Agregatoarele de știri: audiențe mari, conținut original puțin
Pentru mai mult de jumătate din cetățenii R. Moldova sursa principală de informare este internetul, tot aceasta fiind și sursa de informare în care aceștia au cea mai mare încredere, potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice realizat în august 2023.
Pentru a ajuta consumatorii de presă să verifice sursele mass-media din care se informează, Asociația „Media–Guard”, parteneră a ZdG, a relansat proiectul „Press Check”, care presupune monitorizarea celor mai populare portaluri de știri din R. Moldova. Acestea au fost selectate conform clasamentelor Gemius, companie internațională de cercetare și măsurare a audienței, dar și conform popularității în rândul respondenților ultimului Barometru al Opiniei Publice.
Criteriile în baza cărora sunt monitorizate portalurile sunt următoarele: publicarea numelor proprietarilor și ale beneficiarilor finali, a datelor despre finanțări și finanțatori, a datelor de identitate ale redacției, a numelor autorilor și a rapoartelor de activitate; publicarea preponderentă a conținutului propriu de interes public; citarea corectă a surselor; evitarea conținutului senzaționalist, a dezinformării și corectarea erorilor; asumarea respectării deontologiei profesionale.
În acest sens, în perioada februarie – martie 2024, a fost monitorizată activitatea a două portaluri informaționale din R. Moldova: știri.md și point.md. În perioada care urmează vor fi efectuate monitorizări și ale altor portaluri de știri.
Potrivit datelor Biroului de Audit al Tirajelor și Internetului (BATI), point.md și știri.md se află pe locurile trei și patru în topul celor mai accesate portaluri web din Republica Moldova. Ambele portaluri se autodenumesc „agregatoare de știri” și publică în mare măsură conținut preluat de la alte redacții – point.md exclusiv în limba rusă, iar știri.md – în limba română.
Conținut propriu versus conținut preluat
Atât știri.md, cât și point.md, publică zilnic un număr foarte mare de texte, în unele zile fiind plasate pe site în jur de 170 de astfel de texte (în baza calculelor autorului, n.r.). Dintre acestea, mai mult de jumătate reprezintă conținut preluat de pe diverse portaluri din țară, dar și de peste hotare.
Sloganul portalului știri.md este „Noutăți din prima sursă”. Cu toate acestea, în baza calculelor, pe parcursul lunii februarie 2024, circa 54%, iar în unele zile chiar și peste 80% din textele publicate, reprezintă conținut preluat, iar ponderea textelor prezentate ca „știri din prima sursă” variază între 20% și 45%. În mare parte, știrile preluate conțin link activ către sursă, însă în cadrul exercițiului de monitorizare a portalului, au fost identificate știri în care sursa este indicată fără link activ (exemple: AICI, AICI și AICI) și știri în care este plasat linkul activ, însă acesta nu te direcționează la știrea propriu-zisă, ci la pagina de start a portalului instituției media citate (exemple: AICI și AICI).
În urma monitorizării portalului point.md, am constatat că pe parcursul lunii martie, portalul a publicat zilnic știri preluate în proporție de 80%-96%. Materialele în limba română care sunt preluate sunt traduse în limba rusă, dat fiind faptul că point.md publică conținut exclusiv în limba rusă. Sursa primară este citată cu link activ, iar la începutul și finalul știrilor apare logoul și denumirea instituției media de la care a fost preluat materialul jurnalistic.
Potrivit Codului Deontologic al Jurnalistului, preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în condițiile stabilite de autor sau de instituția media. În asemenea cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul mass-mediei on-line, trebuie indicat și linkul direct la sursă în primul alineat al textului. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile impuse, solicitate, prevăzute de deținătorul drepturilor.
Asumarea publică a respectării deontologiei
Niciunul dintre cele două portaluri analizate nu este semnatar al Codului Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe site-ul știri.md, la rubrica „Despre proiect” apare următoarea declarație privind politica redacțională: „Informația și adevărul sunt pilonii pe care se bazează politica noastră redacțională. (…) Ținem să transmitem informații coerente și obiective, astfel încât să oferim posibilitatea fiecărui cititor să analizeze informațiile din toate perspectivele și să-și formeze opinia independent.” Menționăm că „politica editorială” reprezintă o promisiune prezentată publicului și doar publicul este în măsură să penalizeze redacțiile pentru nerespectarea acesteia, fiind o chestiune de integritate morală.
Ambele portaluri oferă posibilitatea de înregistrare în calitate de utilizator pentru transmiterea știrilor către redacție sau pentru scrierea comentariilor. În acest fel, portalurile colectează datele personale ale utilizatorilor înregistrați. În acest context, este prezentată desfășurat Politica de confidențialitate, care cuprinde informații privind datele personale ce sunt prelucrate, motivul prelucrării datelor, drepturile utilizatorilor, cui sunt comunicate datele personale, principiile prelucrării datelor personale etc.
Identitatea jurnaliștilor care activează în cadrul celor două redacții nu este făcută publică, chiar și textele din prima sursă fiind publicate din numele redacției, fără a indica numele autorului.
„Odată apărute pe astfel de agregatoare, aceste materiale aduc audiență agregatoarelor și nu redacției care le-a produs”
În R. Moldova, consumatorii de produse mass-media pot depune plângeri și sesizări privind publicarea/difuzarea materialelor jurnalistice cu încălcarea normelor deontologice jurnalistice la Consiliul de Presă. Acesta este o structură națională de autoreglementare a activității instituțiilor mass-media și jurnaliștilor din R. Moldova în baza prevederilor Codului deontologic al jurnalistului. Pe lângă analiza plângerilor parvenite din exterior, Consiliul de Presă se poate autosesiza în diverse situații privind comportamentul contrar eticii jurnalistice și prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din R. Moldova.
Am discutat cu președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, despre activitatea agregatoarelor de știri din R. Moldova și riscurile pe care le implică preluarea materialelor jurnalistice fără o verificare suplimentară. „Este cea mai ușoară și superficială formă de a face media, pentru că mă feresc să spun jurnalism. E, de fapt, o mimare a activității jurnalistice și parazitare pe munca redacțiilor profesioniste, care investesc și muncesc la materiale jurnalistice calitative. Odată apărute pe astfel de agregatoare, aceste materiale aduc audiență agregatoarelor și nu redacției care le-a produs. Pentru public, la fel, există un risc: în condițiile în care aceste «agregatoare» doar republică, nu și verifică, și nu își asumă responsabilitatea pentru ce au republicat (acoperindu-se, când le este comod, cu «noi doar am preluat!»), se poate întâmpla ca în materialele preluate să se conțină falsuri sau manipulări informaționale, sau informații neclare, fără replica celor vizați etc. Astfel, publicul consumă conținut necalitativ dintr-o singură sursă, neverificat. Când spun că nu-și asumă responsabilitatea, vorbesc inclusiv reieșind din cazurile examinate de Consiliul de Presă”, remarcă președinta Consiliului.
Cea mai recentă autosesizare a Consiliului de Presă în care a fost vizat portalul știri.md este în legătură cu publicarea pe data de 4 februarie 2024 a unui articol cu informații neverificate despre urmările vaccinării. În acest caz, jurnaliștii de la știri.md au publicat o informație pe un subiect sensibil fără a verifica informația și nu au oferit pluralitate de opinii.
Pe parcursul monitorizării, au fost identificate situații în care cele două portaluri vizate au preluat știri dintr-o singură sursă, fără verificarea sau completarea informației, iar ulterior, acestea s-au adeverit a fi manipulatorii sau false. În astfel de situații, din lipsă de acuratețe, are loc răspândirea informațiilor false, incomplete sau manipulatorii (exemple: AICI, AICI și AICI).
Proprietarii și datele de identificare ale redacției
Ambele portaluri reprezintă proiecte media ale companiei „Simpals”, deținută de Dmitri Voloșin (90%) și Roman Știrbu (10%). Atât știri.md, cât și point.md, fac publică informația privind datele de identificare bancare ale companiei „Simpals”, numele directorului, programul de lucru, numărul de telefon și adresa de e-mail. Informația respectivă poate fi găsită la rubrica „Politica de confidențialitate” în ambele cazuri.
Niciunul dintre cele două site-uri nu indică numele redactorului–șef. Ce ține de datele de identificare ale redacției, sunt indicate adresa de e-mail, un număr de contact și adresa redacției. Portalul point.md, la rubrica „Despre proiect” indică numele și adresa electronică a managerului de proiect.
Transparența surselor de finanțare
Niciunul dintre cele două site-uri de știri nu publică rapoarte financiare sau rapoarte de activitate. Ambele platforme publică aproape zilnic materiale publicitare, arătând indirect asupra faptului că una din sursele de finanțare a proiectelor este publicitatea plătită.
Nu există o definiție legală a noțiunii de „agregator de știri” și nici criterii exacte pe care acesta trebuie să le întrunească
În Republica Moldova, avem exemple de portaluri care la fel ca point.md sau știri.md se autodenumesc „agregatoare de știri”, dar care, spre deosebire de acestea, publică doar titluri de știri (Știri din Moldova, YamNews), iar odată ce accesezi un titlu, ești direcționat către sursa originală a materialului jurnalistic.
Legislația Republicii Moldova nu reglementează noțiunea de „agregator de știri” sau o altă noțiune care ar defini acțiunile de preluare a știrilor de către portalurile menționate, la fel cum nu există reguli sau criterii specifice pentru asemenea acțiuni. Potrivit avocatului Nicolae Frumosu, mențiuni referitoare la anumite reguli de preluare a știrilor se regăsesc în Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, însă actul respectiv nu reprezintă o lege, având mai mult un caracter de recomandare.
„Cu toate acestea, activitatea de preluare a știrilor ar putea interfera cu dreptul de autor al portalurilor de știri și/sau jurnaliștilor ale căror materiale jurnalistice au fost preluate. Chiar dacă art. 8 lit. e) din Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe exclude de la protecția dreptului de autor noutățile zilei și faptele diverse ce reprezintă o simplă informație, consider că în anumite situații, materialul jurnalistic preluat poate beneficia de o asemenea protecție. Ca să fiu mai exact, în cazul în care materialul jurnalistic reprezintă un rezultat al „сreației intelectuale originale”, cum ar fi o investigație jurnalistică complexă, o emisiune de autor sau conține informații care nu sunt doar simple noutăți ale zilei, ci presupun și o intervenție originală, poate chiar artistică a autorului, acesta din urmă va beneficia de protecția drepturilor sale de autor, inclusiv va putea interzice preluarea materialului jurnalistic sau preluarea acestuia cu respectarea anumitor condiții”, susține Nicolae Frumosu.
Dacă un portal de știri preia un material jurnalistic fals de la o altă instituție mass-media, dar nu subscrie informației, acesta este scutit de răspundere
„Dacă este să vorbim despre responsabilitatea portalurilor de știri pentru conținutul materialului jurnalistic preluat, potrivit art. 28 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, mass-media nu poartă răspundere materială, adică nu poate fi obligată la plata de despăgubiri pentru preluarea cu bună-credință a relatărilor false cu privire la fapte și/sau a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient care vizează chestiuni de interes public, dacă acestea au fost răspândite anterior de alte mass-media. Prin urmare, observăm că pentru intervenirea acestei exonerări de răspundere, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: (1) mass-media care a preluat informația să nu cunoască despre falsitatea acesteia; (2) informația preluată să fie de interes public. Totuși, în cazul în care mass-media prea o informație falsă, aceasta poate fi obligată să o dezmintă sau să acorde dreptul la replică. Această exonerare de răspundere acordată de lege nu intervine în cazul în care portalul de știri subscrie informației false preluate”, conchide avocatul Nicolae Frumosu.
Cum poate fi prevenită preluarea incorectă a materialelor jurnalistice de autor
Întrebată cum pot preveni redacțiile de știri preluarea incorectă și masivă a materialelor jurnalistice de autor, Viorica Zaharia a menționat câteva instrumente care stau, deocamdată, la îndemâna redacțiilor: „În primul rând, redacțiile pot expedia note informative oficiale către agregatoare în care să comunice condițiile de preluare pe care fiecare redacție și le stabilește – ori interzice total preluarea, ori permite, dar un anumit volum și în anumite condiții etc. Dacă nu se conformează, atunci se merge în instanță. În al doilea rând, sub fiecare material, și văd că unele redacții fac asta, se afișează un text scurt în care se spune în ce condiții poate fi preluat materialul. În al treilea rând, prin metode tehnice se blochează funcția de copiere a textului de pe site. Văd această metodă aplicată de MoldStreet și Pro TV. Nu zic că textele lor nu s-ar fura deloc, dar cel puțin, se întâmplă mai rar, pentru că e mai greu să o faci.”
