(foto) Cine a dispus închiderea ZdG?

La 1 august, la Judecătoria sectorului Centru, municipiul Chişinău, judecătorul Ion Busuioc a pronunţat o hotărâre care ar putea însemna suspendarea activităţii Săptămânalului Independent de Investigaţii „Ziarul de Gardă”.

Judecătorul a pronunţat decizia şi a dat câştig de cauză procurorilor de la Procuratura Glodeni, Constantin Cojocaru şi Ion Crişciuc, în dosarul intentat pe marginea cererilor depuse de aceştia „privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi recuperarea prejudiciului moral”, fără măcar să fi audiat argumentele reprezentantului ziarului, prezent în instanţă.

Astfel, în urma hotărârii judecătorului Busuioc, ZdG urmează să publice o dezminţire şi să achite câte 250 mii de lei, prejudiciu moral, fiecărui procuror. Amintim aici că, iniţial, cei doi procurori ceruseră de la redacţie câte 502 mii de lei fiecare, pentru repararea prejudiciilor morale, cauzate, în opinia lor, de publicarea, la 10 februarie 2011, a articolului „Mită pentru procurori”.

În cererile depuse în judecată, procurorii nu neagă faptul că, timp de 9 luni, au fost cercetaţi penal într-un dosar de luare de mită, fapt confirmat de CCCEC şi de Procuratura Anticorupţie. Remarcăm aici că banii marcaţi „mită CCCEC” au fost găsiţi în biroul unuia dintre procurori. Ulterior, însă, dosarul a fost încetat din lipsa în acţiunile procurorilor de la Procuratura raionului Glodeni Crişciuc Ion şi Cojocaru Constantin a elementelor infracţiunii.

În articolul «Mită pentru procurori», ZdG a făcut referire la Ordonanţa de încetare a urmăririi penală, semnată la 30 noiembrie 2010, prin care se spunea că ar fi “existat insuficiente probe” care ar demonstra că procurorii au cerut şi au luat bani de la cetăţeanul care s-a plâns la CCCEC despre estorcare.

Cronica şedinţelor de judecată

În cadrul acestui dosar au avut loc 4 şedinţe de judecată şi reprezentantul „Ziarului de Gardă” a participat la toate. Iată care au fost activităţile din sala de judecată.

Şedinţa de judecată nr. 1. La 6 mai 2011, judecătorul a dispus conexarea cererilor celor doi procurori într-o singură procedură.

Şedinţa de judecată nr. 2. La 7 iunie 2011 pârâţii nu s-au prezentat şi nu au comunicat instanţei motivele neprezentării. Din aceste considerente, reprezentantul ZdG a cerut ca cererile celor doi procurori să fie scoase de pe rol. Instanţa totuşi a dispus citarea repetată a procurorilor. Totodată, reperezentantul redacţiei a solicitat ca, în conformitate cu art. 19 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, să fie achitată taxa de stat de către procurori, câte 3% din valoarea acţiunii, circa 30 000 de lei, şi nu doar câte 100 de lei, cât au achitat aceştia.

Şedinţa de judecată nr. 3. La 19 iulie 2011, la cererea celor doi procurori, judecătorul i-a scutit parţial de plata taxei de stat. Atunci, Constantin Cojocaru a prezentat un bon din care reiese că a achitat 300 de lei în plus la cei 100, achitaţi iniţial. Procurorul Ion Crişciuc a promis în instanţă că va prezenta bonul la următoarea şedinţă. În cadrul aceleiaşi şedinţe, la solicitarea reprezentantului Ziarului de Gardă, de a prezenta exact fragmentele din articol, care ar conţine „informaţii ponegritoare”, după cum era indicat în cererea de chemare în judecată, judecătorul Busuioc i-a „rugat” pe cei doi să pregătescă, pentru următoarea şedinţă „textul dezminţirii” și le-a explicat că este necesar prezentarea acestui text al dezmințirii pentru ca el urmează a fi inclus în hotărâre în eventualitatea admiterii acțiunii celor doi procurori. Procurorul Cojocaru C. A menționat că e foarte greu de formulat textul dezmințirii.

Amintim aici că, în conformitate cu art. 18 al Legii cu privire la libertatea de exprimare, încă în cererea de chemare în judecată, reclamanţii ar fi trebuit să indice exact fragmentele pe care ei le consideră denigratoare, dar aceste pretenţii nu au existat.

Şedinţa de judecată nr. 4. La 1 august 2011, şedinţa a fost dedicată „pronunţării hotărârii”. Procurorii au prezentat un text al dezminţirii, același pentru ambii reclamanţi. Fără a solicita dovada că a fost achitată taxa de stat suplimentară de cel de-al doilea reclamant, fără a solicita probe în susţinerea scutirii de taxă, fără a-i permite reprezentantului Ziarului de Gardă de a se expune vizavi de textul dezminţirii, fără susţineri orale, judecătorul s-a retras în deliberare şi, peste 2 minute, a pronunţat hotărârea. El a declarat că ZdG trebuie să le achite celor doi procurori câte 250 mii de lei şi să publice o dezminţire.

Pagini din „dosar”

Am vrut să ne convingem că există un document, o hotărâre judiciară, care explică această decizie. Cel puţin era obligatoriu să existe dispozitivul acestei hotărâri, or, aşa prevede art. 242 Cod de procedură civilă al R. Moldova. Imediat după pronunţarea hotărârii, judecătorul Ion Busuioc nu a fost de găsit la judecătorie. La fel şi în dimineaza zilei de 2 august „se reţinuse”.

Reprezentantul Ziarului de Gardă a solicitat în mod repetat dosarul de la grefiera judecătorului Busuioc, deoarece avem dreptul, ca parte pe dosar, să cunoaştem conţinutul acestuia. Dosarul arăta în felul următor. În loc de prima pagină era o foaie de calendar, din ziua de luni, 1 ianuarie 2007, pe care era indicată suma de 250 mii de lei. În continuare, urmau cererile celor doi reclamanţi, copiile articolului din Ziarul de Gardă, „Mită pentru procurori”, copia Ordonanţei de încetare a urmării penale, emisă de Procuratura Anticorupţie (din care reiese că cei doi procurori au fost reţinuţi în flagrant pentru luare de mită, fiind cercetaţi penal, timp de 9 luni, în acest dosar), copiile bonurilor de plată ale taxei de stat (câte 100 şi 300 de lei), cererile lui Crişciuc şi Cojocaru de comasare a celor două dosare şi de scutire de la plata taxei de stat, „din motive materiale”, un singur proces verbal, din 6 mai 2011, în care instanţa a acceptat cererile pe rol şi a numit prima şedinţă pentru ziua de 7 iunie 2011. Din dosar lipseau procesele-verbale ale şedinţelor petrecute din iunie până în august, încheierea prin care a dispus scutirea de taxă de stat a procurorilor, precum și (cel mai important) dipozitivul hotărârii. Copia dosarului în starea în care se afla la momentul pronunţării hotărârii, 1 august 2011, se află la redacţia ZdG.

În Referinţa reprezentantului redacţiei, pe marginea cererilor de chemare în judecată „privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi recuperarea prejudiciului moral”, referinţă pe care judecătorul Busuioc nu a binevoit să o audieze în instanţă, se spune că, potrivit art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea cu privire la libertatea de exprimare „mass – media nu poartă răspundere materială pentru preluarea cu bună/credinţă a relatărilor false cu privire la fapte şi/sau a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient, care vizează chestiuni de interes public, dacă acestea se conţin în declaraţiile, scrise sau verbale, ale altor persoane”.

De asemenea, în Referinţă se spune că materialul nu conţine aprecieri negative, reclamanţilor li s-a acordat dreptul la replică în articolul contestat, iar toate relatările de fapte prezentate de autor corespund realităţii.

La 2 august, întrebat de reprezentantul ZdG dacă a lecturat articolul din care este clar că Ziarul de Gardă nu a publicat declaraţii denigratoare sau false la adresa celor doi procurori, judecătorul Ion Busuioc a spus: „Cred că da”, precizând că argumentele sale vor fi prezentate într-o hotărâre, la care vom avea acces pe 9 august.

ZdG consideră că în perioada mai-august 2011, la Judecătoria Centru a fost pusă la cale o tentativă de blocare a activităţii ZdG. Redacţia face apel la Consiliul Superior al Magistraturii şi solicită ca această instituţie, în regim de urgenţă, să studieze dosarul instrumentat de judecătorul Busuioc şi să se expună pe marginea procedurilor şi a argumentelor care au determinat instanţa să decidă achitarea de către ZdG a sumei de 500 de mi de lei în favoarea celor doi procurori.

Totodată, ZdG face apel către instituţiile internaţionale care susţin financiar proiectele de profesionalizare a judecătorilor, procurorilor şi anchetatorilor. Solicităm o monitorizare minuţioasă a efectului acestor proiecte, inclusiv prin anchetele şi deciziile judiciare efectuate pe cazurile de libertate de expresie, tortură, corupţie, transparenţă. Considerăm că asemenea cazuri de neprofesionism şi intransparenţă în isntanţele judiciare prejudiciază nu doar pârâţii, ci şi imaginea întregului sistem judecătoresc, compromiţând întreg efortul pentru efectuarea reformelor în sistemul judiciar şi de drept din R.Moldova.

Citiţi mai multe joi, în Ziarul de Gardă.