Zooterapie cu Şurik, Şrek şi Lola

Situată la numai 13 km de Chişinău, această mică gospodărie ţărănească a devenit una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din zonă, şi asta datorită „locatarilor” săi pufoşi, coloraţi, gălăgioşi şi foarte nostimi.

La clubul zoo din apropierea satului Bardar, raionul Ialoveni, am ajuns într-o dimineaţă rece de joi. Deşi vizitatorii încă nu veniseră, „gazdele” erau pregătite, pline de energie şi cu blăniţele pieptănate. „Ziua de lucru începe la ora 6 dimineaţa. Trec pe la toate animalele şi păsările, ca să mă asigur că au dormit bine, că nu se simt rău şi în cazul în care văd anumite modificări în comportamentul lor încerc să aflu care este problema. Chem veterinarul, dacă e nevoie”, ne spune Diana Rotaru, administratoarea grădinei zoo. Înainte de a face o plimbare prin „gospodărie”, femeia aduce o pungă cu covrigi şi fructe tăiate. „Animalele sunt ca nişte copii, nu poţi să vii la ele cu mâna goală”, zâmbeşte Diana.

100 de specii de animale şi păsări exotice

Grădina zoologică a fost fondată în anul 2000. „Atunci am cumpărat acest teritoriu de 1 ha, unde era un grajd de vaci vechi, părăsit după perioada sovietică. Iniţial era doar încăperea şi spaţiul lăsat în paragină. Ne-am gândit să deschidem o gospodărie ţărăneacsă de creştere a struţilor, care erau la mare căutare în acea perioadă. Aşa şi am deschis prima fermă de struţi din Moldova cu peste 100 de păsări. Lumea îi cumpăra şi încerca să-i crească ca pe nişte păsări domestice. Peste vreo patru ani cererea a scăzut. Atunci a trebuit să ne gândim să mai creştem şi altceva pentru a nu falimenta”, spune administratoarea acestui club zoo.

Vizitând expoziţiile internaţionale, au văzut diferite specii de animale şi păsări pe care nu le găseau în Moldova. Aşa şi le-a venit ideea să deschidă o grădină zoologică. „Aduceam noile specii, ele se înmulţeau şi oamenii veneau la noi, rămâneau impresionaţi şi chiar le cumpărau. Pe parcursul anilor gospodăria ţărănească a fost dezvoltată într-o afacere de creştere a diferitor animale”, explică Diana, enumerând rarităţile colecţiei din care fac parte în prezent peste 100 de specii de animale şi păsări domestice şi exotice: struţi, cai, ponei, caprine, alpaca, ursul spălător, cangur, porci, găini, fazani, păuni, lebede, prepeliţe etc.

„Avem o grădină zoologică care oferă contact direct cu animalele. La grădina noastră, spre deosebire de grădina din Chişinău, oamenii pot hrăni şi mângâia animăluţele. Acestea de mici sunt crescute de oameni şi sunt obişnuite cu mângâierile şi atenţia, la rândul lor, fiind foarte blânde. De fapt, aceste animăluţe s-au născut aici şi nu ar putea supravieţui în sălbăticie, pentru că sunt născute în captivitate”, explică Diana Rotaru.

„Morocănos pentru că e la dietă”

Muzica răsună din difuzoare, acompaniată de vocile diferite ale vieţuitoarelor, care au dat glas mai abil atunci când ne-au văzut. Dintr-o căsuţă improvizată ne ţinteau doi ochi mari, dar cam supăraţi. „Aici trăieşte Şurik. În aceste zile este mai morocănos şi mai răutăcios pentru că l-am pus la dietă. Este un mare mâncăcios şi a cam luat în greutate, iar noi nu vrem ca el să moară de atac de cord ca şi prietena sa. Dieta îl face irascibil şi nu se joacă decât atunci când îi aduci ceva gustos”, ne spune Diana în timp ce se apropie de cuşcă şi-i întinde un covrig. Cu mişcări grăbite, uşor neîndemânatice, din cuşcă a ieşit ursul spălător. Avea semne de supraponderabilitate. A întins lăbuţele scurte din faţă ca să-şi ia porţia de gustoşenie. „Este numit ursul spălător pentru că adoră să-şi spele hrana înainte să o mănânce”, explică administratoarea, în timp ce-i ciufuleşte blăniţa.

Alături, locuieşte Şrek. E un măgăruş, adorat de toţi copiii. „L-am găsit în Ialoveni, pe drum. Poliţia ne-a sunat să venim să-l luăm. Era tare slab şi chinuit, iar după câteva săptămânii de îngrijiri şi-a revenit”, îi prezintă biografia pe scurt Diana. Atenţia de la Şrek a fost sustrasă de Lola, o scroafă vietnameză, care se plimbă în jurul nostru. „Lola întâmpină pe toţi oaspeţii grădinii zoo. Dacă te vede cu o pungă cu bunătăţuri merge după tine până nu se asigură că a golit totul”, zâmbeşte femeia.

„Nu poţi face business cu animalele”

A urmat colecţia de cai şi ponei. „Când este mai frig, stau mai mult în grajd, la călduţ, iar când e cald, cu soare, zburdă pe teren”, adaugă administratoarea, prezentându-ne membrii familiei. „Acesta nu este un business bănos. Este o activitate de familie care ne permite să rămânem în ţară şi să nu ne împrăştiem prin toată lumea. Nu poţi face business cu animalele, cu creşterea lor. Aici depui multă muncă, pasiune şi dragoste pentru fiecare vieţuitoare, iar recompensa este afecţiunea lor pentru tine”, susţine Diana.

Potrivit ei, întreţinerea animalelor este dificilă şi costisitoare. „Facem şi vânzări, pentru că altfel nu avem cum să ne întreţinem. Nu avem pământurile noastre, nu avem cerealele, fructele şi legumele noastre. Suntem nevoiţi să cumpărăm absolut totul. Astfel, lunar cheltuim circa 4000 de lei doar pentru hrana vietăţilor. Statul nu ne ajută, dar nici nu-i cerem acest lucru, contează doar să nu ne pună piedici”, zice administratoarea.

Alintat cu ciocolată

După ponei, calul belgian de tracţiune pare un adevărat gigant. De fapt, el este unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai speciei. „Chiar dacă este atât de mare, reprezintă una dintre cele mai liniştite rase de cai din lume. Este foarte blând, copiii se pot juca liniştit cu el”, spune Diana. Îl cheamă Ivar, cântăreşte o tonă şi adoră… ciocolata. „În fiecare zi, el mănâncă 20 kg de fân, plus ovăz şi circa 10 kg de morcovi. Astfel, atunci când cumpărăm morcovi şi mere, o facem cu tonele, dar nu cu kilogramele, iar dacă primeşte şi o bucăţică de ciocolată, ziua i-a fost colorată”, spune cu zâmbet administratoarea zoo.

Un preferat dintre exotici este şi alpaca, o rudă de-a cămilei. „Acum Goşa are o blană albă şi scuipă pe cei care sunt îmbrăcaţi în alb. Este un fel de gelozie şi mândrie, probabil”, constată Diana. Prin curtea acoperită cu iarbă verde, proaspăt tăiată se plimbă şi minivăcuţa scoţiană Verez, care are doar câteva luni şi mult chef de joacă.

Recent, la zooclub a fost deschisă şi o şcoală de hipism. Grădina e frecventată de copiii cu autism sau alte probleme de sănătate, pentru hipoterapie. „Astfel le sunt dezvoltaţi şi în acelaşi timp relaxaţi toţi muşchii, iar copiii se bucură de contactul cu animalele”, conchide administratoarea.