10 informații importante despre referendumul constituțional: turul II NU va exista!

R. Moldova va trece în această duminică printr-un exercițiu electoral deosebit, o șansă istorică. Cetățenii cu drept de vot trebuie să hotărască dacă fac modificări în Constituția țării, astfel încât parcursul european, pe care am pornit deja, să devină ireversibil, astfel încât oricine ar fi la guvernare, vocea poporului pentru această direcție de dezvoltare să fie obligatorie pentru clasa politică.

1. Pentru referendum se poate vota doar în primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie. Turul II nu va exista! 

2. Care sunt actele în baza cărora pot vota la referendum?

Ca și în cazul votării la alegerile prezidențiale, poți să îți exerciți dreptul de vot la referendumul constituțional în baza a trei acte de identitate: 

• buletinul de identitate al cetățeanului R. Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
• buletinul de identitate provizoriu, cu mențiunile privind cetățenia R. Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
• pașaportul cetățeanului R. Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat. 

Redacția nouă a Codului electoral prevede că poți vota chiar și cu pașaportul cetățeanului R. Moldova expirat, însă nu poți vota cu buletinul de identitate expirat.

Persoanele aflate în afara țării pot vota în baza acelorași acte de identitate enumerate mai sus.

3. ​​Cum pot vota la referendumul republican constituțional studenții și elevii care nu au domiciliu sau reședință temporară înregistrată în localitatea în care își fac studiile? 

Studenții și elevii cu drept de vot care nu au domiciliu sau reședință temporară înregistrată în localitatea în care își fac studiile pot vota la referendumul republican constituțional în cadrul  oricărei secții de votare deschise în această localitate, fiind obligați să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă. Acești alegători vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

4. Cum va arăta buletinul de vot pentru referendum? 

Lungimea buletinului de vot este de 330 mm, iar lățimea – de 160 mm. Culoarea buletinului de vot este violetă.

Întrebarea din buletinul de vot este precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

În partea de jos, pe stânga, este înscrisă întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” În dreapta textului întrebării vor fi imprimate pe orizontală două patrulatere în care vor fi înscrise cuvintele „DA” şi „NU”, iar sub acestea – două cercuri în care alegătorul va aplica ștampila cu inscripția „Votat”. 

Conținutul buletinului este tradus în limbile minorităților etnice, la solicitarea autorităților electorale teritoriale din localitățile în care își au domiciliul reprezentanți ai minorităților. 

5. Cât ne costă acest referendum?

Organizarea și desfășurarea pe 20 octombrie a referendumului republican constituțional va costa bugetul de stat peste 37 de milioane de lei. Spre comparație, pentru alegerile prezidențiale, pentru ambele scrutine, au fost prevăzute în buget circa 250 de milioane de lei și circa 19 milioane de lei – pentru votul prin corespondență. Bugetul estimativ este de circa 306 milioane de lei. 

Anterior, întrebată cum le răspunde celor care sunt interesați de costurile referendumului, Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale, a spus:

„Este puțin să zic că democrația costă, dar ca să fie organizat ca la carte, un scrutin necesită anumite cheltuieli. Și atunci când s-a decis combinarea acestor două exerciții – alegeri și referendum, vedem că, de fapt,  avem o economie de mijloace financiare. Noi acoperim aceste costuri din bugetul de stat, pentru că așa spune Codul Electoral. Și acoperim și costurile care vizează indemnizația funcționarilor electorali, tot ce ține de logistică și cheltuieli aferente, care sunt pentru buletinele de vot, rechizite și așa mai departe.”

6. Câți alegători trebuie să participe la vot pentru ca referendumul să fie validat?

Referendumul va fi validat dacă la votare vor participa cel puțin o treime din alegătorii înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), care gestionează această bază de date, în R. Moldova sunt înregistrați puțin peste 3,3 milioane de alegători. Asta înseamnă că la referendum trebuie să vină în jur de 1,1 milioane de alegători, adică mai mult de 33,33%. 

Pentru ca modificările din Constituție să se înfăptuiască, cel puțin jumătate din cei prezenți la urne trebuie să voteze „DA”. În cazul prezenței minime, asta înseamnă că cel puțin 550 de mii de cetățeni ai R. Moldova trebuie să pună ștampila „Votat” pe „DA”.

7. Cine validează rezultatul referendumului? 

Ca și în cazul oricărei alte activități electorale, rezultatele referendumului trebuie să fie  validate de către Curtea Constituțională a R. Moldova. 

Conform Articolului 207 al Codului Electoral, confirmarea rezultatelor referendumului republican:

(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, prezintă Curții Constituționale un raport privind rezultatele referendumului și actele prevăzute la art. 85.

(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituțională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală și confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

8. Ce spun sondajele?

Rezultatele celui mai recent sondaj arată că numărul cetățenilor care susțin aderarea R. Moldova este în ușoară creștere – de la 57% în aprilie la 63,2% în septembrie. 

Astfel, la întrebarea „Dvs. personal susțineți sau nu integrarea în UE a R. Moldova?”, marea majoritate, în proporție de 63,2%, a răspuns „Da”, în timp ce 32,4% dintre respondenți au răspuns „Nu”. Ponderea celor indeciși reprezintă 3,9%, iar a celor care nu au vrut să răspundă – 0,5%. 

Potrivit aceluiași sondaj, oamenii consideră că grupul care se poziționează împotriva procesului de aderare a R. Moldova la UE este în minoritate. La întrebarea dacă în acest moment majoritatea populației din țară susține aderarea țării la UE sau este împotrivă, aproape 53% consideră că majoritatea susține, 33% – că nu susține, iar încă 15% nu sunt în totalitate convinși.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1021 de persoane cu vârstă de 18 ani și mai mult, în perioada 13-22 septembrie și are o eroare maximă de 3,1%. Acesta a fost realizat de  Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-Axa, la solicitarea Institutului Aspen România, Asociației pentru Politică Externă (APE) și Comunității WatchDog. 

9. Ce se va întâmpla după referendum?

Dacă referendumul va trece, în cea mai importantă lege a țării – Constituția,  va fi scris că aderarea la Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. Mai exact, în preambul va fi introdus următorul text:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.”

În Constituție va fi introdus și un titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. În acest capitol se va spune că aderarea la tratatele UE se va face prin lege organică, adică prin votul a cel puțin 51 de deputați. Dacă referendumul nu va trece, Constituția nu va fi modificată, iar aderarea R. Moldova la UE ar putea fi stopată sau, cel puțin încetinită. Un nou referendum la acest subiect va putea fi organizat peste doi ani. 

10. De ce era nevoie de acest referendum?

Referendumul constituțional, intens promovat de unele forțe politice și contestat de altele, este organizat după 33 de ani de politici pro-europene, adoptate de toate legislaturile de la declararea independenței, constată analistul politic Igor Boțan. Acesta remarcă faptul că fiecare dintre cele 11 legislaturi și guverne învestite de-a lungul celor 33 ani de independență au susținut politici clare de apropiere de Uniunea Europeană, inclusiv prin ratificarea acordurilor de parteneriat, adoptarea strategiilor de integrare, și promovarea reformelor necesare.

„Istoria angajamentului R. Moldovei față de integrarea europeană reflectă un consens larg în toate legislaturile parlamentare din 1991 până în prezent, iar Referendumul din 2024 reprezintă nu doar o validare democratică a acestei direcții, ci și o încununare a eforturilor politice și diplomatice de trei decenii”, punctează Igor Boțan.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”, amintește că votând la referendum, ne asumăm să decidem soarta viitoarelor generații, tocmai de aceea trebuie să fie un vot ireproșabil. 

„De câte ori ni s-a oferit posibilitatea să contribuim la modificarea Constituției și să nu ne fie rușine de ceea ce urmează să facem? O altă asemenea oportunitate nu vom avea prea curând. Turul doi la referendumul constituțional nu va exista. Să nu irosim această oportunitate de a lua decizii cu privire la orientarea strategică a țării și să nu ne batem joc de viitorul generațiilor următoare. Nu ne vor ierta.”