Alegeri locale 2023: profilul primarilor aleși

Ponderea femeilor alese în urma alegerilor locale generale din 5 și 19 noiembrie a crescut modest comparativ cu scrutinul anterior – de la 21,8% în 2019 la 23,8% în 2023, fiind în continuare sub nivelul de 25% stabilit în Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. 

La alegerile din luna noiembrie 2023 au fost aleși 895 de primari și primărițe pentru un mandat de patru ani. Pe 3 decembrie 2023, în satul Aluatu, raionul Taraclia, va avea loc turul doi după votarea repetată pentru alegerea primarului din localitate, iar în alte două localități vor avea loc alegeri locale noi pentru funcția de primar în mai 2024.

Cahul – raionul cu cele mai multe femei alese în funcția de primăriță

Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță că din totalul celor 895 de primari aleși în urma scrutinelor din 5 și 19 noiembrie 2023, 75,98% (680) sunt bărbați și 24,02% (215) – femei. Astfel, numărul femeilor alese în funcția de primăriță a crescut comparativ cu scrutinele anterioare. În urma alegerilor din 2007 și 2011, femeile primărițe reprezentau 18%, în 2015 – 20,6%, iar în 2019 – 21,8%. 

Datele analizate de ZdG arată că în 14 raioane din țară femeile au avut o pondere mai mare de 25% în totalul primarilor aleși. În raioanele Anenii Noi, Soroca, Drochia, Fălești, Strășeni, dar și în municipiul Chișinău, ponderea femeilor care au câștigat mandatul de primăriță este de peste 30%. În Taraclia, Sîngerei, Edineț, Basarabeasca, Rîșcani, Orhei, Căușeni – între 26% și 30%. Cea mai mare pondere a femeilor care au câștigatul mandatul de primăriță a fost înregistrată în raionul Cahul – din totalul de 37 de primari aleși, 15 sunt femei, ceea ce reprezintă 40,5%.

În municipiul Bălți, niciuna dintre candidatele electorale nu a fost aleasă în funcția de primăriță. În raionul Rezina, doar două din cele 25 de unități teritorial-administrative vor fi conduse de femei, ceea ce reprezintă 8%. O pondere mică a femeilor alese în funcția de primăriță a fost înregistrată și în următoarele raioane: Călărași – 10,7%, Cantemir – 11,1%, Hîncești – 12,8%, Glodeni –  15,8%, Nisporeni – 17,4%, Florești – 17,5%.

Studiu: R. Moldova va ajunge la o pondere de 30% femei în funcția de primăriță abia în 2035

Pe 23 noiembrie 2023, Centru Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a publicat cel de-al doilea raport de monitorizare a alegerilor generale locale din noiembrie 2023 din perspectivă  de gen. „Reieșind din tendințele ultimelor patru scrutine, constatăm că Moldova va ajunge la o pondere de 30% femei în funcția de primară abia în 2035. Ținând cont de această tendință care se menține la ultimele patru scrutine electorale, dar și în baza constatărilor din primul raport de monitorizare privind percepțiile societății față de rolul femeilor și bărbaților în funcții elective, putem constata o rezistență puternică a societății la schimbare, care se datorează unor factori culturali, sociali și educaționali”, constată autorii studiului.

În septembrie 2000, R. Moldova își asuma pe termen de cinci ani o serie de obiective de dezvoltare, printre care se număra inclusiv promovarea femeilor în viața politică, și anume: o pondere de 25% de femei în funcții de primărițe, 25% de femei în funcții de consiliere  raionale, 40% de femei – consiliere locale și 30% de femei – deputate în parlament. Niciunul din aceşti indicatori nu a fost realizat către anul 2015, iar R. Moldova, deși a înregistrat mici progrese, rămâne repetentă la capitolul realizării indicatorilor de gen până în prezent.

Cel mai tânăr primar are 23 de ani, iar cel mai în vârstă – 71 de ani

Cei mai tineri primari aleși la scrutinele din 5 și 19 noiembrie 2023 au vârste cuprinse între 23 și 25 de ani. Noul Cod electoral, adoptat în decembrie 2022, prevede micșorarea vârstei minime a candidaților la funcția de primar de la 25 la 23 de ani. În premieră, la alegerile locale generale din acest an au putut candida la funcția de primar persoanele cu vârsta minimă de 23 de ani. Astfel, Cristian Ciobîrcă, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) la Primăria comunei Albina din raionul Cimișlia, în vârstă de 23 de ani, devine cel mai tânăr primar din istoria alegerilor locale de până acum. Doi concurenți electorali cu vârsta de 24 de ani au câștigat scrutinele electorale în satul Tomai, UTA Găgăuzia (Dmitrii Chiosea) și respectiv, în satul Slobozia, raionul Ștefan-Vodă (Mihail Boubătrîn), iar alți doi, în vârstă de 25 de ani, au fost aleși în funcția de primar în comuna Ucrainca, raionul Căușeni (Ion Beleac) și în satul Chirsova, UTA Găgăuzia (Anna Hohlova).

Pe de altă parte, trei cei mai în vârstă primari aleși au câte 71 de ani. Este vorba despre primarii din satul Alexeevca, raionul Edineț, din comuna Bursuceni, raionul Sîngerei și din satul Fuzăuca, raionul Șoldănești.

Din 895 de primari aleși – 116 au candidat independent

Potrivit datelor furnizate de CEC, numărul total de candidați înregistrați pentru funcțiile de primar și consilier local în scrutinul din acest an a fost de 57 396 de persoane. Aceștia provin din 35 de partide politice și un bloc electoral, iar 1 174 au fost candidați independenți. Astfel, majoritatea candidaților – 97,95% au fost înaintați de partide politice și puțin peste 2% au candidat independent la funcțiile de primar, consilier local și consilier raional sau municipal. Au reușit să câștige scrutinul electoral pentru funcția de primar 9,8% dintre candidații independenți –  116 persoane, iar 779 au fost desemnați de partide politice. Din cei 116 primari care au candidat independent, 88 (75,86%) sunt bărbați și 28 (24,14%) sunt femei.

În peste 60 de localități a existat un singur concurent electoral la funcția de primar

După ce în data de 3 noiembrie 2023, cu două zile înaintea scrutinului electoral, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis anularea înregistrării la alegerile locale generale a tuturor candidaților Partidului „ȘANSĂ”, în mai multe localități din țară, pe lista electorală a rămas un singur candidat. Printre acestea se numără: cinci localități din raionul Ocnița – Calarașovca, Corestăuți, Dîngeni, Unguri și Vălcineț, trei localități din raionul Telenești –  Codrul Nou, Leușeni, Nucăreni, dar și alte localități din raioane precum Orhei, Rîșcani, Șoldănești, Taraclia, Călărași. În unele localități, din start și-a înregistrat candidatura la alegeri doar un singur concurent electoral – orașul Bucovăț, comuna Rădeni și satul Scoreni din raionul Strășeni, satele Bulboaca, Corjeuți și Cotiujeni din raionul Briceni, precum și satele Covurlui, Sărata Nouă și Sîrma din raionul Leova. 

Partidele politice cu cei mai mulți primari aleși

Candidații PAS au ajuns primari în 291 de localități, ceea ce reprezintă 32,51% din totalul de 895 de primari care au fost aleși la scrutinele din 5 și 19 noiembrie 2023.  Pe locul doi s-a clasat PSRM, cu 144 de primari (16,09%), iar locul trei îl ocupă candidații independenți – 116 la număr (12,96%). Pe a patra poziție se află Partidul Social Democrat European (PSDE), care a reușit să obțină 103 mandate de primar (11,51%), fiind singura formațiune, în afară de PAS și PSRM, cu peste o sută de primari aleși.