A început audierea martorilor în dosarul funcționarului suspendat al Parlamentului, Ion Creangă, judecat pentru trădare de patrie

Primul martor în dosarul lui Ion Creangă, șeful suspendat al Direcției Juridice a Parlamentului, a fost audiat în instanță. Este vorba despre adjuncta sa, care a declarat că a lucrat împreună cu acesta la un raport al Comisiei Europene (CE). Potrivit procurorilor, acest document ar fi ajuns în mâinile serviciilor de informații ruse, scrie moldova1.md.

„Martorul mai mult a fost audiat vizavi de sursa informației care ulterior a ajuns în posesia serviciilor de spionaj ale Federației Ruse. Domnul Creangă urmează să depună declarații. Noi urmează să mai audiem încă un martor, după care trecem la probele apărării.

Având în vedere că dumnealui deja a declarat public că a fost o simplă discuție între vecini, eu în calitate de acuzator intenționez să mai prezint probe pentru stabilirea adevărului obiectiv”, a subliniat Dumitru Ștefîrță, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Pe 24 martie 2025, PCCOCS anunța că șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, reținut în iulie 2024 pentru trădare de patrie și complot împotriva R. Moldova, va sta încă 30 de zile în arest la domiciliu.

Examinarea dosarului în judecată continuă, timp în care persoana beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii, spuneau reprezentanții PCCOCS într-o notă informativă.

Pe 24 februarie 2025, Ion Creangă a fost eliberat din penitenciar și plasat în arest la domiciliu. Potrivit unui dintre avocații angajatului suspendat al Parlamentului, pentru eliberarea lui Creangă din penitenciar au fost invocate mai multe argumente, care au fost acceptate de instanță.

Șeful Direcției juridice a fost reținut pentru comunicarea „conspirativă” cu asistentul din acea perioadă al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău, în 2023-2024, Dmitri Kelov. Astfel, conform unui comunicat de presă emis de PCCOCS, funcționarul parlamentar ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu angajatul ambasadei, inclusiv cu durate de peste două ore, unde i-ar fi comunicat date obținute inclusiv prin spionaj a informației secrete pentru acordarea „ajutor[ului] în vederea desfăşurării unor activităţi ostile împotriva securităţii statului” (alineat al articolului privind trădarea de patrie din Codul penal n.r.).

Informațiile destinate uzului intern de serviciu și informațiile secrete furnizate ilegal de Ion Creangă vizau inclusiv următoarele domenii:

• măsuri de consolidare a apărării militare a Moldovei;
• colaborarea Moldovei pe segmentul de securitate cu alte state, precum și activitatea instituțiilor naționale în acest domeniu;
• situația care vizează partea stângă a Nistrului; 
• proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2024-2034;
• dezavantajele pentru Rusia ale modificărilor legislative care vizau referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană;
• totalizarea acțiunilor care vizează Parlamentul Moldovei în raport cu Raportul Comisiei Uniunii Europene, privind extinderea UE;
• intenția de modificare a articolului din Codul penal „trădare de patrie”, de care acum el însuși este învinovățit de PCCOCS.

Conform Codului penal, trădarea de patrie comisă în aceste împrejurări se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.