Agora.md și Unimedia.info – analiza transparenței și respectării standardelor jurnalistice
Asociația „Media-Guard”, în colaborare cu ZdG, a implementat pe parcursul anului 2024 proiectul „Press Check” pentru a sprijini consumatorii de presă în evaluarea credibilității surselor online. Inițiativa a urmărit monitorizarea principalelor portaluri de știri din R. Moldova. În intervalul decembrie 2024 – ianuarie 2025 au fost analizate portalurile Agora.md și Unimedia.info.
Monitorizarea a evidențiat că Agora.md se remarcă prin asumarea publică a deontologiei, transparența echipei redacționale și furnizarea conținutului de interes public. Totuși, este necesară o îmbunătățire – crearea unei rubrici dedicate pentru sistematizarea rapoartelor financiare și de activitate. Portalul unimedia.info, deși citează corect sursele și publică preponderent conținut propriu, necesită îmbunătățiri în privința transparenței financiare și respectării prevederilor Codului Deontologic.
Proprietari și beneficiari finali
Site-ul agora.md este transparent cu privire la proprietari, declarând informații detaliate despre compania „Interact Media SRL” și structura acționariatului. De asemenea, portalul își afirmă clar pozițiile editoriale proeuropene și împotriva agresiunii Federației Ruse. Portalul unimedia.info nu-și face publică politica editorială și nu oferă pe site informații despre denumirea juridică, proprietarii sau administratorul redacției.
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, susține că documentul de politică editorială este o coloană vertebrală a redacției, pe care aceasta se sprijină și de care se conduce în activitate. „Prevederile acestui document trebuie aduse la cunoștința publicului, întrucât astfel redacția comunică publicului ce urmărește și ce oferă publicului – e indiciu de transparență, deschidere și corectitudine. Din păcate, nu văd pe portalul Unimedia un text care să conțină cel puțin o formulă scurtă, sintetizată a politicii editoriale, iar la rubrica «Despre noi» găsim doar adresa redacției și un slogan”, susține experta.
Transparența surselor de finanțare
Portalul Agora publică informații despre venituri și proveniența acestora, deși rapoartele nu sunt sistematizate într-o rubrică separată. Astfel, prin introducerea sintagmei „raport Agora” în motorul de căutare de pe site, am putut identifica rapoartele de activitate pentru anii 2020, 2022 și 2023. În cazul Unimedia.info, pe site nu sunt publicate rapoarte financiare sau de activitate și nici prin motorul de căutare nu le-am putut identifica.
Publicarea unor date sintetizate despre sursele de finanțare este un indiciu de corectitudine și bună credință în jurnalism
În opinia președintei Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, publicarea rapoartelor financiare este o formă supremă de transparență și corectitudine, fiind binevenită cel puțin publicarea unor date sintetizate despre sursele de finanțare.
„Foarte multe redacții nu le publică. Totuși, insist că o redacție credibilă ar trebui cel puțin să publice numele proprietarilor și structura acționariatului. În actualele condiții, nu este clar cine își asumă responsabilitatea pentru conținutul publicat și nici cine este beneficiarul activității acestei redacții. De asemenea, publicarea cel puțin a unor date sintetizate despre sursele de finanțare este un indiciu de corectitudine și bună credință în jurnalism. Nu poți să pretinzi că faci jurnalism profesionist și credibil dacă folosești bani proveniți din surse dubioase sau chiar ilegali. De aceea, este important ca jurnaliștii să-și declare sursele de finanțare. Din păcate, nici astfel de informații nu găsim pe portalul Unimedia. Consiliul de Presă a încercat să ajute la responsabilizarea redacțiilor și a introdus în Codul Deontologic al jurnalistului, și în anul 2019, când s-au făcut primele revizuiri la Cod, și în 2024, când au fost operate altele, prevederi care cer redacțiilor transparență. «Instituțiile mass-media indică adresa, politica editorială, datele de contact, proprietarii/beneficiarii finali și informații despre sursele de finanțare, pentru a asigura transparența» – astfel sună norma deontologică referitoare la acest subiect. Jurnaliștii care vor să câștige încrederea publicului trebuie să o aplice”, declară Viorica Zaharia.
Citarea surselor, conținut propriu vs. conținut preluat
În cazul știrilor preluate, ambele portaluri de știri citează cu link activ în primul alineat sursa, iar majoritatea știrilor preluate sunt știri externe din surse internaționale. Majoritatea conținutului de pe Agora.md este propriu, însă în unele zile monitorizate, materialele preluate au depășit pragul recomandat de 40%, ajungând la 50%, 57% și chiar 70%.
Portalul Unimedia.info publică în mare parte conținut propriu (53%-62%), dar unele articole conțin abateri de la normele deontologice, precum titluri senzaționaliste și detalii irelevante sau excesiv emoționale (de exemplu, informații detaliate de la locul crimelor).
Asumarea publică a respectării deontologiei, identitatea autorilor
Atât Unimedia.info, cât și Agora.md, sunt semnatare ale Codului Deontologic al Jurnalistului din Moldova. Identitatea echipei Agora.md este clar prezentată în rubrica „Oamenii Agora”, unde sunt afișate fotografiile și funcțiile membrilor echipei. Majoritatea materialelor sunt semnate de autori.
Unimedia însă, spre deosebire de Agora, nu publică numele jurnaliștilor. Majoritatea știrilor sunt semnate cu sintagma „Redacția Unimedia”, iar numele jurnaliștilor apar rar, fiind prezente doar în rubrici precum „File din trecut”, „Horoscop”, „Curs valutar” sau „Meteo”.
Pe parcursul anului 2024, redacția Unimedia a fost vizată în două plângeri adresate Consiliului de Presă privind încălcarea Codului Deontologic al Jurnalistului.
Prevederile Codului Deontologic al Jurnalistului privind semnarea materialelor jurnalistice
Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova prevede că jurnalistul semnează, de regulă, materialele pe care le realizează și le publică. „Jurnalistul nu acceptă să scrie pentru o altă persoană, să semneze un produs jurnalistic cu numele altei persoane reale sau să semneze un produs jurnalistic al cărui autor nu este”, se mai arată în document. Totodată, Codul prevede că jurnalistul are dreptul să renunțe la calitatea de autor al materialului jurnalistic și să refuze semnarea lui dacă în urma redactării conținutul acestuia a fost denaturat.
Anastasia Nani, directoare adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), consideră că există situații excepționale, cum ar fi protejarea securității jurnalistului, în care se poate justifica anonimatul: „Un jurnalist ar trebui, de regulă, să-și semneze textele. Aceasta a fost și recomandarea noastră când s-a modificat Codul Deontologic – să includem o prevedere care să încurajeze semnarea materialelor cu numele propriu. Semnarea textelor este o dovadă de asumare a conținutului și de respect față de cei care ne citesc sau urmăresc. Dacă ne este rușine de ceea ce publicăm, poate însemna că textul necesită mai multă muncă. Desigur, există situații excepționale, cum ar fi protejarea securității jurnalistului, în care se poate justifica anonimatul. Totuși, fenomenul actual indică mai degrabă o problemă de superficialitate în presa de astăzi”, a declarat Anastasia Nani.
