se alocă pe baza acestor cote – partidele care au cele mai mari valori ale cotelor obțin cele mai multe mandate – până la epuizarea locurilor.
- Alocarea mandatelor rămase: Mandatele redistribuite sunt atribuite candidaților de pe listele partidelor respective în funcție de ordinea de pe listă și de circumscripția unde aceștia au candidat, pentru a menține echilibrul regional al reprezentării.
În legislativul român există două tipuri de parlamentari: senatori și deputați. Principala sarcină a Camerei Deputaților (camera inferioară a Parlamentului) este de a iniția legi. Senatul – sau camera superioară a Parlamentului – are, de obicei, un rol mai pronunțat de revizuire și moderare a legislației propuse de camera inferioară.
Ultimul sondaj de opinie: AUR – în top
Datele ultimului sondaj de opinie realizat de AtlasIntel în perioada 26-28 noiembrie 2024 și obținut de HotNews, arată că AUR a depășit PSD, care a fost în toate legislaturile începând cu 1990, în opțiunile de vot ale românilor. Potrivit cercetării, partidul condus de George Simion este creditat cu 22.4% din voturile românilor, urmat la un procent de PSD – cu 21,4% și de USR – cu 17,5%. Pe locul 4 se află PNL, cotat la 13,4%, în timp ce ultimul partid care ar intra în Parlament este UDMR, cu 5,5%.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – Are convingeri unioniste și viziuni conservatoare, suveraniste. Liderul acestuia, George Simion critică Ucraina și sprijinul Occidentului pentru aceasta. De altfel, el are interdicție de intrare în R. Moldova și Ucraina. Claudiu Târziu, membru al aceluiași partid, a invocat într-un discurs „necesitatea unei bune colaborări dintre România și Rusia”.
Partidul Social Democrat (PSD) – formațiune politică aflată la guvernare aproape în toate legislaturile din 1990 încoace. Este urmașul Frontului Salvării Naționale, constituit imediat după Revoluția Română și face parte din familia social democraților europeni, sprijinind aspirațiile euroatlantice ale României. După primul tur al prezidențialelor a rămas fără lider, după ce în premieră, candidatul Marcel Ciolacu, actual premier, nu a intrat în turul doi.
Uniunea Salvați România (USR) – este un partid de centru-dreapta modern, în prezent condus de Elena Lasconi, care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. USR se prezintă ca partid „anti-sistem” și „din afara sistemului”, cu un program liberal european. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a anunțat susținerea pentru Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale, totuși, la alegerile parlamentare, formațiunea de la Chișinău susține PNL.
Partidul Național Liberal (PNL) – este un partid istoric, reînființat după 1990, dar care a fost înființat la finele sec. XIX. Susține orientarea euroatlantică a României și susține că reprezintă interesele micilor antreprenori și electoratului din mediul preponderent rural. Din 2021 se află într-o coaliție de guvernare cu PSD. Liderul său este în prezent Ilie Bolojan, care i-a luat locul lui Nicoale Ciucă, după rezultatul dezamăgitor al acestuia în turul întâi la prezidențiale.
Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) – reprezintă principalul partid al minorității maghiare din România, care s-a menținut în Parlament din 1990 până încoace. E condus de Kelemen Hunor, face parte din Partidul Popular European (PPE), care se consideră un partid de centru-dreapta.
Partidul Oamenilor Tineri (POT) – este un partid politic suveranist, înregistrat în 2023, care a susținut și susține candidatura lui Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Șefa partidului, Ana Maria Gavrilă, s-a retras din AUR în 2021.
Partidul Salvați România S.O.S – este condus de Diana Șoșoacă, a cărei candidatură a fost respinsă la alegerile prezidențiale, din cauza convingerilor incompatibile cu valorile democrației și a discursului public anti-UE și anti-NATO. Ucraina a impus sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, după ce aceasta a depus în Parlamentul un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a unor teritorii aflate pe teritoriul Ucrainei. Cât despre referendumul din octombrie 2024, aceasta a îndemnat moldovenii să voteze împotriva intrării Moldovei în Uniunea Europeană.
