„Străini în autonomia lor”: cum sunt reprimate în Găgăuzia persoanele care îl contrazic pe Șor

În Găgăuzia, funcționarii sunt destituiți din funcții dacă îi critică pe Ilan Șor sau pe bașcana Evghenia Guțul. Iar cei care au decis să nu se confrunte cu autoritățile de la Chișinău urmând exemplul conducerii autonomiei găgăuze, suportă presiuni. Este vorba atât de angajații structurilor aflate în subordinea Comitetului Executiv, cât și de unii deputați ai Adunării Populare sub conducerea lui Dmitri Constantinov, care a început să o susțină pe Guțul și echipa acesteia după ce l-a vizitat pe Ilan Șor în Israel. 

Astfel, funcția de vicepreședinte i-a fost retrasă lui Alexandr Tarnavschi după numeroasele sale apeluri către Guțul și Konstantinov să-și dea demisia. Primarii „sunt atacați”, în timp ce fracțiunea socialistă aflată în opoziție față de guvernul de la Chișinău face apel la dialog cu autoritățile centrale. Reprezentanți ai diferitor niveluri politice au relatat despre aceste evoluții  în cadrul unor discuții cu Ziarul de Gardă.

„Fac jocul curatorilor de la Chișinău.” De ce a fost suspendat vicepreședintele Adunării populare, Alexandr Tarnavschi

Pe 7 mai, deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) s-au reunit într-o sesiune extraordinară, având un singur subiect pe ordinea de zi: demisia vicepreședintelui Alexandr Tarnavschi. Inițiatori au fost 11 deputați. Unul dintre ei, Nicolai Andrușoi, și-a exprimat revendicările: Tarnavschi este „împotriva APG”, împotriva „limbii ruse” și, în general, încearcă să „ruineze autonomia”, „făcând jocul curatorilor de la centru”. De asemenea, Tarnavschi a fost acuzat că s-a opus semnării unui acord privind deschiderea cardurilor rusești MIR în vederea oferirii ajutoarelor bănești pentru pensionarii și bugetarii din autonomie.

„Agenți precum Tarnavschi nu ar trebui să ocupe cele mai înalte poziții de conducere în Găgăuzia noastră”, a declarat Nicolai Andrușoi la întâlnire.

Detaliat despre acuzații. Despre limba rusă: pe 19 aprilie 2024, în cadrul sesiunii APG, președintele Dmitri Constantinov a supus votului întrebarea „privind acordarea statutului de limbă interetnică limbii ruse”. Textul pentru care deputații au fost invitați să voteze nici măcar nu a fost citit cu voce tare. Deputații prezenți au votat imediat în favoarea acestuia. Alexandr Tarnavschi s-a abținut. Într-un interviu pentru ZdG, Tarnavschi a spus că declarația privind limba rusă a fost făcută după o altă vizită a conducerii găgăuze la Moscova și a explicat de ce nu a votat în favoarea acestei chestiuni.

„Dacă ne pasă cu adevărat de limba rusă, haideți să elaborăm o inițiativă legislativă care să treacă toate etapele de discuție, să obținem sprijinul experților și să trimitem în parlament un document care să fie adoptat”, menționează acesta. 

La ședința din 7 mai, drept răspuns la acuzații, Tarnavschi le-a explicat același lucru și colegilor săi, dar aceștia nu s-au lăsat convinși.

Despre APG. Pe 25 aprilie, Adunarea Populară a adoptat o declarație „privind inadmisibilitatea atacurilor asupra mass-mediei găgăuze și instituirii cenzurii de către autoritățile moldovenești”. Cu toate acestea, declarația nu explică în ce anume constau „atacurile sistematice” și cenzura. La ședința din 7 mai, Tarnavschi a remarcat că textul declarației spune doar că „Chișinăul și CCTR (Consiliul Coordonator al Televiziunii și Radioului) sunt de vină pentru toate”, dar nu spune că de mai bine de șase luni, APG este condus de o persoană apropiată structurilor lui Ilan Șor, care „promovează direct propaganda ce vizează confruntarea dintre Comrat și Chișinău”.

Despre ajutoarele financiare pentru pensionari și angajații de stat pe cardurile MIR: Tarnavschi a menționat că procesul de primire a ajutorului internațional are anumite proceduri, una dintre acestea fiind aprobarea de către Ministerul Afacerilor Externe, ceea ce nu s-a făcut.

„Nu sunt împotriva primirii de ajutoare, dar sunt împotriva escrocilor care încalcă în mod deliberat legea și apoi dau vina pe altcineva”, argumentează el.

„Adevăratele motive” ale suspendării, potrivit lui Tarnavschi, sunt criticile la adresa lui Șor și a Comitetului Executiv. El a cerut în mod repetat demisia Evgheniei Guțul și a lui Dmitri Constantinov. El presupune că o parte dintre colegii săi au votat pentru demisia lui din cauza diferențelor de viziuni politice, iar o parte – sub presiunea președintelui APG, Dmitri Constantinov.

„Acești oameni știu foarte bine că eu nu sunt un agent al Maiei Sandu sau al PAS. În altă țară oamenii probabil ar zâmbi dacă ar afla că o persoană este demisă pentru că este în favoarea cooperării cu autoritățile oficiale”, concluzionează Tarnavschi.

Pe 7 mai Tarnavschi a fost demis din funcția de vicepreședinte al Adunării Populare. În urma votului secret, 19 deputați prezenți au votat în favoarea demiterii sale. O singură persoană a fost împotrivă – președintele Comisiei pentru regulamente, numiri, imunitate și etică parlamentară, Mihail Jelezoglo. Acesta și-a depus legitimația de președinte al comisiei în semn de protest. Tarnavschi a contestat în instanță decizia privind demisia sa. Pe 16 mai, instanța a declarat ilegală decizia Adunării Populare. A fost programată o ședință extraordinară pentru 13 septembrie, în cadrul căreia Adunarea Populară urma să-și anuleze propria rezoluție de suspendare a lui Alexandr Tarnavschi și să reexamineze cererea de demisie a lui Tarnavschi din funcția de vicepreședinte. Ședința însă nu a avut loc din cauza lipsei de cvorum. Mai mult de jumătate din deputați, inclusiv întreaga fracțiune socialistă, nu s-au prezentat la ședință. Sâmbătă, 14 septembrie, deputații s-au reunit și din cei 19 deputați prezenți, 17 au votat în favoarea demisiei lui Tarnavschi. Unul s-a expus „împotrivă”. După această decizie, Tarnavschi a publicat o postare pe blogul său: „Găgăuzia își continuă declinul, pierzându-și bugetul și respectul”, numind autonomia „teritoriul lui Șor”. Deputatul a pus responsabilitatea pentru izolarea Găgăuziei pe seama lui Dmitri Constantinov, numind vizita acestuia în Israel o „eroare fatală”.

Nicolai Andrușoi, care a adus acuzații împotriva lui Tarnavschi, este deputat ales în cadrul circumscripției nr. 19 – satul Joltai. Anterior, Andrușoi nu a manifestat niciun fel de activism în APG. El nu a fost remarcat în partide. În declarația depusă pentru anul 2020 se menționează că lucrează în cadrul Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga. Este de remarcat faptul că pe site-ul APG, în coloana „inițiative legislative”, în drept cu Andrușoi stă o liniuță, în timp ce Tarnavschi are peste 20 de inițiative.

Anastasov despre statutul de „trădători” – ce are Comitetul Executiv împotriva primarilor?

Echipa bașcanei îi consideră „trădători” pe primarii din Găgăuzia care cooperează cu autoritățile de la Chișinău. Într-un interviu pentru ZdG, primarul de Comrat, Serghei Anastasov, a declarat că, la scurt timp după alegerea sa, Evghenia Guțul a avut mai multe întâlniri cu primarii. Potrivit acestuia, a încercat să-i implice în marșuri și mitinguri împotriva autorităților de la Chișinău, sub pretextul că „pierdem Găgăuzia”. De exemplu, primarii au fost chemați la un marș în cinstea aniversării referendumului din 2014 (în favoarea Uniunii Vamale (Eurasiatice) și a dreptului Găgăuziei la autodeterminare dacă Moldova își schimbă statutul de stat independent).

• — În ce fel ați fost încurajat să participați la mitinguri? Ați fost obligați în vreun fel?
• — Nu, nu am fost obligați să fim acolo. Ni s-au trimis doar invitații și ni s-a sugerat că va fi mai bine să fim împreună acolo.
• — V-au sugerat ceva?
• — Au spus că nu ne obligă, dar dacă nu o vom face, nu vom vedea contribuția.
• — Ați dedus din formularea lor?
• — Am dedus din faptul că nu am primit ulterior contribuția.

Comitetul Executiv nu a alocat bani pentru proiectul „Curtea de ambalare” și pentru finalizarea reconstrucției Liceului „Mihai Eminescu” (primăria a luat un împrumut în aceste scopuri). 

Contribuția este o sumă de bani plătită de autoritățile regionale din bugetul Găgăuziei în favoarea finanțatorului în cadrul acordului privind fondurile nerambursabile. Mai simplu spus, fără contribuția din partea Comitetului executiv, primăriile sunt lipsite de sprijinul  bugetului regional, adică de posibilitatea participării la proiecte pentru care pot primi subvenții în vederea  dezvoltării localității.

De asemenea, la întâlnirile cu primarii, Guțul și reprezentanții echipei sale i-au îndemnat să depună urgent propuneri pentru finanțarea proiectelor din cele 500 de milioane de lei promise de Ilan Șor. De exemplu, Șor a promis pentru Comrat circa 75 de milioane de lei, iar pentru Ceadîr-Lunga – circa 60 de milioane de lei. Cu toate acestea, potrivit lui Anastasov, puțini oameni au crezut în aceste promisiuni.

Anastasov susține că primarilor mai loiali, care nu au contrazis echipa lui Guțul, li s-au construit drumuri pentru a arăta că se face ceva.

Incidentele care au condus la dezacorduri cu Primăria Comrat au început să apară în zilele de sărbătoare. De exemplu, în ajunul Anului Nou, discursul lui Ilan Șor a fost difuzat pe ecran, iar pe 9 mai au apărut brusc steaguri și alte accesorii cu simboluri ale blocului „Victoria”.

„Cumva au reușit să privatizeze sărbătorirea Victoriei. După aceea, am început să facem abstracție de acest partid și de grupul reprezentat de bașcană”, a comentat Serghei Anastasov.

Reprezentanții echipei lui Guțul și susținătorii lui Șor au blocat drumul atunci când președinta Maia Sandu și miniștrii au venit la Comrat. Acest lucru „a depășit deja toate limitele”, a menționat Anastasov.

Ulterior, pe 24 mai, Serghei Anastasov a fost ales președinte al Consiliului de Dezvoltare Regională a Găgăuziei, iar primarul de Vulcănești, Nicolae Posmac, a devenit adjunctul său. Acest eveniment a fost denunțat de bașcană după ce nu i s-a permis să participe la ședința de constituire a Consiliului Regional de Dezvoltare a Găgăuziei, care a avut loc la Chișinău. Anastasov consideră că primăriile nu-și pot permite să piardă proiecte, pentru că echipa lui Guțul nu are niciun dialog cu administrația centrală.

„Bașcana nu are acces în guvern. Dar nu putem pierde proiectele și dezvoltarea regiunii din această cauză. Niciun oraș nu poate găsi o limbă comună și nici majoritatea satelor. Dacă nu ne puteți oferi ceea de ce avem nevoie, atunci nu trebuie să ne împiedicați să ne dezvoltăm. Dacă oamenii nu vin la voi, asta este problema voastră. Dar ei vin la noi și noi cooperăm”, zice Anastasov.

Evghenia Guțul a considerat ședința Consiliului Regional de Dezvoltare a Găgăuziei fără participarea sa drept „uzurpare a puterii” autonomiei și a condamnat primarii care au participat la adunare. Aceasta a declarat că va contesta toate deciziile luate în timpul reuniunii ca fiind „ilegale și nelegitime”. Astfel, conducerea autonomiei a demonstrat oficial confruntarea nu doar cu autoritățile de la Chișinău, dar și cu primarii din regiune.

Întâlnirea cu Maia Sandu l-a împiedicat în carieră? Experiența unui specialist de la Departamentul Educație

Andrei Șevel, care a lucrat timp de o jumătate de an în cadrul Departamentului Educație din Găgăuzia, a pierdut posibilitatea de a-și prelungi contractul. Cu o zi înainte, el și studenții lui  s-au întâlnit cu președinta Maia Sandu. Într-un comentariu pentru ZdG, Andrei a explicat care ar fi, în opinia sa, legătura dintre aceste evenimente.

În 13 februarie anul curent, Maia Sandu a organizat un tur pietonal la Condrița împreună cu studenții din Comrat, Taraclia și Chișinău. Cu studenții din Comrat a mers la întâlnire și Andrei Șevel, care a publicat un scurt video pe paginile sale de pe rețelele de socializare. După aceea, potrivit acestuia, a început să aibă probleme la locul de muncă.

„Când organizam diferite evenimente, adresându-mă cu anumite solicitări la unele instituții, întâmpinam obstacole. De exemplu, nu ne-au oferit transport sau bani, deși promiseseră s-o facă. Mai târziu, am auzit în culise că bașcana Găgăuziei a ordonat nimic să nu mi se dea, pentru că am avut acea întâlnire cu Maia Sandu.”

Pe 11 iulie, Andrei Șevel a aflat că contractul său de muncă nu va fi reînnoit. A fost informat despre acest lucru de un angajat dintr-un alt departament. Pe 12 iulie, Andrei a mers la serviciu și a primit un document în care se menționa că „din motive independente de voința părților, contractul de muncă nu va fi prelungit”. Contractul a fost semnat de șefa Departamentului Educație, Natalia Cristeva. Andrei a încercat să vorbească de două ori cu aceasta, dar ea nu a fost de găsit și bărbatul a decis să „meargă pe drumul său”.

— Au existat și alte condiții prealabile pentru ca activitatea dvs. în cadrul departamentului să se încheie?

— Totul a fost în regulă, îmi continuam munca, am predat raportul pentru primele 100 de zile de lucru, pentru anul universitar de lucru. Nu au existat reclamații împotriva mea.

— De ce credeți că motivul real a fost  întâlnirea cu președinta?

— Sunt mai mult decât sigur că a fost din cauza întâlnirii cu Maia Sandu. Mai multe persoane mi-au spus acest lucru.

— Acești oameni erau din echipa lui Guțul?

— Da, erau oamenii ei.

Andrei planifica să lucreze la unele evenimente în calitate de prezentator, de exemplu, la un eveniment de onorare a sportivilor. Dar a pierdut și respectivul loc de muncă.

Acesta susține că atunci când a fost angajat la departament, nu erau impuse condiții cu cine să te vezi și cu cine să nu te vezi. Dar când ministrul Educației, Dan Perciun, a venit în Găgăuzia, un reprezentant al departamentului i-a dat de înțeles că este mai bine să nu se întâlnească cu el. După aceea, a aflat că angajaților direcțiilor le este interzis să ia legătura cu ministerele de resort de la Chișinău.

Andrei a menționat că întâlnirea cu Maia Sandu nu a fost spontană. În septembrie 2022, ea a venit la Universitatea din Comrat. La acel moment, Andrei, fiind încă student și nefiind deocamdată angajat al Departamentului Educație, i-a propus președintei să organizeze o întâlnire informală cu studenții din Comrat, așa cum a făcut cu studenții din alte raioane. Iar când a aflat despre viitoarea întâlnire din acest an, a decis să participe și el.

Piotr Fazlî – demitere din cauza vârstei sau represalii politice?

În iunie, Piotr Fazlî, deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei din partea fracțiunii socialiste, a fost concediat din funcția de profesor al Școlii de artă din Vulcănești, unde a lucrat timp de 38 de ani. Motivul invocat a fost că a atins vârsta de pensionare. Dar Fazlî a atins vârsta de pensionare în urmă cu 7 ani. În opinia sa, el a fost pedepsit în acest fel pentru că l-a criticat pe Șor și pe oamenii lui din autoritățile găgăuze. În timpul votului pentru candidații propuși de Evghenia Guțul pentru Comitetul Executiv, Fazlî s-a opus candidaturii lui Ivan Crețu, care pretindea la postul de șef al administrației raionului Comrat. Cu toate acestea, Crețu a devenit totuși șef al structurii menționate.

Ordinul de concediere a fost semnat de Roman Tiutin, directorul Stațiunii Tinerilor Tehnicieni. Acest drept i-a fost acordat de Ivan Crețu în legătură cu faptul că directoarea școlii de artă era în concediu medical. Cum este posibil acest lucru? Crețu l-a trimis pe Tiutin, în calitate de director interimar al Școlii de Artă Vulcănești, să semneze ordinul de concediere a lui Fazlî. Potrivit lui Tiutin, acest lucru a fost justificat de termenele legale, deoarece pe 1 iunie a fost emis un avertisment cu privire la concedierea iminentă în 14 zile. Iar atunci când ordinul trebuia semnat, directoarea Școlii de Artă era încă în concediu medical. Tiutin și Fazlî au comentat aceste evenimente într-un interviu acordat pentru ZdG menționând că „în afară de el, alți trei pensionari au fost concediați pentru a angaja personal tânăr”.

Piotr Fazlî și colegii săi de fracțiune au fost indignați de faptul că demiterea a avut loc fără acordul Adunării Populare. Art. 38 stipulează că Legea privind statutul deputatului Adunării Populare prevede că „pe perioada îndeplinirii mandatului de deputat, acesta nu poate fi concediat de la locul de muncă – de la o întreprindere, instituție sau organizație, la inițiativa administrației, fără acordul Adunării Populare a Găgăuziei”. Potrivit lui Tiutin, a fost trimisă o cerere Adunării Populare pentru a autoriza concedierea, dar nu a existat niciun răspuns timp de o lună.

„Există o noțiune de consimțământ tacit (el a făcut referire la dreptul roman). În cazul în care nu au răspuns în timp util, înseamnă că dau un răspuns favorabil”, zice el.

Pe 9 iulie, în cadrul ședinței APG, deputații au refuzat să-l demită pe Piotr Fazlî. Deputatul a mers în instanță pentru a contesta demiterea sa. Fazlî crede, de asemenea, că Tiutin a fost de acord să semneze ordinul de demitere a sa, deoarece ar fi avut legătură cu Partidul „Renaștere”. Tiutin însuși neagă orice motive politice și susține că nu este implicat în politică.

Piotr Fazlî a făcut apel la instanță. El solicită anularea deciziei privind demiterea sa ca fiind ilegală.

Tăcere „în receptor”

Am încercat să luăm legătura cu unii reprezentanți ai echipei Evgheniei Guțul și i-am adresat întrebări consilierului acesteia, Iuri Cuznețov (adjunct al Departamentului de Relații Externe), care a reprezentat poziția bașcanei în ultimul an. Acesta ne-a rugat să-i trimitem întrebările în scris. Am întrebat despre motivele concedierilor și suspendărilor persoanelor menționate în articol, precum și despre alte câteva persoane care nu au dorit să comenteze în niciun fel concedierea lor. După două săptămâni, Iuri Cuznețov încă nu a trimis un răspuns și nu răspunde la apeluri.

De asemenea, am încercat să discutăm cu șefa Departamentului Educație din Găgăuzia, Natalia Cristeva, dar aceasta nu a răspuns la apelurile noastre și nici la mesaje.

Președintele Parlamentului, Dmitri Constantinov, a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc cu privire la motivele politice ale înlăturării lui Alexandr Tarnavschi din funcția de vicepreședinte.

„Linia roșie” pentru Chișinău – ce cred politicienii din opoziția lui Șor despre dialogul cu centrul?

După ce președintele APG a mers în Israel pentru a se întâlni cu Șor, pentru Chișinăul oficial, susține Alexandr Tarnavschi, „aceasta a devenit un fel de linie roșie”, după care au încetat relațiile cu cei din conducerea autonomiei. Din cauza acestei înstrăinări, Găgăuzia, potrivit lui Tarnavschi, a fost „marginalizată”, iar cei din conducerea Găgăuziei, în frunte cu Ilan Șor, s-au simțit „țari”.

„Am comunicat imediat după alegeri cu conducerea R. Moldova și am auzit o frază care m-a pus în gardă: «Voi ați ales-o pe Evghenia Guțul, puteți să vă descurcați singuri». Mi se pare că Chișinăul ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă înțelepciune. În loc să caute noi platforme de dialog, au apelat tot la mecanismul de represiune.”

Tarnavschi a numit represii modificările la Codul fiscal, potrivit cărora Găgăuzia era obligată să ramburseze impozitele către antreprenori din bugetul local, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA), și nu din bugetul național, așa cum se făcea înainte. Cu toate acestea, s-a convenit că, în cazul în care suma pe care Găgăuzia trebuie să o plătească drept compensație depășește valoarea veniturilor bugetare, diferența va fi acoperită din bugetul de stat în următorul an fiscal. Pe 5 martie, Curtea Constituțională a declarat amendamentul neconstituțional în urma apelului deputaților din Partidul Socialiștilor. Cu toate acestea, până la acea dată, mulți agenți economici și-au reînregistrat adresele legale în alte raioane (nu există informații cu privire la numărul de întreprinderi reînregistrate).

Politicienii găgăuzi aflați în opoziție față de Șor consideră că autonomia ar trebui să construiască un dialog cu autoritățile de la Chișinău. Serghei Anastasov o sfătuiește pe Evghenia Guțul să facă „abstracție” de Ilan Șor și atunci „totul va fi prietenos”. Acest lucru, spune el, este ceea ce solicită toți primarii. Anastasov condamnă autoritățile din autonomie pentru faptul că recurg la falsul precum că Găgăuzia este „dezavantajată financiar”.

„Deși am primit mai multe fonduri decât alte regiuni ale Moldovei, ne permitem să ieșim și să spunem că suntem dezavantajați din punct de vedere financiar și că ar trebui să ni se dea și mai mult. Dar noi am primit în medie 12 mii de lei pe cap de locuitor – acesta este bugetul autonomiei noastre, în timp ce raionul Hîncești și alte raioane au doar 8000-9000 de lei.”

Potrivit președintelui fracțiunii socialiste, Ivan Dimitroglo, circa 15 deputați nu sunt deja de acord că legislativul se află sub influența lui Ilan Șor.

„Astăzi, nimeni la nivel oficial nu dialoghează cu doamna Guțul. Toate acestea au dus la faptul că în acest moment autonomia are un deficit de 54 de milioane de lei. Este necesar să ieșim din această situație, pentru că ea va afecta direct programele sociale, dezvoltarea autonomiei și nici echipa lui Guțul nu are bani pentru aceste chestiuni, pentru că bugetul nu dispune de aceste fonduri”, constată Dimitroglo. 

Fracțiunea socialiștilor nu a participat la nici o ședință în care s-a votat împotriva lui Alexandr Tarnavschi și este în favoarea restabilirii activității grupului de lucru interparlamentar, care, potrivit lui Dimitroglo, a fost desființat la ordinul lui Șor.

Grupul de lucru interparlamentar a fost înființat în 2015. Acesta a inclus membri ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare a Găgăuziei. Scopul era de a armoniza legislația și de a stabili un dialog între autoritățile centrale din Moldova și autonomia găgăuză. Pe 12 decembrie 2023, deputații APG au votat pentru suspendarea activității grupului de lucru pentru o perioadă nedeterminată de timp.

Elena Celac, pentru ZdG