Trump revine oficial la Casa Albă. Consecințe pentru R. Moldova

Donald Trump a devenit luni, 20 ianuarie, oficial, al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, după ce a depus jurământul de învestire. Presa internațională, dar și cea americană, a scris că după declarațiile lansate de Trump în timpul campaniei, momentul este „așteptat cu înfrigurare de aliații și inamicii politici, cetățenii americani sau ai lumii largi, statele partenere sau adversarii geopolitici”. 

Președintele SUA a anulat încă din prima sa zi de mandat 78 de ordine executive și memorandumuri emise de administrația lui Joe Biden, potrivit unui comunicat al Casei Albe. El a declarat stare de urgență la frontieră, în sistemul energetic național și a anunțat că se pregătește să discute cu Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Primele declarații și primele decizii din era Trump

În discursul inaugural, Trump a declarat că „epoca de aur a Americii începe chiar acum” și că a fost „salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou”. „În ultimii ani, țara noastră a suferit foarte mult, dar noi o vom face din nou măreață, mai măreață ca niciodată. Vom fi o națiune ca niciuna, plină de compasiune, curaj și excepționalitate”, a spus el.

„Puterea noastră va opri toate războaiele și va aduce un nou spirit de unitate într-o lume furioasă, violentă și total imprevizibilă. America va fi din nou respectată și admirată, inclusiv de oamenii religioși, credincioși și de bunăvoință. Vom fi prosperi, vom fi mândri, vom fi puternici și vom învinge ca niciodată până acum”, a asigurat el.

„Nu vom fi cuceriți. Nu vom fi intimidați. Nu vom fi înfrânți și nu vom da greș. Din această zi, Statele Unite ale Americii vor fi o națiune liberă, suverană și independentă. Vom fi curajoși, vom trăi cu mândrie. Vom visa cu îndrăzneală și nimic nu ne va sta în cale, pentru că suntem americani, viitorul este al nostru, iar epoca noastră de aur abia a început”, a punctat Trump. 

În Rotonda Capitoliului, unde Trump a depus jurământul, au încăput aproximativ 800 de persoane, în mare parte politicieni americani, aliați ai președintelui, donatori, miliardari, inclusiv Elon Musk (care va fi și parte a administrației), Jeff Bezos (proprietarul Amazon), Mark Zuckerberg (proprietarul Meta, care deține, printre altele, Facebook, Instagram și Whatsapp) sau Tim Cook (șeful Apple). Dintre oficialii străini, în sală au putut fi văzuți Giorgia Meloni, prim-ministra Italiei, Javier Milei, președintele Argentinei sau Han Zheng, vicepreședintele Chinei.

În urma deciziilor prezidențiale pe care, conform legii americane, președintele are puterea să le ia, site-ul unde se făceau programările pentru a obține drept de imigrare în SUA a afișat doar mesajul că programările la interviuri se stopează și că cele deja făcute se anulează.

Trump a grațiat aproape toate cele 1600 de persoane acuzate de atacarea Capitoliului în 6 ianuarie 2021 și a comutat pedepsele altor câțiva. Decizia se aplică atât persoanelor acuzate de infracțiuni minore și nonviolente, cât și celor care au comis acte de violență.

Trump a semnat și o serie de ordine executive pentru a limita imigrația, a reduce reglementările de mediu și inițiativele privind diversitatea rasială și de gen. El nu a luat măsuri imediate pentru a crește tarifele, o promisiune-cheie a campaniei, dar a declarat că ar putea impune taxe de 25% asupra Canadei și Mexicului la 1 februarie.

Trump a retras încă o dată Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, fiind pentru a doua oară într-un deceniu când SUA se retrage din acordul încheiat în 2015. Președintele american a semnat și un ordin executiv pentru a începe procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății. 

Donald Trump a semnat și un ordin executiv care amână cu 75 de zile aplicarea legii ce prevede interzicerea rețelei sociale TikTok. Totodată, Trump a ordonat o pauză de 90 de zile în asistența financiară externă pentru dezvoltare, fiind în așteptarea evaluărilor privind eficiența și coerența acestora cu politica sa externă. „Toți șefii de departamente și agenții cu responsabilitate pentru programele de asistență externă pentru dezvoltare ale Statelor Unite vor întrerupe imediat noile obligații și plăți ale fondurilor de asistență pentru dezvoltare”, se arată în ordinul executiv semnat de Trump la doar câteva ore după ce a preluat mandatul.

El a mai semnat un ordin prin care s-a anunțat că Guvernul federal va recunoaște doar două sexe, masculin și feminin. Ordinul inversează eforturile administrației Biden de a extinde denumirile identității de gen, inclusiv în pașapoarte. „Începând de astăzi, politica oficială a guvernului Statelor Unite va fi aceea că există doar două genuri, masculin și feminin”, a declarat Trump în timpul discursului său inaugural. 

Noul președinte american nu a menționat Ucraina în mod direct în timpul primului său discurs către americani după ce a depus jurământul. Dar, războiul a fost unul dintre subiectele principale abordate de Donald Trump după victoria din noiembrie. Acesta a declarat că va încheia războiul în prima zi a mandatului său, în 24 de ore, sau poate chiar înainte de învestirea sa în funcția de președinte al SUA. Ulterior, Trump a amânat termenul, dar a declarat că nu va înceta să sprijine Kievul.

După învestirea sa în funcția de președinte, Trump le-a spus jurnaliștilor că intenționează să se întâlnească cu Putin „cât mai curând posibil”, adăugând că negocierile cu partea rusă ar fi deja în curs.

Donald Trump (78 de ani) este primul președinte în mai bine de un secol care obține un al doilea mandat după ce nu a fost reales în cadrul alegerilor prezidențiale și primul condamnat penal care vine la Casa Albă. Este cel mai în vârstă președinte care a depus vreodată jurământul și este susținut de majorități republicane în ambele camere ale Congresului, ceea ce îi oferă posibilitatea să-și impună politicile.

Ce înseamnă pentru R. Moldova revenirea lui Trump la Casa Albă?

Mihai Isac, analist de politică externă

„Victoria domnului președinte Trump la alegerile prezidențiale din 2024 nu aduce mari schimbări în politica americană față de Chișinău. Indiferent de cine a fost la Casa Albă, administrație republicană sau administrație democrată, Statele Unite în permanență au fost unul din principalii susținători ai R. Moldova, respectând integritatea teritorială, suveranitatea și independența statului. 

Chiar dacă domnul Trump a avut o serie de declarații mai mult sau mai puțin controversate privind modul de încheiere a războiului din Ucraina, totuși politica externă americană nu va cunoaște derapaje de la liniile roșii stabilite până în acest moment, și anume, consolidarea instituției drepturilor omului și lupta împotriva corupției, dar și respectarea normelor internaționale în vigoare. 

Să nu uităm că și în timpul primului mandat al republicanului Donald Trump, Statele Unite au ajutat R. Moldova să treacă peste criza creată de binomul oligarhic Plahotniuc – Șor și Statele Unite rămân în continuare unul din principalii susținători ai R. Moldova pe drumul său de integrare europeană. În primul rând, este o șansă pentru autoritățile de la Chișinău să readucă în discuțiile cu partenerii americani o serie de dosare importante pentru R. Moldova și anume, dosarul transnistrean, eficientizarea sprijinului economic american și situația de securitate din regiune. 

Administrația republicană Trump va fi mult mai practică decât administrația Biden și este nevoie ca și autoritățile de la Chișinău să intensifice eforturile de discuție cu partea americană, tocmai pentru a putea prezenta partenerilor americani realitățile de pe teren și nevoile R. Moldova.”

Anatol Țăranu, analist politic

„Pentru R. Moldova, venirea la Casa Albă a noului președinte Trump este un moment de provocare. R. Moldova a avut o relație foarte bună cu administrația Biden. Acum rămâne de văzut cum această relație va continua sub președinția lui Trump. Toată lumea acum este în așteptarea noilor tendințe care se vor manifesta în politica internațională sub bagheta lui Trump.

În raport cu R. Moldova putem să ne așteptăm la anumite schimbări și ele în mare parte vor fi legate de acele tendințe noi care se vor manifesta în implicarea politică în Ucraina. Astăzi, nimeni nu poate cu certitudine să spună cum se vor așeza lucrurile în Ucraina, dar este absolut evident că dosarul ucranian va influența profund inclusiv relația cu R. Moldova. 

Este important nu doar să așteptăm pasiv să se manifeste această nouă tendință în politica internațională, inclusiv în zona noastră, dar ar fi bine ca diplomația noastră, politica noastră externă, să anticipeze anumite lucruri și să fie activă în raport cu acel nou curs care vorbește despre conducerea lui Trump.

Trebuie să vedem cum se vor așeza lucrurile. Este evident că vor fi schimbări. Dar de ce natură vor fi aceste schimbări? Eu nu văd motive ca Statele Unite să promoveze niște politici care vor fi periculoase pentru R. Moldova sau nu se vor înscrie în interesele țării. Dar asta nu înseamnă că beneficiile ne așteaptă în mod automat.

Trebuie să avem poziția noastră și să o expunem inclusiv în raport cu noua administrație de la Washington și doar în așa fel vom putea să ne apărăm interesele noastre naționale.”

Ștefan Bejan, Comunitatea WatchDog.MD

„Nu consider că administrația Trump va renunța la ajutorul oferit Ucrainei, pentru că asta ar însemna o nouă lovitură asupra influenței americane după retragerea dezordonată din Afganistan. Prezența americană în Europa este un pilon important în sistemul de securitate creat după cel de-al Doilea Război Mondial. SUA fără Europa este mult mai vulnerabilă în fața Axei Răului, construită din China, Rusia, Iran și Coreea de Nord. 

Totuși, venirea lui Trump ar trebui să reprezinte un stimulent pentru ca Uniunea Europeană să-și dezvolte propria industrie de apărare. Europa trebuie să învețe să-și lege singură șireturile și să nu pună întreaga sa securitate pe umerii NATO și SUA. Deja mai mulți lideri europeni au anunțat intenția de a crește industria de apărare europeană și de a prelua efortul de război de la americani. 

De cum se va poziționa administrația Trump în conflictul din Ucraina depinde foarte mult viitorul R. Moldova. Este foarte important în care coș de cedări va fi inclusă țara noastră. O eventuală înghețare a războiului din Ucraina înseamnă și o posibilă perpetuare a situației din regiunea transnistreană. Rusia va încerca să folosească Tiraspolul, iar, eventual, din toamnă – Chișinăul, pentru a duce un război hibrid împotriva Ucrainei.

O înghețare a conflictului cu eventuale garanții de securitate pentru Ucraina nu poate avea loc cu armata rusă din regiunea transnistreană. Este foarte important ca Chișinăul să se asigure că la eventualele negocieri Ucraina va solicita demilitarizarea regiunii transnistrene și aducerea sa sub ascultarea Chișinăului.”

Angela Grămadă, directoarea Asociației „Experts for Security and Global Affairs” 

„Republica Moldova face parte dintr-o regiune de prioritate strategică pentru Statele Unite ale Americii – regiunea extinsă a Mării Negre. Datorită contextului actual, războiul sau agresiunea extinsă a Rusiei împotriva Ucrainei, țara noastră a devenit element important al ecuației de securitate a acestei regiuni. Evident, nu trebuie să exagerăm potențialul nostru de a fi, într-adevăr, în perioada următoare, furnizor de securitate, deși prin acceptarea refugiaților și a unei atitudini un pic mai deosebite față de gestionarea situației din raioanele de est, am demonstrat că avem ceva voință pentru a acționa responsabil și că putem fi parteneri pentru statele din regiune. 

Donald Trump nu a menționat în discursul de învestire R. Moldova. Nici nu avea cum. Dar, politica față de R. Moldova nu se va schimba considerabil. Vom fi și în continuare recipienți de asistență tehnică și economică, financiară.

Problema însă se referă la autoritățile guvernamentale de la Chișinău și modul în care acestea își vor face auzită vocea și în continuare la Washington. Ce se are în vedere aici? Simplu! Au fost investite destul de multe resurse diplomatice și politice pentru a se impune sancțiuni împotriva unor cetățeni moldoveni care au prejudiciat interesele naționale ale țării. Dar putem noi oare mobiliza suficiente resurse pentru ca problema ucraineană, adică războiul rus împotriva Ucrainei, să dezbată și chestiunea transnistreană? Ucraina este dispusă să susțină un asemenea demers. Dar Moldova? 

Noi privim relația bilaterală doar din perspectiva recipientului de asistență, în funcție de cum au fost definite anumite obiective pentru o regiune întreagă. Și am încercat prea puține ori să impunem pe agendă subiecte care ne interesează pe noi, precum este securitatea, integritatea și suveranitatea națională. Evident, lupta împotriva corupției, securitatea economică sau energetică, sunt extrem de importante. Dar, acestea nu vor putea să fie susținute fără rezolvarea celei mai mari probleme de securitate națională: integritatea teritorială. Chiar dacă Donald Trump nu și-a dezvăluit strategia de abordare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, nici nu cred că există așa ceva încă, Chișinăul trebuie să aibă grijă ca propriile sale interese să nu fie neglijate în contextul elaborării uneia.”

Iulia Joja, expertă în securitate europeană

„Cea mai directă conexiune pe care o putem vedea acum între R. Moldova și Statele Unite este prin Ucraina. Și aici sunt cele mai multe puncte de discuție.

Știm că Donald Trump a promis că va termina negocierile între Rusia și Ucraina într-o zi. Știm după aceea că în 24 de ore s-a răzgândit și și-a dat seama că, conform propriilor declarații, că nu va putea rezolva această problemă atât de rapid, că este mai complicată decât credea el.

Acum, știm de asemenea că, aș spune eu, există trei elemente mari, cheie, în negocierile care vor fi puse pe masă fără să avem vreo certitudine că acestea se vor finaliza cu un tratat de pace care să fie recunoscut de toate părțile și care să garanteze pacea și stabilitatea pe termen lung în regiune. Cele trei sunt, pe de-o parte, integritatea teritorială a Ucrainei și posibilitatea destul de probabilă ca regiunile din Ucraina, care sunt ocupate și în acest moment și controlate de ruși, să revină sub controlul, cel puțin temporar, al rușilor. Și aici, evident că există și o paralelă cu Transnistria și interesele rușilor în regiune. Nu ajută părerea relativ pozitivă pe care o are Donald Trump despre Putin și relația dintre ei. 

Al doilea aspect ar fi neutralitatea sau garanțiile de securitate acordate Ucrainei. Eu sunt absolut convinsă că nu putem să vorbim despre o pace sustenabilă în regiune, fără garanții de securitate acordate Ucrainei. Singurele garanții de securitate care sunt credibile în raport cu Rusia sunt cele acordate de Statele Unite. Din cauza faptului că restul aliaților din cadrul NATO nu au investit suficient și, prin urmare, nu au suficientă credibilitate în raport cu Rusia. Știm că Statele Unite atât sub administrația Biden, precedentă, cât și sub noua administrație – Trump, nu este înclinată să acorde garanții de securitate Ucrainei. Aici sunt cele mai mari dubii că vom putea ajunge la o pace sustenabilă, inclusiv pentru Moldova.

Iar al treilea aspect, în legătură directă cu R.Moldova, este cel al sancțiunilor. În acest moment, Rusia este cea mai sancționată țară din lume și indiferent cât ar nega și ar încerca să acopere acest lucru Kremlinul, economia Rusiei este în cădere liberă și nu este sustenabilă sub acest regim de sancțiuni pe termen lung. Asta înseamnă că Rusia are motive suficiente să dorească să intre în negocieri, pentru că dacă se vor pune pe masă sancțiunile împotriva lor, și este evident că va avea loc acest lucru, atât europenii cât și americanii vor ridica sancțiunile cele mai importante în raport cu economia Rusiei. Atunci, îi vor da capacitatea de a se reînarma într-un timp foarte rapid și de a ataca din nou. Fie un atac din nou împotriva Ucrainei, fie împotriva Republicii Moldova, fie chiar și împotriva unui stat NATO, precum țările Baltice. 

Toate aceste trei aspecte au referire directă la R.Moldova și la viitorul cetățenilor în contextul regional, de care R.Moldova nu poate scăpa, pentru că are doi vecini mari și lați, unul dintre ei fiind Ucraina.”

Pe 5 noiembrie 2024, Donald Trump a obținut 312 voturi electorale din totalul de 538, învingând-o pe contracandidata sa, Kamala Harris, care a obținut 226. Acesta este al doilea său mandat la Casa Albă, primul fiind între 2017 și 2021.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de felicitare pentru Donald Trump cu ocazia preluării celui de-al doilea mandat de președinte al SUA

„Transmit cele mai bune urări pentru Donald Trump în calitate de cel de-al 47-lea Președinte al Statelor Unite. Moldova prețuiește relația sa puternică cu SUA și așteaptă cu nerăbdare să lucreze împreună pentru a promova securitatea, cooperarea energetică și prosperitatea pentru ambele națiuni”, a scris Maia Sandu.