1,8 miliarde de euro din partea UE pentru R. Moldova. Beneficii vs. potențiale riscuri
R. Moldova ar urma să beneficieze de o asistență financiară în valoare de 1,8 miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru următorii trei ani. 1,5 miliarde de euro ar urma să ajungă în țara noastră drept credite, iar 300 de milioane de euro – în calitate de granturi. După ce informația a ajuns în spațiul public, pe rețelele sociale, unii actori afiliați politic au venit cu mesaje critice în adresa partenerilor europeni, acuzându-i că ar intenționa să bage țara noastră în datorii.
Printre altele, actorii care promovează narațiunile critice față de suportul UE susțin că R. Moldova se scufundă din ce în ce mai mult în datorii și sărăcie, subliniind că rambursările excesive ale împrumuturilor reprezintă o povară pentru cetățenii de rând, iar datoria publică externă a țării noastre ar fi crescut de 1,5 ori în ultimii trei ani. Am analizat împreună cu doi experți care sunt beneficiile pentru cetățenii de rând, dar și care sunt potențialele riscuri ale suportului UE.
Asistența financiară în valoare de 1,8 miliarde de euro va fi oferită printr-un program de susținere similar cu Mecanismul de reformă și creștere al UE, care este deja implementat în țările din Balcanii de Vest și prin care UE susține prin granturi și împrumuturi costurile de implementare a reformelor conexe procesului de aderare și investițiile în infrastructură. Pentru a primi sprijin în cadrul mecanismului, fiecare partener din regiune trebuie să întocmească o agendă care să stabilească reformele pe care intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele mecanismului.
Care sunt beneficiile
Aceste finanțări din partea UE vor facilita alinierea la normele europene, dar vor stimula și creșterea economică, susține expertul Stas Madan, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.
„Mecanismul respectiv oferă fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, educației, sănătății, pentru afaceri. Toate acestea sunt beneficii tangibile pe care cetățenii le vor resimți – drumuri mai bune, noi apeducte, eventual linii de cale ferată renovate, diferite proiecte infrastructurale de care urmează să beneficiem noi cu toții. Alte beneficii țin de îmbunătățirea guvernării și reformelor prin sprijin pentru implementarea reformelor juridice și administrative necesare integrării în UE, consolidarea legăturilor economice prin facilitarea accesului pe piața comună a UE și promovarea investițiilor străine directe, implementarea proiectelor pentru tranziția verde și digitalizarea economiilor locale”, spune Stas Madan.
Un alt beneficiu care rezultă din acest Mecanism de reformă și creștere este că resursele se alocă oarecum condiționat, „adică, fără respectarea statului de drept în general și a valorilor fundamentale, aceste resurse nu pot fi debursate”, notează Stas Madan.
„Generalmente, proiectele susținute prin mecanismul de reformă și creștere vor avea condiții mai avantajoase decât acelea finanțate de către partenerii de dezvoltare prin acordurile obișnuite”, subliniază și expertul Centrului pentru Politici Europene, Oleg Tofilat.
Potrivit lui Oleg Tofilat, ține de conducerea R. Moldova ca beneficiile din creșterea economică, din modernizarea infrastructurii și legislația îmbunătățită să fie distribuite de o manieră maxim echitabilă între regiunile și păturile sociale ale țării noastre. „O prestație lucidă, responsabilă și curajoasă a autorităților Republicii Moldova ar duce la niște efecte absolut spectaculoase în modernizarea țării. Avem multiple exemple în UE când țările au făcut salturi spectaculoase în dezvoltare în 10-15 ani – Irlanda, Cipru, Slovenia, Polonia, Estonia. Și pentru asta e nevoie de o prestație exemplară a autorităților, mediului de afaceri, societății civile, dar și a fiecărui cetățean în parte”, consideră Oleg Tofilat.
Care sunt riscurile
„Orice proiect are atât potențiale beneficii, cât și costuri și riscuri. Pericolul apare când beneficiile sunt inferioare costurilor și riscurilor sau când riscurile sunt neglijate. Mai sunt și situații când costurile survin acum, iar beneficiile vor fi în viitor. UE are o experiență extinsă în gestiunea corectă a procesului de aderare, dar ține și de autoritățile Republicii Moldova să evalueze pertinent beneficiile, costurile și riscurile. Nu mai puțin important este procesul incluziv și transparent de consultare și implementare a proiectelor asistate de UE – pentru că incompetența, intransigența și nesăbuința sunt principalii dușmani ai oricărei reforme”, evaluează Oleg Tofilat.
Cum influențează asistența UE datoria externă a R. Moldova
Asistența UE este sub formă de granturi și împrumuturi. Accesarea împrumuturilor mărește datoria externă, dar asta se va întâmpla pe termen scurt, explică expertul Stas Madan.
„Atunci când analizăm datoria externă, trebuie să o raportăm la PIB. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât și baza de impozitare este mai mare și respectiv, este o asigurare a faptului că noi putem rambursa aceste datorii și că nu este o povară prea mare. Nominal, în valori absolute, datoria externă va crește, dar pentru că urmează a fi finanțate, de exemplu, lucrări de infrastructură (drumuri, poduri, căi ferate), acestea vor genera valoare adăugată și creștere economică. Respectiv, raportat la Produsul intern brut, ponderea datoriei externe nu va crește cel mai probabil. Pe de altă parte, împrumuturile oferite de Uniunea Europeană sunt extrem de ieftine și nu pun o presiune pe deservirea datoriei. Cel mai des, UE oferă împrumuturile la rata cu care se împrumută pe piețele internaționale, iar pentru că UE este un jucător important și credibil la nivel global, aceste costuri de împrumut sunt foarte mici”, menționează expertul.
Datoria externă a crescut de 1,5 ori în ultimii trei ani?
În ultima perioadă s-a răspândit insistent ideea că în ultimii trei ani datoria externă a R. Moldova a crescut de 1,5 ori. Afirmația este adevărată „dacă ne uităm la valoarea absolută”, remarcă Stas Madan.
„Totuși, dacă raportăm această datorie la Produsul Intern Brut însă, tabloul arată diferit. Dacă în 2021 datoria externă era 19,2% din PIB, estimările făcute la jumătatea acestui an arătau că ponderea datoriei externe din PIB era de 19,4%. La fel, un indicator foarte important ține de capacitatea noastră de a rambursa această datorie, cu alte cuvinte, câte procente din toate veniturile de la bugetul de stat se alocă pentru deservirea datoriei. Republica Moldova anual cheltuie 5-6% din buget pentru deservirea datoriei. În alte state din regiune, valoarea medie este de 12,8%”, explică expertul.
