Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplomelor de studii din R. Moldova la nivel internațional. În același timp, numărul studenților străini care aleg R. Moldova pentru a obține diplome de licență este în continuă creștere. Aceștia spun că aleg să studieze la noi în țară datorită taxelor și prețurilor mici, dar și pentru că diplomele din R. Moldova sunt acceptate în țările lor de origine.

În contextul marcării Zilei Internaționale a Studenților, ZdG a discutat cu mai mulți tineri pentru a afla ce i-a determinat să învețe într-o universitate din R. Moldova sau din străinătate.

În ultimul deceniu, numărul studenților înmatriculați la universitățile din R. Moldova este în continuă scădere, în timp ce numărul celor care aleg să-și facă studiile peste hotare crește constant. Cu toate acestea, cele mai recente date statistice prezentate de către Biroul Național de Statistică (BNS) arată că, în anul de studii 2020/2021 a fost înregistrată o ușoară creștere, cu 3,9%, a studenților înmatriculați în universitățile din țară. Acest fapt, declară experții, se datorează însă în mare parte situației pandemice, care a limitat libera circulație.

În timp ce tinerii din R. Moldova aleg să studieze la o universitate din afara țării, tot mai mulți tineri din alte țări aleg să-și facă studiile în instituțiile de învățământ superior din R. Moldova. Datele pentru anul de studii 2020/21, conform BNS, arată că în R. Moldova învățau 4,6 mii de studenți străini, cei mai mulți fiind din Israel, India și România.

Student în Lituania: „Eu sper că, într-o zi, în Moldova gândirea critică va fi pusă pe o treaptă mai înaltă decât simpla posesie a cunoștințelor”

Igor Papuc este student în anul doi la Universitatea Internațională LCC din Lituania. Tânărul spune că din cauza situației epidemiologice lecțiile se desfășoară în format online, fapt ce nu îi permite să trăiască pe deplin perioada studenției: „Am fost pe campus doar o lună, apoi am revenit în Moldova, deoarece au fost închise toate instituțiile din Lituania. Administrația universității ne-a rugat pe toți studenții ca din luna ianuarie să revenim în campus, la ore fizice, offline”, povestește Igor.

Unul dintre factorii care l-au determinat pe Igor să studieze în străinătate este experiența sa de viață. „Am făcut câteva ședințe de psihoterapie și mi-am dat seama că sunt mulți oameni care au nevoie de un ajutor profesionist, dar la noi în țară nu îl pot găsi. Al doilea factor care m-a determinat să-mi urmez studiile peste hotare a fost faptul că îmi plăcea să mă informez în limba engleză, astfel am înțeles că îmi va fi mult mai interesant și mai ușor dacă voi învăța în engleză decât în română”, spune tânărul.

O universitate internațională presupune nu doar studierea materiei într-o limbă străină, ci și interacțiunea cu studenți din diverse țări: „Era dificil să mă obișnuiesc cu faptul că toți sunt diferiți, sub aspect cultural. Cu timpul, am înțeles că este o experiență bună, o aventură și astfel pot explora diverse tradiții, tipuri de comunicare și mă pot confrunta cu alte viziuni față de lume prin comunicarea cu oamenii care vin din altă cultură. De exemplu, cu această abordare față de schimbări am gustat cafea preparată în stil turcesc și mi-am dat seama cât de bună e”, își amintește Igor.

Un impediment cu care se confruntă mulți tineri în căutarea unei universități peste hotare este aspectul financiar. Întotdeauna însă sunt opțiuni pentru a studia într-o instituție superioară europeană, cu puține cheltuieli. „Când eram în procesul alegerii unei universități întâmpinam des problema taxelor mari de studii, dar o prietenă mi-a spus despre Universitatea Internațională LCC, am observat atunci că prețurile sunt mai mici comparativ cu alte universități din alte țări, dar calitatea studiilor este la fel de bună”, explică tânărul.

Igor Papuc crede că cel mai semnificativ factor care îi influențează pe proaspăt absolvenții din țara noastră să aleagă o universitate de peste hotare este faptul că diplomele moldovenești nu sunt recunoscute la nivel internațional. Tânărul spune că a observat o diferență majoră dintre studiile din R. Moldova și cele din Lituania: „Peste hotare am văzut profesori care își iubesc munca pe care o fac. Ei încearcă să facă procesul educațional mai interesant pentru studenți, uneori prin moduri care în Moldova pot părea absurde. Eu sper că, într-o zi, în Moldova gândirea critică va fi pusă pe o treaptă mai înaltă decât simpla posesie a cunoștințelor”, spune tânărul.

În mai multe instituții superioare din România un student poate beneficia de patru burse

Ada Burlacu își face studiile la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, România. Este în anul trei de studii la Facultatea de Medicină și Științe Biologice și spune că a luat decizia de a-și urma studiile peste hotare din cauza unui sistem de învățământ din R. Moldova care nu oferă programe actualizate de studii: „Am plecat la studii în România din dorința de a obține jobul dorit, întrucât în R. Moldova nu există posibilitatea de a studia Nutriția și Dietetica”, conchide studenta.

O bună parte din studenții plecați la studii în străinătate combină învățătura cu un job: „Este dificil să te descurci din cont propriu sau doar din ajutorul părinților, ai nevoie de un buget suplimentar. În cazul meu, m-am angajat la un loc de muncă part-time, cu 4 ore pe zi. Altfel nu reușești să supraviețuiești doar cu bursa de basarabean, care este în jur de 60 euro/lună”, povestește Ada.

Majoritatea universităților din țările europene oferă diverse avantaje pentru studenți. Bunăoară, în mai multe instituții superioare din România un student poate beneficia constant de patru burse: cea de merit, de voluntariat, bursă socială și bursa de performanță. „Pe lângă aceste burse care le poate avea un student, fiecărui tânăr din anul I de la Universitatea „Ștefan cel Mare” i se oferă un laptop sau tabletă și o cartelă pentru a avea conexiune la internet, întrucât multe activități se desfășoară online”, spune Ada Burlacu.

Tânăra crede că domeniul educațional din R. Moldova are nevoie de o reformă, inițial de una tehnologică: „Sistemul nostru de învățământ ar avea mai mult succes dacă fiecare școală și universitate ar avea laboratoare dotate cu diferite tehnici electronice pentru a pune în practică tot ce se studiază la lecții și seminare”, consideră studenta.

Germania, „țara care te impune să dezvolți un nivel extraordinar de responsabilitate”

Loredana Canțer este „înrolată” la Universitatea de Științe Aplicate din Aachen (FH Aachen), Germania. A luat decizia de a-și face studiile la o instituție superioară de peste hotare cu mult timp înainte de absolvirea liceului: „Pentru mine, opțiunea de a urma o universitate din țară nu a fost niciodată un scenariu atractiv, nu pentru că ar fi o problemă cu calitatea studiilor noastre, ci din cauza mediului de studiu. În Moldova se învață pentru examene și note, dar nu pentru a aplica cunoștințele în practică. Un alt factor important a fost recunoașterea diplomei de licență de cât mai multe țări, pentru că am decis să merg până la etapa de doctorat în domeniul ales”, explică Loredana.

În comparație cu alți studenți, tânăra s-a obișnuit rapid și ușor cu noile circumstanțe și noua țară. „Procesul de adaptare a fost destul de simplu, aș spune chiar plăcut. Pentru cei ce doresc să își continue studiile în Germania, aș vrea să menționez că țara asta te impune să dezvolți un nivel extraordinar de responsabilitate, începând cu monitorizarea zilnică a cutiei poștale, terminând cu abilitatea de a raporta veniturile pentru a fi taxate. Oamenii sunt minunați, viziunile – maximal pragmatice, iar mediul de studiu – extrem de favorabil pentru creștere și dezvoltare”, spune tânăra.

Loredana povestește că Germania oferă multe privilegii pentru studenții săi. „Primul lucru care îmi vine în gând e că dispunem de transport gratuit în toată regiunea, iar pentru cei din Aachen avem și câteva orașe din Olanda incluse în ofertă. De asemenea, studenții care lucrează au dreptul să nu plătească impozite pentru un venit de până la 9 mii de euro anual, ceea ce este foarte indulgent, pentru că taxele în Germania sunt mari. Mai poți avea parte de multe reduceri”.

Tânăra consideră că absolvenții de liceu trebuie să analizeze bine toate circumstanțele și oportunitățile înainte de a lua o decizie: „După absolvirea liceului elevii trebuie să se gândească dacă, într-adevăr, doresc să urmeze o universitate, dacă este o dorință proprie sau influențată de oamenii din mediul lor. Pentru a crea un mediu favorabil de studii, a înlătura corupția din cadrul sistemului și a savura o concurență sănătoasă este nevoie, întâi de toate, ca elevii și studenții să devină mai responsabili”, spune Loredana.

Student în Danemarca: „Aici profesorii par mult mai prietenoși, mai agreabili față de studenți”

Sergiu Cristian Baba este student la Facultatea de Tehnologie Arhitecturală și Managementul Construcției la Colegiul Universitar VIA din Aarhus, Danemarca. Tânărul spune că mereu a avut în gând ideea de a-și face studiile în afara țării: „Am ales Danemarca pentru că am dorit o schimbare totală: ambianță, oameni, cultură etc. Una dintre cele mai neobișnuite momente a fost perioada de așteptare pentru un loc de trai. Aici este ceva normal să aștepți în jur de 8 luni pentru un apartament/cameră. Universitățile din Danemarca nu oferă opțiunea de cămin pe campus. Aceștia oferă, totuși, cel puțin în orașul în care mă aflu, opțiunea de a aplica la căminele din oraș”, povestește Sergiu Cristian.

Tânărul menționează că programul de studii pe care îl urmează oferă resurse necesare pentru a învăța: „Beneficiem de diverse bonusuri, de la software-uri și până la scaune speciale pentru persoanele care au probleme de sănătate. Ai crede ca e ceva banal, un scaun, dar asta face diferența. Mediul în care te afli acționează direct starea fizică și capacitatea de concentrare”, spune Sergiu.

Succesul sistemului de învățământ din Danemarca se datorează modului mai puțin formal de predare, precum și a vastei implicări a studentului în procesul de învățare: „Aici profesorii par mult mai prietenoși, mai agreabili față de studenți. Există și o diferență dintre studenții care vin din țările Europei de Est și cei din Vest. Primii ezită să pună întrebări, iar ceilalți dimpotrivă”, menționează tânărul.

Sergiu Cristian crede că cea mai mare problemă a sistemului de învățământ din R. Moldova este lipsa motivației în rândul studenților și incapacitatea profesorilor de a conlucra cu studenții: „Multor studenți le lipsește o motivație internă, din acest motiv ar trebui să se implementeze soluții pentru a motiva studentul. Nu mă refer la motivația pentru a se afla la lecții, ci pentru a avansa, chiar și cu riscul de a face greșeli, să încerce ceva nou. Aceasta este prima și cea mai importantă schimbare a sistemului de învățământ moldovenesc”, conchide studentul.

 „Este o mare nedreptate faptul că diplomele de la universitățile noastre nu sunt recunoscute la nivel internațional”

Tinerii noștri pleacă în străinătate nu doar pentru a trece de treapta incipientă a studiilor superioare, dar și pentru a ajunge până la final, studiind programe de doctorat. Doina Morari este studentă doctorandă la Facultatea de Educație de la Universitatea Georgia (University of Georgia), Statele Unite ale Americii. „Aici m-a adus dorința de a mai învăța și de a vedea cum e să trăiești în altă țară. Nu cred că este un mit faptul că universitățile americane sunt scumpe, dar există numeroase burse, astfel nu este tocmai imposibil să îți faci studiile aici. Așa s-a întâmplat și în cazul meu, fiindcă inițial am venit în SUA pentru a-mi urma studiile de masterat datorită Programului Fulbright, iar apoi a urmat doctorantura”, spune Doina.

Anterior, tânăra a mai vizitat Statele Unite, fiind implicată în diverse programe de schimb în R. Moldova. „Nu pot să zic că mi-a fost greu să mă adaptez la viața de aici, pentru că SUA nu era o țară necunoscută pentru mine. Mi-a luat ceva timp, totuși, să accept faptul că sistemul de transport public este limitat. În prezent, trăiesc într-un apartament închiriat pentru că mi-am dorit mai mult spațiu personal”, povestește studenta.

Studenția nu înseamnă doar stres și nopți nedormite, ci și distracții. „SUA este o țară foarte bună la capitolul divertisment. Aici, unde sunt eu, fotbalul american este cea mai importantă distracție, iar sâmbăta, când are loc vreun meci, campusul universitar și orașul întreg se transformă în ceea ce este Piața Marii Adunări Naționale de Hramul Chișinăului”, spune amuzată tânăra.

Doina și-a făcut studiile de licență și master în R. Moldova: „Primele programe de studii superioare le-am făcut la Facultatea de Limbi Străine de la Universitatea de Stat din Moldova și nu desconsider tot ce înseamnă educație în Moldova. Cu toate acestea, este o mare nedreptate faptul că diplomele de la universitățile noastre nu sunt recunoscute la nivel internațional, iar lista de lucruri care necesită îmbunătățire este lungă”, conchide tânăra.

Student străin în R. Moldova: „Comparativ cu alte state, în Moldova multe lucruri și servicii sunt ieftine, poate e chiar cea mai ieftină țară din Europa pentru a face studii”

Raz Cohen este student în anul cinci la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF). Tânărul din Israel spune că a ales să studieze medicina în R. Moldova în urma recomandărilor prietenilor săi: „USMF are mulți studenți din Israel, câțiva cunoscuți de-ai mei anterior și-au făcut studiile la această universitate și astfel am decis să învăț și eu aici. Ba mai mult, am rădăcini, de pe linia tatălui, în România. Era evident să aleg una dintre aceste țări din cauza limbii, a mentalității și a culturii comune”, spune Raz.

Cu toate că tânărul este familiarizat cu mai multe aspecte legate de R. Moldova și România, Raz afirmă că la început i-a fost dificil să se obișnuiască într-o nouă țară: „Nu cunoșteam aproape deloc limba română, iar foarte mulți moldoveni nu cunosc limba engleză. La început asta era o problemă mare nu doar pentru mine, dar și pentru alți studenți internaționali. Nu putea să ne ajute nimeni în supermarket-uri sau prin alte magazine”, își amintește studentul de la medicină

„Căminele în R. Moldova și, în special, la USMF au condiții destul de bune. Am trăit în căminele de la „Malina Mică” timp de patru ani, iar acum închiriez un apartament de unul singur. Nu îmi plăcea doar din motivul că erau reguli foarte stricte pentru studenții internaționali, dar sunt de acord că uneori regulile astea sunt bune”, povestește Raz Cohen despre unul dintre cele mai discutate subiecte pentru studenții din R. Moldova – căminele universitare.

R. Moldova este destinația mai multor studenți străini datorită prețurilor accesibile de trai, dar și a taxelor mici de studii. „Comparativ cu alte state, în Moldova multe lucruri și servicii sunt ieftine, poate e chiar cea mai ieftină țară din Europa pentru a face studii. În Europa de Vest prețurile sunt enorme”, spune tânărul.

Calitatea scăzută a studiilor din R. Moldova este una dintre cauzele care-i face pe tinerii din R. Moldova să plece peste hotare. Studenții străini care vin în R. Moldova au însă o altă părere. „Cred că Moldova are studii de calitate și profesori foarte buni. Îmi amintesc că, pentru o perioadă, au existat niște probleme privind acceptarea acreditării și a diplomelor moldovenești de către țara mea, însă mi se pare că asta e doar politică. Studiile rămân a fi studii și durează nu doar un an sau doi, ci tocmai șase”, evocă Raz Cohen.

„Universitatea ne susține în multe feluri, ne sunt oferite cărți de învățare a limbii române, avem asigurare medicală…”

Ngongo Bébélas Grace Israël, originară din Congo, este studentă la masterat, specialitatea Psihologie Clinică din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM). Tânăra povestește că a aflat despre R. Moldova, dar și despre universitățile din țară prin intermediul unui program: „Prin intermediul organizației non-profit „International Cultural Exchange” (ICE), care își are sediu și în țara mea, am aflat despre posibilitatea de a învăța peste hotare, în special în România și R. Moldova. În așa fel am ales un program de studii în Moldova”.

Grija părinților pentru securitate a fost un alt motiv pentru care Israël a ales studiile peste hotare: „În țara mea au loc multe escrocherii, iar părinții mei își doreau să mă aflu în siguranță. Biroul ICE din Congo ne-au garantat securitate și transparență, așa am ajuns să studiez aici”, spune Israël.

Deși nu s-a confruntat cu mari dificultăți de integrare în comunitatea din R. Moldova, tânăra își amintește că unul dintre impedimente a fost bariera lingvistică: „Când am venit în Moldova, în anul 2018, nu vorbeam deloc româna. Prin urmare, învățam cuvinte noi prin orice mijloace: în autobuz ascultam cum vorbesc oamenii, iar în magazine citeam fiecare produs de pe raft. Nu mi s-a părut o limbă dificilă, deoarece una dintre limbile materne este franceza”, povestește studenta.

Aspectul financiar este asigurat tot de către programul respectiv: „Partea financiară este înscrisă în contractul cu ICE. Părinții mei sunt cei care gestionează asta. Personal, pot spune că prețurile din Moldova sunt accesibile”. Locul de trai îi este asigurat de către universitate: „Locuiesc în cămin și am o cameră single. E plăcut să fiu înconjurată de comunitatea de studenți. Îmi amintesc când am venit pentru prima dată în Moldova, alături de alți studenți internaționali, la sosire am fost întâmpinați la aeroport, iar la cămin ne-a fost pregătită o cină. Universitatea ne susține în multe feluri, ne sunt oferite cărți de învățarea a limbii române, avem asigurare medicală etc.”, conchide tânăra.

Anual, la data de 17 noiembrie este celebrată Ziua Internațională a Studentului. Ea a fost declarată pentru prima dată în anul 1941 de către Consiliul Internațional al Studenţilor de la Londra pentru a comemora evenimentele din 1939 desfășurate la Praga. Atunci, o demonstrație a studenților de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Caroline a fost suprimată de ocupanții naziști din Cehoslovacia, deoarece marca momentul creării Republicii Cehoslovace independente.