Editorial 20 de ani de teroare vs cine să le ridice pleoapele rușilor?
04-16 septembrie 1999, Zahărul din Riazan
O serie de explozii a avut loc în mai multe clădiri rezidențiale din Buinaksk, Moscova și Volgodonsk. 307 persoane au fost ucise, altele circa două mii – rănite. La câteva zile, trei pungi cu hexogen (o puternică substanță explozivă) cu inscripția „zahăr” au fost găsite în subsolul unei clădiri din Riazan, de aici și denumirea „Zahărul din Riazan”. Potrivit mai multor teorii, FSB ar fi fost implicat în producerea exploziilor ce au avut loc în clădirile rezidențiale, acestea făcând parte din conceptul de consolidare a puterii și de înlocuire a vechiului conducător (Boris Elțîn) cu unul tânăr (Vladimir Putin).
23-26 octombrie 2002, Nord-Ost
Circa 900 de oameni au fost luați ostatici în timpul musicalului „Nord-Ost” la Teatrul „Dubrovka” din Moscova. Aproximativ 130 de ostatici au decedat în urma operațiunii de salvare a forțelor speciale rusești, în mare parte, din cauza gazului toxic folosit de acestea în timpul asaltului. Autoritățile ruse ascund până în prezent denumirea și formula gazului folosit. Potrivit unor indici indirecți, ar putea fi vorba de un compus pe bază de fentanil (un analgezic opioid sintetic utilizat ca anestezic general, care este eliberat doar pe bază de rețetă specială pentru substanțe narcotice). Nu a avut loc nicio investigație cu privire la acțiunile autorităților. Nimeni nu a purtat răspundere pentru moartea în masă a ostaticilor, care s-a produs deja după așa-numita lor eliberare.
1-3 septembrie 2004, Beslan
Timp de aproape trei zile, peste 1100 de oameni au fost ținuți ostatici într-o școală din Beslan (Osetia de Nord), mulți dintre ei fiind copii. După ce negocierile au eșuat, a fost lansat un asalt, fiind folosite aruncătoare de flăcări, grenade propulsate de rachete și echipament militar greu. Potrivit versiunii oficiale a guvernului rus, 334 de ostatici (majoritatea copii) au fost uciși.
Toate aceste atentate teroriste, dar și altele care au urmat, au dus la o serie de reforme în guvernul rus care au întărit autoritatea lui Putin. De aici, putem conchide că dirijorul acestor „orchestre explozive” este însuși Vladimir Putin.
Recentul atac terorist de la Crocus City Mall din Moscova, în urma căruia au fost omorâte 139 de persoane, potrivit mai multor analiști politici, se aseamănă semnificativ cu „Zahărul din Riazan”, mai ales că și în acest caz, președintele rus știe cum să tragă foloase în urma acestei tragedii – în pofida faptului că ISIS a revendicat atacul de la Crocus, Putin dă vina pe ucraineni.
Când ai dificultăți de vedere la distanță, ai miopie. Când ai dificultăți de vedere în apropiere, e presbiopie. Dar cum se numesc dificultățile de vedere atunci când, în orice direcție și la orice distanță nu te-ai uita, îi vezi pe ucraineni? De ce Putin ar da vina pe ei? Simplu – pentru a-și justifica și mai mult atacurile asupra țării vecine și necesitatea unei noi mobilizări în masă. Și totuși, să-ți ucizi propriul popor pentru atingerea unor scopuri obscure… Ce formă de nebunie e asta?
20 de ani de explozii, incendii, împușcături, otrăviri, „sinucideri” dubioase ale unor persoane incomode regimului… Nimic nu-i poate face pe ruși să deschidă ochii. O parte continuă să-l voteze pe Vladimir Putin, alta – tace. Dar tăcerea pe timp de război este, de asemenea, o crimă. Pentru că tăcerea înseamnă îndreptățirea acțiunilor unui terorist. Iar în cazul de față, aceasta echivalează și cu sinuciderea, deoarece pentru un monstru însetat de sânge nu există „ai noștri” și „ai voștri”, există doar jertfe care urmează a fi sacrificate pe „altarul” nebuniei lui.
Pare incredibil ca un întreg popor să închidă ochii la crimele unui psihopat. O populație de circa 140 de milioane tace! Astfel, 140 de milioane se fac, mai mult sau mai puțin, vinovate de vărsarea de sânge atât în țara vecină, cât și în propria lor țară.
Acum, Medvedev, un alt „netreaz” din gașca lui Putin, cere reinstaurarea pedepsei capitale. O țară care se declară a fi profund credincioasă vrea să introducă pedeapsa cu moartea. Și cum rămâne cu una dintre cele 10 porunci – să nu ucizi? Ah da, aceasta a fost transformată în scrum odată cu începutul războiului sau chiar mai devreme, cu venirea lui Putin la putere. Tot atunci a fost spulberat și orice strop de credință. Dar care ar putea fi consecințele? „Înlăturarea legală” a celor care se opun regimului putinist. Deci, mii de oameni au fost și continuă a fi sacrificați pentru ca un nebun să-și poată „legaliza” crimele.
Poporul rus însă continuă să-și țină pleoapele la pământ, aidoma lui Vii, personajul din povestirea fantastică a lui Gogol, care avea pleoapele atât de grele, încât nu putea să le ridice fără ajutor. Diferența constă în faptul că privirea lui Vii era mortală și distructivă, pe când privirea cetățenilor ruși ar putea fi una salvatoare. Dar cine să le ridice pleoapele? Câte persoane mai trebuie să fie sacrificate pentru ca poporul orb să-și recapete vederea?
