20 de curiozități despre Ziarul de Gardă

Luni, 29 iulie, Ziarul de Gardă a împlinit 20 de ani de activitate. Prima ediție a ZdG a apărut în chioșcuri la 29 iulie 2004. Istoria ZdG a început însă mult mai devreme, atunci când fondatoarele publicației, Alina Radu și Aneta Grosu, s-au întâlnit în perioada sovietică la postul public de televiziune Moldova 1, în Departamentul cultură. Cu prilejul aniversării, vă invităm să descoperiți 20 de curiozități despre parcursul ZdG – de la primele ediții și provocările inițiale până la impactul actual asupra societății. Cu ocazia aniversării a 20 de ani a ZdG, deschidem arhivele pentru a vă oferi o privire în culisele ziarului.

• Cum s-au cunoscut și ce le unește pe fondatoarele ZdG

Alina Radu și Aneta Grosu, fondatoarele ZdG, s-au întâlnit în 1988, atunci când Alina, fiind studentă, a mers să facă practică la Moldova 1, iar Aneta lucra deja acolo, în Departamentul cultură. După o perioadă, în semn de protest pentru că li se interzicea să folosească sintagme precum „limba română” și „Basarabia”, Alina și Aneta au plecat de la Moldova 1. A urmat experiența Catalan TV, prima televiziune privată, unde cele două au creat și realizat emisiuni de interes public. Au făcut primele emisiuni cu apeluri în studio, în cadrul cărora  funcționarii erau invitați în fața camerei și oamenii telefonau pentru a le adresa întrebări. Experiența Catalan TV a durat din 1995 până în 1996, când au fost concediate pentru că au refuzat să se supună cenzurii aplicate în campania electorală prezidențială. Ulterior, în urma unui proces de judecată, au fost repuse în funcție și li s-au plătit salariile pentru perioada de absență forțată. Totuși, ele au refuzat să mai lucreze la acel post TV. Și-au dat seama că, oricât ar construi, vine cineva de mai sus și decide în locul lor. Astfel, în acea perioadă, din cauza lipsei de ziare independente, Alina Radu și Aneta Grosu au decis să fondeze Ziarul de Gardă.

• Cine a inventat denumirea „Ziarul de Gardă”

Când au mers să înregistreze denumirea ziarului, Alina Radu și Aneta Grosu au dorit să fondeze un ziar cu nume sonor, ca cele din România sau din lume: „Adevărul”, „Realitatea” și „Gardianul”, toate acestea erau însă deja înregistrate. Pe loc, au inventat alte două opțiuni: „Ziarul de Gardă” și „Gazeta de veghe”. În cele din urmă, au ales numele „Ziarul de Gardă”.

• Cum arăta primul calculator al redacției

Dacă acum avem calculatoare conectate la internet pentru fiecare jurnalist din redacție, la început, în primul an, redacția a avut doar un calculator nou, singurul care era conectat la internet. A fost procurat dintr-un grant oferit de Guvernul României. Redacția mai avea alte patru calculatoare vechi, asamblate din piese de la un cimitir de calculatoare vechi, acestea nefiind conectate la internet.

• Ce articol a apărut pe prima pagina în primul număr ZdG din 29 iulie 2004

Pe 29 iulie 2004, dimineaţa, în chioşcuri a apărut primul număr al Ziarului de Gardă, iar titlul principal era „Vama dintre două buzunare. Șeful Departamentului Vamal se întreabă: de unde cheltuim dacă nu primim?” Era un articol despre Nicolae Vâlcu, șeful de atunci al Departamentului Vamal, actualul Serviciu Vamal, despre care se menționa că „acceptă din plin compromisurile”. Pe prima pagină era un colaj cu Vâlcu, casa și mașina acestuia. În primul număr au mai fost publicate articole cu următoarele titluri: „Taraba cu bebeluşi”, „SIS va sta cu mâna pe business”, „Raiul corupţiei” sau „Concursul pilelor”. 

• Primul portal on-line al ZdG se numea garda.com.md

Platforma on-line a ziarului a fost lansată pe 12 august 2004 și se numea garda.com.md. Primul material publicat pe on-line a fost „Rusia trage cu tancurile în noi”, semnat de Alina Radu. Articolul prezintă mărturiile din dosarul Ilașcu. Pe 8 iulie 2004, CEDO a pronunțat Hotărârea cu privire la grupul Ilașcu (Ilie Ilașcu, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa). Tiraspolul i-a condamnat pe cei patru deținuți pentru „propaganda antisovietica și nerecunoasterea rmn”. Curtea de la Strasbourg a decis în premieră că Rusia este culpabilă, iar R. Moldova „nu a făcut nimic din 2001 până în 2004” pentru eliberarea deținuților.

• Când a început ZdG să producă materiale video

Canalul de YouTube al ZdG a fost creat pe 12 noiembrie 2010. De atunci și până joi, 25 iulie, au fost publicate 3791 de clipuri, care au adunat, cumulat, 26 888 804 vizionări. Primul material video a fost publicat pe canalul nostru de YouTube pe 13 noiembrie 2010 și era despre cazurile a două fete abuzate sexual. Prima, în vârstă de 18 ani, avea dizabilitate mintală și în septembrie 2006, a fost răpită de acasă și supusă unui viol în grup. La infracțiune ar fi participat doi bărbați în stare de ebrietate, doar unul dintre ei fiind condamnat – la trei ani de muncă în regim de libertate. În cel de-al doilea caz, dosarul nici nu a ajuns in instanță, iar bănuitul a plecat din țară fără nicio restricție. Atunci a fost lansată seria de materiale sub denumirea „Reporter de Gardă”, denumire pe care o folosim și acum pentru reportajele video. Începând cu 2010, reportajele video ale ZdG au fost puse pe post și la Teleradio Moldova, dar în 2015, conducerea Televiziunii a refuzat să mai ia materiale video despre corupție de la ZdG. Din acel moment, redacția oferă materialele sale video altor televiziuni independente, inclusiv naționale și regionale. 

• Cine a creat logoul ce prezintă câinele de gardă al ZdG 

În ajunul lansării ZdG, după mai multe căutări ale unei imagini adecvate care ar deveni sigla ziarului, redacția l-a contactat pe marele plastician Isai Cârmu, care, în scurt timp, a realizat mai multe variante ale siglei – un câine-lup, cu o expresie curajoasă a feței, cu o privire deschisă și clară. Varianta finală, care e actuală și astăzi, a fost selectată împreună cu autorul. Din acel moment, Isai Cârmu a și devenit prietenul echipei.

• În câte localități este abonat ZdG în prezent (iulie 2024)

Ziarul de Gardă ajunge în 834 de localități din Republica Moldova, de la nord la sud, de la est la vest și desigur, în municipiul Chișinău. Șase raioane se evidențiază prin numărul mare de abonamente la Ziarul de Gardă pentru semestrul II al anului 2024: Drochia, Călărași, Cahul, Edineț, Fălești, Rezina. Top cinci cele mai abonate sate din țară pentru a doua jumătate a anului 2024 sunt: Gordineşti, Edineț – 206; Feteşti, Edineț – 201; Glinjeni, Fălești – 175; Colibaşi, Cahul – 172; Țareuca, Rezina – 157.

Cel mai mare număr de abonați din toată istoria sa ZdG i-a avut în martie 2023 – 16 879. 

• În câte țări de pe glob e citit on-line zdg.md.

Site-ul Ziarului de Gardă (zdg.md) a fost accesat, cel puțin o dată, din 183 de țări. La ora actuală în lume există 195 de state suverane și independente – 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite plus Vatican și Palestina, care sunt observatoare permanente la Națiunile Unite.

Cei mai mulți cititori au fost, în ultimul an, din Republica Moldova, România, Germania, Italia, Regatul Unit, Franța, SUA, Polonia, Spania, Ucraina și Irlanda. Topul orașelor din care zdg.md a fost accesat în aceeași perioadă: Chișinău, București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași.

• Vârsta medie a colaboratorilor redacției în iulie 2024

Cel mai în vârstă angajat al ZdG are 75 de ani, iar cea mai tânără persoană angajată are 22 de ani. Vârsta medie a redacției în iulie 2024 este de 38 de ani.

• Unde a fost primul sediu al redacției ZdG

Redacția Ziarului de Gardă nu a avut niciodată un sediu propriu, a închiriat spații în toți acești ani. Dar primul sediu a însemnat o mare problemă, deoarece în acel moment, în Moldova care avea o guvernare comunistă, nimeni nu dorea să ofere noii redacții un sediu în chirie, căci se temeau să nu aibă probleme cu guvernarea. Deoarece conducerea redacției a făcut mai multe solicitări la Casa Presei, la deținătorii altor sedii și nu a primit acceptul de a lua spații în chirie, s-a adresat la Centrul pentru Jurnalism Independent. Ei ne-au găzduit în biblioteca CJI, care se afla la subsolul sediului lor din strada Șciusev 53. Acolo au fost elaborate primele numere și de acolo au fost trimise la tipar. Ulterior, peste câteva săptămâni, ZdG a avut posibilitatea să ia în chirie un singur oficiu, la ultimul etaj, în Casa Sindicatelor de pe strada 31 August 1989, iar peste câțiva ani, a fost posibil să obținem două birouri mici la Casa Presei. În prezent, redacția ZdG ia în chirie un sediu pe strada București  36/2.

• Unde se află „Pădurea  ZdG”

În 2016, ZdG a lansat campania de abonare cu sloganul „Abonarea 2016 – campania de reîmpădurire a Moldovei”, făcând promisiunea de a sădi un copac pentru fiecare abonament perfectat. Copacii au fost sădiți pe 8 aprilie 2016, iar pădurea ZdG se află în cadrul Ocolului Silvic Vărzărești din raionul Călărași, situat la o distanță de 51 km de Chișinău. Acolo au fost sădiți 5300 de copaci, numărul abonaților din acel an la ZdG. 

• De ce Mitropolitul Vladimir a „pomenit”  Ziarul de Gardă într-o slujbă la Catedrală

În 2014, ZdG a descoperit câteva dintre secretele mitropolitului Vladimir. Am arătat că Înaltpreasfinţitul deţinea în arendă, prin intermediul unei firme în care figurează în calitate de fondator, un hectar de pădure în apropierea satului Ruseştii Noi, r. Ialoveni, pe care avea  construită o casă de vacanţă, îngrădită şi ferită de ochii muritorilor de rând. Totuși, ZdG a constatat că mitropolitul Vladimir locuia într-o casă de milioane la câţiva km de Chişinău. Imobilul de lux era înregistrat pe numele unei femei care a fost împreună cu fața bisericească inclusiv în vacanţă în Turcia, la mare, în anul 2012. ZdG a descoperit atunci pe un cont de pe site-ul de socializare rusesc ok.ru mai multe fotografii în care mitropolitul era împreună cu acea femeie pe litoral. Ulterior, am publicat și alte imagini cu cei doi. 

După câteva săptămâni de tăcere, mitropolitul a vorbit despre articolele din Ziarul de Gardă în fața enoriașilor, în timpul slujbei oficiate cu prilejul praznicului Naşterii Maicii Domnului în incinta Catedralei Mitropolitane. Acesta a lăsat să se înțeleagă că femeia care a fost la mare cu el i-ar fi verișoară și că articolele care-l vizau reprezintă „o lucrare diavolească”.

• Cine este premierul care și-a pierdut funcția după o investigație a ZdG

Anul 2015 a fost despre CV-ul necenzurat al premierului de atunci, Chiril Gaburici. O anchetă a ZdG arăta că Gaburici nu a reuşit să susţină examenul de bacalaureat în anul 1995, perioadă în care învăţa la Colegiul Republican de Microelectronică şi Tehnică de Calcul. Ulterior, a fost înmatriculat la universitate în baza unei diplome false, cu ștampila unui liceu pe care nu l-a frecventat niciodată. 

Gaburici a refuzat de fiecare dată să vorbească despre acest aspect. După ce a fost deschis un dosar penal, la trei luni de la instalarea în funcție, Chiril Gaburici a demisionat. Dosarul penal a fost însă clasat, pentru că expirase termenul de prescripție a răspunderii penale. 

• Singurul președinte care a acționat ZdG în judecată în cei 20 de ani de activitate

În 2020, președintele Igor Dodon a acționat în judecată Ziarul de Gardă. Fostul șef al statului solicita dezmințirea unor fraze care au apărut în ancheta „Vacanțele de lux ale președintelui”, publicată în luna ianuarie 2020. Șeful statului reclama faptul că publicarea imaginilor cu privire la vacanțele sale de lux din Seychelles și Maldive în perioada în care era deputat în Parlamentul R. Moldova, i-ar fi încălcat dreptul la viață privată. Pe 6 octombrie 2021, judecătoria Chișinău, sediul Centru a decis scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depuse de Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova, împotriva Ziarului de Gardă.

• Care a fost cea mai grea amenințare primită de ZdG

Echipa ZdG a primit diverse amenințări pe parcursul celor 20 de ani. Ne-au fost transmise mesaje de genul: „Moarte ZdG”, „O să vă tăiem capul”, „O să vă cadă o piatră în cap”. O altă amenințare telefonică îl avertiza pe un coleg, după publicarea unei investigații, că va fi pedepsit după „legea cecenilor”. Deși în majoritatea cazurilor am depus plângeri la poliție sau la procuratură, răspunsurile nu au fost niciodată favorabile redacției: un ministru ne-a spus că el îl apără pe Plahotniuc, nu pe noi (pentru că Plahotniuc ar fi fost ținta unor amenințări mai serioase); alți responsabili ne-au răspuns că au constatat că amenințarea cu moartea care ne-a fost adresată nu s-a soldat cu niciun omor. 

Pe lângă amenințările cu răfuiala fizică, au fost multe amenințări cu răfuiala prin procese judiciare, justiția fiind și foarte coruptă. Amenințările judiciare erau periculoase în cazul în care ni se cereau sume mari – de sute de mii de lei sau de un milion. 

Nu știm care amenințare a fost cea mai grea, toate ne-au lovit greu în această perioadă, dar le-am depășit pe toate.

• De câte ori a fost „clonat” ZdG

În aprilie 2011, redacţia Ziarului de Gardă a fost supusă unui atac de imagine. În Chişinău, dar şi în alte localităţi ale R. Moldova, au fost distribuite ziare denumite „Ziarul de Chișinău” (ZdC), tipărite în mod ilegal, care conţineau logoul, corpul de literă, numele de rubrici ale ZdG, dar care aveau un conţinut impropriu, manipulativ şi denigrator pentru imaginea   publicaţiei.

În februarie 2017, un cititor al Ziarului de Gardă ne-a semnalat că a descoperit un site-fantomă cu denumirea ziaruldegarda.com. Verificările redacției au confirmat faptul că acel site era, într-adevăr, o fantomă electronică care făcea uz de numele „Ziarul de Gardă” și distribuia informații scrise de autori anonimi sau furate de pe alte pagini web, cauzând prejudicii consumatorilor de presă on-line.

Totodată, pe rețelele sociale, de mai multe ori au fost create pagini care foloseau numele Ziarului de Gardă fără să fie parte a redacției.

• Cine finanțează Ziarul de Gardă

64% din cheltuielile redacției au fost acoperite în 2023 de granturile donatorilor străini. Deși au existat întotdeauna acuzații speculative din partea unor actori politici controversați, conform cărora ZdG ar fi fost finanțat de Fundația Soros, aceasta nu s-a regăsit niciodată printre donatorii ZdG. Mai mult decât atât, ZdG publică cu regularitate raportul anual de activitate, în care sunt indicate inclusiv sursele de finanțare a activității redacției. În 2023, spre exemplu, ZdG a beneficiat de granturi din partea a 12 donatori internaționali: NED, Ambasada Canadei la București, INTERNEWS EUROPE, Internews Network, Ambasada SUA la Chișinău, DEXIS – USAID, FPU, FPEE, Freedom House, GIJN, API și Amnesty International.

Publicitatea, abonamentele și serviciile media prestate au generat 32% din veniturile redacției în 2023, iar aproape 4% au reprezentat venituri din donații (Patreon și zdg.one). 

• Câți kilometri au parcurs jurnaliștii ZdG în 2023 în raioanele țării

În 2023, jurnaliștii Ziarului de Gardă au parcurs circa 3500 de kilometri în cadrul vizitelor în cele 12 raioane în care am avut cei mai mulți abonați, vizite anunțate încă la începutul anului. Au fost deplasări memorabile pentru colegii noștri, grație cărora au cunoscut R. Moldova mai îndeaproape, cu bune și rele. Au descoperit cititorii ZdG, care există absolut în fiecare raion al R. Moldova și care gândesc critic și ne semnalează problemele din localitățile lor – pentru a găsi împreună soluții.

• În 2011, ZdG a fost foarte aproape să-și suspende activitatea

În 1 august, la Judecătoria sectorului Centru, municipiul Chişinău, judecătorul Ion Busuioc a pronunţat o hotărâre care ar fi putut însemna suspendarea activităţii ZdG. Judecătorul a pronunţat decizia şi a dat câştig de cauză procurorilor de la Procuratura Glodeni, Constantin Cojocaru şi Ion Crişciuc, în dosarul intentat în baza cererilor depuse de aceştia „privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi recuperarea prejudiciului moral”, fără a audia reprezentantul ziarului prezent în instanţă. Cei doi cereau un milion de lei de la redacție. 

Astfel, în urma hotărârii judecătorului Busuioc, ZdG urma să publice o dezminţire şi să achite câte 250 de mii de lei prejudiciu moral fiecărui procuror. Mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a diminuat suma, considerând că le-ar fi suficientă o recompensă de 20 de mii de lei. Curtea Supremă de Justiție însă le-a respins cererile.