(VIDEO) Raport Amnesty: 2016 s-a caracterizat printr-un climat politic impotent în fața corupției

Anul 2016 s-a caracterizat printr-un climat politic impotent în fața corupției în Republica Moldova, deteriorând continuu standardele de viață. Poliția a folosit excesiv forța pe parcursul protestelor, procesele penale care au fost examinate pe parcursul anului au pus la îndoială existența unui stat de drept, iar mass-media a devenit tot mai puțin pluralistă. Concluzia a fost făcută de Amnesty International Moldova în cadrul prezentării raportului anual privind situația drepturilor omului în lume, 2016/2017.

Sursa Video: www.ZdG.md

Poliția a utilizat ocazional și excesiv forța pe durata protestelor. Un număr mare de dosare penale de rezonanță a determinat îngrijorarea privind procesele inechitabile, inclusiv justiția selectivă. În mare parte, mass-media a rămas liberă, deși mai puțin pluralistă, față de anii anteriori. Nu s-a înregistrat nici un progres cu referire la cauzele structurale ale impunității pentru tortură și tratamente inumane. Penitenciarele continuă să fie caracterizate prin celule supraaglomerate și condiții de detenție precare. Legile permit detenția forțată și tratarea forțată a persoanelor cu dizabilități în instituțiile psihiatrice.

Peisajul politic din Republica Moldova continuă să fie marcat de impotența guvernanților în fața corupției și de deteriorare continuă a standardelor de viață, fapt ce determină marea nemulțumire a poporului și a generat proteste sporadice.

Zvonurile despre capacitatea de corupere a politicului de către un oligarh vestit, după arestarea subită a fostului premier Vladimir Filat, în octombrie 2015, au cauzat unele dintre cele mai mari proteste stradale. Relativa stabilitate politică a fost realizată în ianuarie, de către partide, prin înțelegeri de culise, rezultând în numirea absconsă a unui nou prim ministru.

Curtea Constituțională a decis, la data de 3 martie, că președintele țării trebuie să fie ales prin vot popular direct, iar primele alegeri prezidențiale directe, după anul 1996, au fost organizate la 30 octombrie 2016 ( al doilea tur de scrutin fiind organizat la data de 13 noiembrie).

Libertatea întrunirilor pașnice

Protestele din Chișinău și din alte regiuni ale țării au fost, în general, pașnice, cu excepția unor ciocniri minore dintre protestatari și poliție. Deși poliția a reacționat, în general moderat, ocazional a utilizat nejustificat exces de forță, inclusiv gaze lacrimogene și bastoane.

Procesul în cazul ”grupului Petrenco” a continuat (aceștia fiind arestați pentru încercarea de a intra forțat în clădirea Procuraturii Generale, la data de 6 septembrie 2015). Șase persoane din acest grup au stat mai mult de șase luni în detenție, find acuzați de „încercare de organizare a perturbărilor în masă”.

Ca urmare a criticilor atât la nivel național, cât și internațional, cei șase au fost eliberați din detenție, la data de 22 februarie, aplicându-li-se, o lună mai târziu, restricții de călătorie.

Proces inechitabil

Cazul „grupului Petrenco”, precum și o serie de alte urmăriri penale dau motive de îngrijorare privind politica părtinitoare și justiția selectivă.

După 8 luni de arest, pe 27 iunie, Vladimir Filat a fost găsit vinovat de „corupere pasivă” și „trafic de influență”, cu referire la frauda din 2014, care a costat Banca Națională mai mult de o treime din rezervele sale. Acesta a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Procesul închis în acest caz a cauzat mai multe întrebări decât răspunsuri, inclusiv lipsa unor investigații privind și alți politicieni. Apărarea a cerut achitarea acestuia și au semnalizat încălcări de procedură și lipsa egalității armelor între părți. Acuzația privind lipsa egalității armelor a fost oficial respinsă, dar din cauza procedurilor de tip închis, nici o revendicare nu a putut fi verificată independent. În timpul audierilor, se pare că Vladimir Filat a intrat în greva foamei, care a durat 20 de zile și și-a pierdut cunoștința în timpul unei audieri.

Libertatea mass-media

În timp ce libertatea presei a fost respectată, la modul general, există îngrijorări privind pluralismul mediatic, deoarece mai multe instituții mass-media sunt deținute de câteva persoane.

În cel puțin două cazuri, jurnaliști cunoscuți pentru critica lor adusă autorităților s-au plâns de amenințări anonime. În luna august, s-a tras un glonț în fereastra apartamentului fiicei lui Constantin Cheianu. Jurnalistul a primit mesaje, prin care a fost amenințat că „va fi oprit”, în cazul în care el va continua să scrie despre sistemul oligarhic. Prezentatoarea TV, Natalia Morari, a declarat că a primit avertismente similare de la o sursă pe care aceasta o descrie ca fiind una credibilă. Ambele persoane au înaintat plângeri oficiale către autorități.

Tortura și tratamentul inuman

Nu a fost înregistrat nici un progres în abordarea cauzelor structurale privind impunitatea pentru tortură și alte rele tratamente și au fost înregistrate cazuri rare de urmărire penală a funcționarilor de stat pentru acuzații credibile.

În perioada ianuarie-iunie, 331 de persoane au înaintat plângeri la Procuratura Generală, acuzând de tortură și rele tratamente. Dintre cele 19 sentințe pronunțate privind tortura, în 15 cauze au fost pronunțate condamnări și doar doi din cei 18 acuzați au primit pedepse de privațiune de libertate pe termen real.

Familia și avocatul lui Vladimir Filat au acuzat, în repetate rânduri, că acestuia îi sunt aplicate rele tratamente, inclusiv că acesta a fost plasat în celula solitară de sancționare, condițiile de acolo fiind echivalente cu tortura. Aceste acuzații au atras, o dată în plus, atenția publicului asupra condițiilor de detenție din instituția penitenciară nr. 13 din Chișinău, care a fost criticată de experți independenți și în anii precedenți.

Toate solicitările pentru o vizită independentă în celula lui Filat, inclusiv cele făcute de Amnesty International, după condamnarea sa, au fost respinse. Totuși, Amnesty International a reușit să realizeze o vizită în penitenciarul 13, confirmându-se faptul că, în timp ce condițiile din unele celule au fost îmbunătățite, (în cele mai multe cazuri din banii familiilor deținuților), alte celule sunt supraaglomerate, condițiile de sanitație și de igienă fiind precare.

În Septembrie, Comitetul ONU privind Prevenirea Torturii a publicat raportul privind vizita reprezentanților acestuia în Moldova, în 2015. Acesta menționează că s-au înregistrat progrese, în comparație cu 2011, dar există îngrijorări privind utilizarea excesivă a forței de către organele de poliție la etapa arestului, tratamentul inuman a deținuților la etapa ”chestionării preliminare” și supraaglomerarea celulelor în unele penitenciare.

Evoluțiile juridice, constituționale și instituționale

În data de 26 mai au intrat în vigoare modificările la Codul de Procedură Penală, care prevăd mai multe garanții de combatere a utilizării arbitrare a arestului preventiv și alternative neprivative de libertate, ori de câte ori este posibil.

Drepturile persoanelor LGBTI

La data de 22 mai, la Chișinău, s-a desfășurat cel mai de amploare marș al membrilor și susținătorilor grupului LGBTI, la care au participat aproximativ 300 de persoane. Unii contrademonstranți au încercat să atace activiștii pentru drepturile LGBTI. Polițiștii au format un cordon de apărare eficient, dar au decis să evacueze participanții, cu autobuzul, înainte ca marșul să fi ajuns la destinația finală.

Discriminarea – persoanele cu dizabilități

Raportorul Special ONU pe drepturile persoanelor cu dizabilități, a cerut guvernului să stopeze urgent internarea persoanelor cu dizabilități în instituții psihiatrice si psiho-neurologice. Diferite legi permit detenția forțată și tratamentul psihiatric forțat al persoanelor cu dizabilități, precum și încetarea, fără consimțământul persoanei, a sarcinii pe motivul afecțiunilor psiho-sociale sau mentale.