Reporter Special Spitalul din Valea Crucii: decesul tinerei de 29 de ani face alte victime să vorbească 

Decesul în ziua de 16 iulie a unei tinere de 29 de ani, Valentina Lazari, la câteva luni după o intervenție chirurgicală efectuată la clinica „Repromed” din Chișinău, a bulversat societatea. Mii de oameni au comentat postarea lui Alex Lazari, fratele Valentinei, în care acesta povestește calvarul prin care a trecut sora lui după intervenția bariatrică (de micșorare a stomacului). 

Cronica cazului include câteva date exacte: timp de doi ani, Valentina a adunat 96 de mii de lei ca să-și poată face această intervenție chirurgicală. Pe 14 mai a fost operată. Potrivit medicilor, intervenția a decurs cu succes. Peste trei săptămâni de la operație, a început să se simtă rău. A apelat repetat medicii, care o asigurau că e o stare normală după astfel de operații. Pe 1 iulie a demisionat de la serviciu din motive de sănătate. Pe 4 iulie a fost internată în stare gravă la Repromed. Pe 9 iulie a fost transferată la o clinică de stat. Pe 16 iulie a decedat.

Decesul tinerei de 29 de ani face și alte victime sau rude ale acestora să vorbească public despre ce a urmat după operațiile bariatrice. 

A fost sau nu comis un act de malpraxis? Cât de sigure sunt instituțiile medicale private? Cât de suprasolicitați sunt medicii care își împart munca între spitalele de stat și cele private? Cum rezistă aceștia la o astfel de încărcătură fizică și emoțională? Ce ar fi trebuit să se întâmple ca Valentina Lazari să fie astăzi în viață? Ce pot întreprinde cei apropiați pentru a cunoaște adevărul despre cauzele decesului Valentinei, ajutând astfel să nu se mai întâmple cazuri similare?

Hotineanu: „Succesul operațiilor bariatrice depinde, în mare măsură, de angajamentul pacienților pentru un stil de viață sănătos”

Pe 15 iulie, ziua în care Valentina zăcea intubată în Secția de reanimare a Spitalului Clinic Republican (SCR), unde fusese transferată în stare gravă de la Repromed cu un echipaj de urgență privat, achitat de familie, medicul chirurg care o operase posta următorul mesaj pe rețelele de socializare, promovând în continuare operațiile bariatrice.

„Când vorbim despre obezitate, trebuie să înțelegem că nu este doar o problemă de aspect fizic. Este o problemă de sănătate serioasă, asociată cu numeroase complicații grave. Succesul operațiilor bariatrice depinde, în mare măsură, de angajamentul pacienților pentru un stil de viață sănătos. Cu sprijinul nostru și cu efortul lor, putem să înfruntăm această problemă împreună și să le oferim o șansă reală la o viață mai sănătoasă și mai fericită”, scria Hotineanu. 

A doua zi, pe 16 iulie, Valentina a decedat, iar pe 20 iulie a fost petrecută pe ultimul drum. „Arăta așa cum și-ar fi dorit să arate în viață – îmbrăcată în alb, în veșminte de mireasă”, spun fostele colege de muncă, apreciind și calitățile umane ale tinerei. 

Pe durerea pierderii unui om apropiat, suportată de membrii familiei Lazari, se suprapun declarațiile medicilor care încearcă să-i convingă că Valentina a decedat din cauza „unor toxine de tip necunoscut”, fără a oferi rezultatele unor eventuale teste de laborator. 

Fratele răposatei, Alex Lazari, spune că „nu aș fi postat istoria acestui deces dacă nu eram prostiți de Adrian Hotineanu, medicul chirurg care continuă să afirme că Valentina ar fi „ingerat ceva”, că i s-ar fi făcut farmece, că a consumat substanțe interzise, fiind la un bazin, pe 23 iunie, acolo unde, potrivit imaginilor video de la acel bazin, Valentina nu a intrat în apă și nu a consumat nimic decât apa pe care o avea cu sine…”

Fratele victimei: „Nu ne mai luați de proști. Dle Hotineanu, moartea asta rămâne pe conștiința dvs. Greșeală, aroganță, nechibzuință”

Alex este sigur că decesul surorii lui a intervenit deoarece echipa de la clinica  „Repromed” nu ar fi ajutat-o. „Poate nu au știut cum să o ajute, dar chiar și așa, nu au depus eforturi să o salveze. Valentina a respectat toate recomandările postoperatorii, dar s-a simțit rău la scurt timp după operație. De la fiecare consultație, plătită suplimentar, ieșea cu asigurarea medicului că «așa e normal după operație»”,  povestește fratele Valentinei, convins că sora lui a devenit victima unui caz tipic de malpraxis, motiv din care a depus cerere la Inspectoratul de Poliție, solicitând investigarea acestui caz.

„Noi NU vom mai permite ca Valentina să fie acuzată că a consumat alcool, că a luat droguri, că cineva i-a turnat ceva în pahar, că poate i s-au făcut farmece. Nu ne mai luați de proști. Dle Hotineanu, moartea asta rămâne pe conștiința dvs. Greșeală, aroganță, nechibzuință”, acuză Alex. 

Întrebat dacă a fost apelat de anchetatori, Alex Lazari a spus că așteaptă rezultatele  expertizei medico-legale, care vor fi gata timp de o lună, după care va merge și în instanțe. În certificatul inițial de deces, eliberat de Centrul de Medicină Legală, e indicat că motivul principal al morții ar fi „hemoragii în trunchiul cerebral”, iar maladia care i-a cauzat decesul ar fi „boală cerebrovasculară”. „Cum putea să fie diagnosticată cu o astfel de boală, dacă înainte de deces i se făcuse tomografie la creier și nu fusese descoperite probleme de acest fel?” – se întreabă fratele Valentinei. 

Valentina nu este singura victimă?

Sute de oameni au reacționat după anunțarea publică a cazului, transmițând condoleanțe familiei tinerei care a decedat la două luni după intervenția chirurgicală,  despre care specialiștii spun că ar fi una de gravitate medie și că nu ar prezenta riscuri pentru perioada de recuperare. Chirurgi de la alte instituții medicale, condiționând să nu le dezvăluim numele, „din solidaritate de breaslă”, ne-au vorbit despre posibilele riscuri suportate de pacienți în urma unor astfel de intervenții: sângerare internă sau hematom perigastric, manifestate mai ales în primele ore după operație și fiind însoțite de hipotensiune, creșterea ritmului cardiac, respirație accelerată. Pentru atenuarea acestora, deseori, este nevoie de intervenit repetat chirurgical.

Aceștia mai spun că printre consecințe sunt și cazurile de apariție a unui orificiu pe esofagul terminal sau pe suturile gastrice, prin care acidul gastric se revarsă din stomac în cavitatea abdominală. Aceste situații pot cauza peritonite, inclusiv bacteriene, existând riscul răspândirii infecției în organism. Simptomele reprezintă dureri abdominale, febră, vomă, scăderea tensiunii arteriale, dificultăți respiratorii. Astfel de complicații necesită intervenție endoscopică sau laparoscopică. Sursele medicale vorbesc și despre posibile tromboze venoase, dar și despre infecții la nivelul plăgilor, grețuri, vomă, anemie, gastrite, ulcer gastric ori stenoză gastrică.

„Care dintre aceste complicații au cauzat stingerea Valentinei? Doar medicii ar fi putut stabili ce i se întâmplă, mai ales că ea a apelat de fiecare dată când nu s-a simțit bine”, explică Alex Lazari, precizând că în urma tragediei produse în familia sa, a primit numeroase mesaje din care a aflat că acest caz, al Valentinei, nu este singurul de acest fel care ar fi avut loc în instituția medicală vizată.

Ce spune Repromed?

La solicitarea ZdG, Repromed a expediat un răspuns cu referire la cazul Valentinei. Din explicațiile clinicii aflăm că în 2023 pacienta s-a adresat pentru consultații medicale legate de obezitate. Clinica susține că în aprilie-mai 2024 s-au efectuat investigații și proceduri de pregătire pentru intervenție.

„În ziua intervenției, rezultatele investigațiilor au fost în limitele normelor. Contraindicații pentru tratamentul solicitat de pacientă nu au existat”, punctează reprezentanții Repromed, precizând că „după intervenția din 15 mai, pacienta s-a externat în stare satisfăcătoare”.

Și în perioada pansamentelor, potrivit celor de la Repromed, starea pacientei a fost satisfăcătoare. Și după prima lună de după intervenție toate rezultatele erau în limitele normei. „Pe 4 iulie 2024, pacienta a fost adusă la clinică de către rude în stare gravă, cu scăderea vederii, obnubilată, răspundea la întrebări cu întârziere, ptoză palpebrală (pleoape căzute, n.r.), cu semne clinice de intoxicație de origine neidentificată. Au fost efectuate următoarele investigații: tomografie abdominală si cerebrală fără patologii chirurgicale. Analizele de laborator, creatinina, ureea, glucoza, INR erau majorate, iar protrombina scăzută. Hipernatremie. Anurie. Consultul oftalmologului a detectat hemoragii retiniene peripapilare, edem papilar”, descrie Repromed starea Valentinei la internarea din ziua de 4 iulie. 

Din același răspuns transmis ZdG aflăm că „a fost acordat transferul la Spitalul Clinic Republican”, iar la transfer, starea generală a pacientei era gravă, presupusă a fi determinată de o intoxicație de origine neidentificată. În răspunsul instituției nu se explică de ce medicii de la Repromed nu au efectuat teste toxicologice pentru a stabili originea presupusei intoxicații. Pe de altă parte, în răspunsul expediat ZdG se spune că „motivul decesului nu ne-a fost comunicat” și că „evoluția stării de sănătate a pacientei după internarea în SCR urmează a fi comunicată de acest spital.” 

Repromed mai atenționează că răspunsul furnizat redacției „urmează a fi utilizat în scopul neadmiterii defăimării mediatice a clinicii private sau personalului medical”, refuzând să răspundă la alte două întrebări importante incluse în solicitarea noastră de informații: 

1. Câte astfel de cazuri, de deces sau de complicații postoperatorii, au fost înregistrate la Repromed în ultimii trei ani? 

2. Care au fost concluziile investigațiilor interne, dacă astfel de investigații au fost efectuate?

Cele două întrebări lăsate fără răspuns de Repromed sunt legate de alte cazuri similare, care s-ar fi produs în cadrul acestei clinici în urma aceluiași fel de intervenții.

Istorii cu victime ale intervențiilor bariatrice

Carolina, o tânără care, la fel ca și Valentina, a trecut printr-o intervenție similară în cadrul aceleiași clinici în martie 2020, achitând suma de 98 de mii de lei, potrivit bonului de plată, susține că viața i-a fost salvată după ce a recurs la ajutorul altor specialiști. Ulterior, ea a încercat să-și facă dreptate, apelând organele de anchetă, doar că cererile ei au fost respinse. 

Tânăra, care a rugat să nu-i divulgăm identitatea integral, spune că cererile ei nu au avut o finalitate, deoarece „în cartela medicală de la Repromed nu este nicio informație despre infecția care mi-a fost introdusă în organism acolo, ancheta a constatat lipsă de probe. Au zis că probă pentru ei e doar cartela medicală de la Repromed. Analizele făcute la alte laboratoare nu au reprezentat argumente pentru ei. Și nu doar asta. Concluziile medicilor legiști erau parcă formulate de Repromed. Frazele din acel document le-am auzit la Repromed, cuvânt în cuvânt. Parcă erau scrise de medicii de acolo și nu de experții medico-legali”, spune Carolina, precizând că pe ea a salvat-o alt medic, după ce a trecut prin șase intervenții chirurgicale. „Acel medic mi-a și explicat la fiecare etapă ce greșeli au fost comise la Repromed. Da, mi-a mai spus că au manifestat multă nepăsare și lipsă de profesionalism”, spune Carolina. Pacienta este indignată și de faptul că reprezentanții clinicii au refuzat să îi restituie banii – aproape 100 de mii de lei, pe care i-a plătit pentru acea intervenție, dar s-a ales cu sănătatea ruinată.  

Tânăra dezvăluie că, între timp, a desfășurat propriile investigații legate de evoluțiile postoperatorii de la această clinică. „Astfel, am constatat cel puțin cinci cazuri grave de infecții intraspitalicești. Acești oameni nu vor să vorbească. Unuia dintre ei i-au întors banii plătiți pentru intervenție și, desigur, el preferă să tacă. Ceilalți vor să uite. Și eu ar trebui să dau uitării chinurile prin care am trecut: șase intervenții și nesfârșite perfuzii cu antibiotice. Cine mi-ar restabili sănătatea?” – se întreabă Carolina. 

Alt caz tragic

Vera I. a fost o mamă, o soție, o bunică și o prietenă extraordinară. Despre asta scriu toți în mesajele de condoleanțe adresate familiei Verei, decedată în 2023, exact în ziua în care trebuia să-și sărbătorească ziua de naștere, în urma aceluiași fel de intervenție chirurgicală, efectuată tot la Spitalul din Valea Crucii – anume așa se numește strada pe care își are sediul centrul medical „Repromed”. 

Mărturisirile fiicei unei persoane decedate, și ea operată la Repromed

La un an de la decesul mamei sale, care s-a produs la vârsta de doar 62 de ani, Alesea G. nu-și găsește liniștea și pacea. „Am internat-o pentru o intervenție de hernie. Fiind la spital, ei au convins-o că ar avea nevoie să i se micșoreze stomacul, ca să nu aibă probleme la articulații… Nu ne-au întrebat, nu au discutat cu mine, cel puțin”, povestește fiica decedatei. 

„Nici până azi nu am puterea de a merge mai departe. Din start, trebuia să înlăture hernia ombilicală, având mai multe probleme din această cauză. Au luat 100 de mii. Trebuiau să-i mai facă o blocadă la coloana vertebrală, am plătit separat. Achitasem 10 mii de lei pentru plasa utilizată la intervențiile de înlăturare a herniei. A doua zi, când am mers la spital, mama mi-a spus că medicii au convins-o să-și facă operație de micșorare a stomacului, deoarece trebuie să slăbească, urmând să suporte și o intervenție de protezare a genunchiului și toți îi spuneau că trebuie să slăbească, deși nu era atât de voluminoasă. Eu l-am abordat pe dl Hotineanu, i-am spus că i s-a făcut un fel de intervenție, dar banii au fost achitați cu totul pentru altceva. Plasa nu s-a pus, blocada nu s-a făcut. În total, trebuia să ne restituie 20 de mii de lei. Ei i-au spus mamei să se refacă mai întâi și peste jumătate de an să revină la ei să rezolve blocada și hernia”, își amintește fiica persoanei decedate.
După intervenție, mama ei se simțea tot mai rău de la o zi la alta. „Îi sunam medicului și el zicea: «Dar cum vreți, așa-i după intervenția chirurgicală. Răbdați și nu faceți capricii dacă vreți să slăbiți.» Peste o lună a decedat. După înmormântare, am mers la el ca să decidă cu banii ce ni-i datora. Ne-a zis că ne întoarce cei 20 de mii de lei, dar cabinetul său de avocați o să ne sune și va trebui să plătim 200 de mii, deoarece mama a stat în secția de reanimare, că au folosit multe medicamente, pe care va trebui să le plătim. I-am spus că a stat acolo, deoarece achitasem 100 de mii de lei. De altfel, când o adusesem în stare gravă și le-am spus că undeva au comis o greșeală, ne-au zis tranșant:  «Duceți-vă la salvare, la alte clinici, să vedeți ce bine o să vă facă»”, relatează tânăra. 

„Noi am internat-o conștientă, vorbea. Spunea că nu o doare nimic, dar nu are deloc puteri. De altfel, ei i-au dat anticoagulante doar 10 zile, dar ar fi trebuit să primească anticoagulant tot restul vieții, deoarece suferise de tromboze și suportase și o intervenție chirurgicală la picioare. Potrivit concluziilor experților, mama a decedat din cauza cheagurilor de sânge care îi atacaseră și plămânii. Când le-am reproșat, au zis că protocolul presupune doar 10 zile, de parcă nu omul contează. Apropo, despre cât de mult contează omul. Când era clar că mama nu mai are șanse, medicul și-a luat familia și a plecat din Moldova. Rupeam telefoanele și nu răspundea…”, povestește Alesea G.

„De ce nu am luptat ca să fie pedepsiți cei care se fac vinovați de moartea mamei? Noi nu am mai avut puteri și bani pentru o astfel de luptă. Sigur că nici nu am fi dat de capăt, mai ales că omul ne-a și avertizat că are opt avocați. Cum să intri în luptă cu un astfel de om, în condițiile în care, în R. Moldova, justiția mai are drum lung de parcurs până ar deveni una adevărată?” – se întreabă ea. 

Ce spune Ministerul Sănătății?

Dezbaterea declanșată în urma decesului Valentinei Lazari scoate la vedere mai multe întrebări cu privire la probleme medicale și nu doar medicale. Cine monitorizează calitatea muncii medicilor angajați în paralel în cadrul unor clinici de stat și private? Câte ore de muncă prestează aceștia? Cât poate rezista capacitatea lor de muncă? De ce obezitatea devine periodic subiect de bullying? De ce combaterea obezității a devenit o nișă profitabilă pentru unii chirurgi? De ce după intervenții problematice în instituții private pacienții aflați în stare critică sunt transferați cu ambulanțe private, așa cum s-a întâmplat în cazul Valentinei Lazari, la  clinici de stat, iar medicii de la privat invocă faptul că ei nu au de unde cunoaște cauzele deceselor pacienților pe care i-au transferat?

ZdG a adresat Ministerului Sănătății (MS) o solicitare de informații, cerând răspuns la următoarele întrebări:

1. Ce a întreprins MS în urma decesului pacientei Valentina Lazari?

2. Câte cazuri de malpraxis medical au fost înregistrate în anii 2023-2024? Au fost sau nu pedepsiți medicii care au admis malpraxis?

3. Cum explică MS faptul că pacienții critici sunt transferați de la clinicile private la clinicile de stat?

După mediatizarea scrisorii lui Alex Lazari, într-o declarație pe Facebook, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a precizat că pe caz a fost demarată o anchetă, după ce familia Lazari a depus o petiție atunci când Valentina a fost transferată în secția ATI a SCR. „Cazul este sub control strict”, a comunicat ministra.

După ce ediția tipărită a ZdG fusese trimisă la tipografie, MS a expediat răspunsurile la întrebările adresate de ZdG, pe care le reproducem aici:

În contextul solicitării dumneavoastră, MS vă comunică următoarele:

1. Ministerul Sănătății a emis ordin privind instituirea unei comisii de experți în domeniile vizate (chirurgie, reanimare și terapie intensivă, patomorfologie, medicină legală), care va examina cazul.

2. Ținerea evidenței cazurilor de erori medicale nu intră în atribuțiile Ministerului Sănătății. Înregistrarea datelor cu referire la acestea se efectuează în cadrul instituțiilor medicale. Menționăm că aceste cazuri sunt examinate, conform competenței, de către organele de drept.

3. Sistemul medical spitalicesc din țara noastră este organizat astfel încât să asigure acordarea serviciilor medicale în dependență de starea pacientului, conform actelor normative în vigoare. Respectiv, în funcție de complexitatea cazului, pacienții sunt transferați în instituțiile medicale de nivel terțiar, acestea dispunând de clinici universitare, cadre didactice profesorale, echipamente mai performante și competențe mai înalte pentru rezolvarea cazurilor critice și de complexitate majoră. Precizăm că, preluarea pacienților de către aceste instituții nu ține de statutul juridic al instituției medicale din care sunt transferați – public sau privat.