750 de mii de lei – prejudiciul moral pe care statul este obligat să-l plătească judecătorului Garri Bivol, scos de sub urmărire penală în dosarul Laundromat

Magistratul Garri Bivol, în prezent suspendat din funcție într-un dosar penal de trafic de influență, ar urma să fie despăgubit de către stat cu 750 de mii de lei, bani care reprezintă prejudiciul moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală și aplicarea măsurilor preventive pe parcursul urmăririi penale. Este vorba despre dosarul Laundromat, unde a fost învinuit pe două capete de acuzare, dintre care doar unul a ajuns în instanță, de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii, fiind achitat în aprilie 2024.

Capătul de acuzare la care au renunțat acuzatorii de stat, în 2020, este cel privind complicitatea la spălare de bani, în proporții deosebit de mari, Bivol fiind scos de sub urmărire penală alături de alți 13 judecători.

Judecător în cadrul sediului Centru al Judecătoriei Chișinău, Bivol a solicitat în instanță 1 200 000 de lei, cerere care i-a fost admisă parțial de către colega sa, Maria Alexei.

Bivol a mers în instanță, în septembrie 2023, împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale a R. Moldova (PG) și a Ministerului Finanțelor, iar la 7 iunie 2024, cererea i-a fost admisă parțial. Astel, s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Garri Bivol, prejudiciul moral în mărime de 750 000 de lei, cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală în temeiul art. 42 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal (spălarea banilor, n.r.) și aplicarea măsurilor preventive privative de libertate. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată.

Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor au declarat apel împotriva hotărârii, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. Judecătorul Andrei Cașcaval de la Curtea de Apel Centru va examina apeluri, ședința fiind programată pentru 18 martie 2025.

Procuratura a depus greșit apelul

Prin încheierea din 5 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs apelurilor declarate de Procuratura Anticorupție, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor și s-a acordat apelanților, un termen de 10 zile, din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză, pentru a prezenta cererile de apel motivate și semnate corespunzător, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, a probelor invocate în susținerea apelurilor și înscrisurilor noi care nu au fost prezentate în primă instanță.

Prin încheierea din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Procuratura Anticorupție, din motivul îndeplinirii defectuoase a indicațiilor instanței de apel din încheierea din 5 septembrie. Instanța de apel a acceptat spre examinare apelurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor.

Procuratura Generală a declarat recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a încheierii contestate în partea restituirii apelului, pentru că procurorul în Procuratura Anticorupție, Andrei Balan, nu a fost informat de către instanță. Totuși, CSJ a respins recursul la 15 ianuarie 2025.

Cauza penală în care a fost în arest aproape 200 de zile

În motivarea cererii de judecată, Bivol a invocat că, la 15 septembrie 2016, în privința sa, în calitate de judecător la Judecătoria Centru municipiul Chișinău, a fost pornită urmărirea penală, fiind învinuit de spălarea banilor prin complicitate, în proporții deosebit de mari. Acesta a fost suspendat din funcția de judecător la 20 septembrie 2016, în baza deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de eliberare a acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, precum și de reținere, aducere silită, arestare și percheziție.

Tot atunci, la 20 septembrie, a fost reținut pentru 72 de ore, iar ulterior plasat în arest preventiv. Garri Bivol s-a aflat în arest preventiv până la 17 ianuarie 2017, după care a fost eliberat în arest la domiciliu. Din 20 martie 2017, în privința judecătorului suspendat din funcție a fost aplicat controlul judiciar.

Bivol a subliniat în fața instanței că perioada totală în care i s-au aplicat măsuri preventive privative de libertate sub diferite forme ar fi constituit 181 de zile, dintre care în arest preventiv 119 zile, iar 62 de zile în arest la domiciliu. Dintre acestea, 12 zile ar fi fost petrecute în Penitenciarului nr. 13, „în condiții degradante, incompatibile cu respectul față de demnitatea umană, fapt ce constituie o violare a art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, conform unei hotărâri menținute de Curtea de Apel Bălți.

Scos de sub urmărirea penală. Traume psihice și suferințe fizice

La 29 septembrie 2020, prin ordonanța procurorei din cadrul Procuraturii Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, a fost scos definitiv de sub urmărire penală, din motiv ca fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu reabilitarea integrală.

„Pe parcursul a 4 ani, în perioada 20 septembrie 2016 – 29 septembrie 2020, s-a aflat sub urmărire penală fiind învinuit ilegal de săvârșirea unei infracțiuni (…).

Până la reținere se bucura de o reputație ireproșabilă, avea succese remarcabile în înfăptuirea justiției, promovarea reformei judiciare, consolidarea independenței autorității judecătorești și aportul personal în afirmarea încrederii societății în actul de justiție. Prin crearea acestei situații devolutive și injuste, demnitatea sa a fost lezată substanțial, fiind înlăturat de la activitatea sa profesională, nu i s-a permis să continue activitatea, să-și cizeleze calitățile profesionale.

Afirmă că traumele psihice și suferințele fizice provocate de detenție trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri morale echitabile, de natură să aducă deplina satisfacție pentru suferințele suportate, atât pe perioada detenției, cât și ulterior, urmare a izolării de colectivitate și familie, atingerea gravă adusă onoarei, demnității și reputației profesionale, dezaprobare publică precum și sentimentul de frustrare accentuat, creat de dezumanizarea și de afectarea personalității sale. Aceste suferințe psihice, precum teama, neliniștea, depresia, stresul și starea de incertitudine, atacurile de panică îndurate în perioada de detenție, în mod direct au influențat și continuă să influențeze nociv asupra calității vieții sale, care și la moment întâmpină diverse afecțiuni și tulburări de sănătate.

Arestarea și aflarea sub urmărire penală a fost mediatizată pe larg și tendențios de sursele mass-media în întreaga țară, care pot fi accesate până în prezent. Publicațiile în mass-media devenind unele politice de interes major, inclusiv la scrutinele de alegeri”, a argumentat Bivol în cererea sa, conform hotărârii instanței de fond.

Magistratul a explicat că, în perioada aflării acestuia în izolator, în arest preventiv, starea sa de sănătate s-ar fi agravat „foarte tare”, iar la 9 ianuarie 2017 a fost internat la Spitalul Clinic Republican. „Starea de sănătate așa și nu s-a restabilit, tratamentul fiind unul de durată cu respectarea strictă a regimului alimentar, excluderea efortului fizic și în mod evident controlul periodic la medicul specialist în vederea complicațiilor apărute pe parcurs”.

Făcând referire la mai multe cauze, inclusiv cea a președintei Curții Constituționale Domnica Manole, în care statul a fost obligat să-i achite 800 de mii de lei, Bivol a solicitat încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 1 200 000 de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat ca urmare a „tragerii ilegale la răspundere penală, detenției ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar cu interdicția de a nu părăsi țara și percheziționare ilegală, precum și compensarea cheltuielilor de judecată”.

Conform PG, judecătorul a fost învinuit de participare la comiterea infracțiunii de spălare a banilor (640 000 000 de dolari) prin emiterea la 14 februarie 2013 a unei ordonanțe judecătorești în cadrul examinării unei cauze civile. La 29 septembrie 2016, de către procurorul general a mai fost pornită o cauză penală, pe faptul pronunțării contrar legii și cu bună-știință la 14 februarie 2013 a unui act judecătoresc – ordonanța judecătorească, iar la 10 octombrie 2016, ambele cauze au fost conexate într-o singură procedură.

Pe capătul de acuzare privind spălarea de bani, Bivol a fost scos de sub urmărire penală, însă cauza penală pe celălalt capăt de acuzarea fost transmisă cu rechizitoriu în instanța de judecată pentru examinare în fond. Judecătorul Garri Bivol a fost achitat printr-o decizie emisă luni, 22 aprilie 2024, de un complet de judecată de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Achitarea judecătorului, „din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, a venit la circa 7 ani de când dosarul a ajuns pe masa magistraților.

„Organul de urmărire penală justificat a întreprins toate măsurile procedurale pe marginea cauzei penale, această măsură era absolut justificată și oportună, pentru că potrivit materialelor acumulate, exista bănuiala rezonabilă că a comis o infracțiune. Totodată a indicat că cauza civilă în privința dnei Manole nu este definitivă(următoarea ședință la Curtea Supremă de Justiție este programată pentru 5 februarie. n.r.)”, a susținut PG în fața instanței.

Ministerul Justiției a susținut că în privința lui Bivol a fost emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire penală, iar prin prisma Legii nr. 1545 persoana are dreptul să solicite despăgubire în situația când aceasta „a fost recunoscută în calitate de învinuit, fiind condamnată, iar ulterior în privința sa a fost emisă sentință de achitare”. „Anume în astfel de situații se poate invoca că persoana a fost într-adevăr atrasă la răspundere penală, însă la caz, în privința reclamantului nu a fost emisă o sentință definitivă de condamnare”, a notat Ministerul.

Argumentele judecătoarei Maria Alexei, care a emis hotărârea de admitere parțială a cererii

„Este absolut evident că punerea reclamantului sub învinuire, prin ordonanța din 21 septembrie 2016, a adus atingere principiului general potrivit căruia nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere, iar în situația în care, în speță, sunt întrunite condițiile stabilite de art. 3 alin. (1) lit. a) şi art. 6 lit. b) din Legea 1545, instanța de judecată apreciază că Garri Bivol are dreptul de a fi reabilitat prin recunoașterea acestor erori, inclusiv prin compensarea prejudiciului suportat.

Instanța de judecată evocă faptul că, la momentul punerii sub învinuire a persoanei, reprezentanții statului nu au întreprins toate acțiunile în vederea elucidării tuturor circumstanțelor cauzei, inclusiv a celor care indicau asupra neîntrunirii în faptele lui Bivol a elementelor infracțiunii incriminate.

Astfel, în rezultatul acțiunilor de urmărire penală, reclamantul a fost privat de libertate, de posibilitatea de a își exercita mandatul de judecător în perioada 20 septembrie 2016 – 27 octombrie 2020 și a fi remunerat, a fost mediatizat pe larg reținerea acestuia și acuzațiile ce se impută, aducându-i atingere onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și subminând încrederea în puterea judecătorească ce se exercită numai prin instanța judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.

De asemenea, până în prezent reclamantul este supus criticilor și investigațiilor jurnalistice în legătură cu urmărirea penală începută încă la 15 septembrie 2016, precum că este implicat în dosarul „Laundromat”, schemă de spălare a banilor din Federația Rusă prin intermediul instanțelor de
judecată moldovenești.

Astfel, reclamantului, prin urmărirea penală în perioada celor 4 ani de zile, i se aduce atingerea atât prejudiciului moral cât și reputației profesionale ale acestuia”, a argumentat judecătoarea Maria Alexei, care a examinat dosarul civil.

• Dosarul magistraților învinuiți de trafic de influență: cauza penală a fost trimisă în judecată

Trei magistrați cercetați pentru trafic de influență, într-un dosar penal pornit în 2023 au fost trimiși pe banca acuzaților, în noiembrie 2024. Este vorba despre Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, soțul acesteia, Garri Bivol, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău.

Conform probelor administrate de către procurorii anticorupție, cei trei judecători au acționat în baza unor înțelegeri prealabile, pentru influențarea și obținerea unor soluții favorabile în cadrul unor cauze penale aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Prima ședință în dosar a avut loc la 21 noiembrie 2024, de atunci fiind organizate încă trei. La toate ședințele au fost examinate cererile de abținere ale judecătorilor cărora le-a fost repartizată cauza – Alexandru Negru, Ana Cucerescu și Liliana Cușcă. Cererea de abținere a ultimei, Liliana Cușca, a fost respinsă de către Sergiu Stratan. Următoarea ședință ar urma să aibă loc joi, 23 ianuarie.

Garri Bivol deținea roba de magistrat din luna mai 2004. În aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, municipiului Chişinău. Patru ani mai târziu plenul CSM a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința lui Bivol și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

Magistratul Garri Bivol a fost vizat în dosarul „Laundromat”, cunoscut și sub numele de „Spălătoria rusească”. Bivol este unul din cei cinci judecători care au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.