ZdG „spune adevărul” despre acum 12 ani
Primele şase pagini ale Ziarului de Gardă apăreau la 29 iulie 2004, în contextul în care se împlineau zece ani de la adoptarea Constituţiei R. Moldova. Pentru că e născut într-o zi cu Constituţia, am monitorizat, număr de număr, cum sunt respectate legile statului şi, în special, prevederile legii supreme.
Prima investigaţie ZdG punea în vizorul public un caz de tranzitare frauduloasă pe teritoriul R. Moldova a patru automobile ce aparţineau unei firme din Rusia. În schema ilegală ar fi fost implicaţi Nicolae Vâlcu, pe atunci şef al Departamentului Vamal, şi Petru Cangea, fost şef al biroului vamal Leuşeni. Despre această afacere şi casa de lux a celui din urmă, ZdG a scris la pagina „Mizerabilii”.
Şi dacă în ultimul timp s-au întâmplat mai multe cazuri când bebeluşii au fost aruncaţi la gunoi de mamele lor, în prima ediţie ZdG apărea un reportaj despre o tânără de 25 de ani din satul Ţânţăreni care-şi vindea, în Piaţă Centrală, fetiţa de numai opt luni cu 40 de lei.
În acelaşi ziar regăsim şi primul experiment jurnalistic: corespondentul ZdG s-a infiltrat printre participanţii la concursul de angajare la Compania „Teleradio-Moldova” cu prilejul reorganizării într-o instituţie publică, stabilind că, în Dealul Schinoasei, s-a jucat o farsă ordinară, iar scenaristul şi dirijorul se afla în culisele guvernării de atunci, pentru că erau angajate doar persoanele fidele puterii şi Partidului Comunist.
Ziarul scria acum 12 ani despre „Raiul corupţiei” şi strategiile de luptă care erau valabile doar pe hârtie, discuta despre democraţie, clasa politică şi alegeri în interviuri cu Michael Getto, director de Program Moldova, Institutul Republican Internaţional (IRI), şi Alex Grigorievs, director Program Moldova, Institutul Naţional Democratic pentru Relaţii Internaţionale (NDI).
Ziua în care apărea primul săptămânal independent de investigaţii era marcată şi de alte evenimente, actualitatea unora fiind valabilă şi astăzi.
Dosar deschis la 29 iulie 2004
La 29 iulie 2004, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Coruptiei (CCCEC) a intentat un dosar pe numele lui Vladimir Modârcă, fost şef al Direcţiei Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare, şi al altor doi funcţionari de la Primărie pentru „abuz în serviciu soldat cu urmări grave”. Aceştia au fost acuzaţi că ar fi furnizat, „în interese personale şi în mod intenţionat, informaţii neveridice” Consiliului Municipal Chişinău, „fapt ce a condus la privatizarea nelegitimă de către o companie a unui teren adiacent Muzeului Naţional de Artă, prejudiciind statul cu circa 10 milioane de lei”. În iulie 2007, însă, Modârcă a revenit la Primărie, după ce a câştigat un dosar la CtEDO, care a obligat Guvernul să-i plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată de aproape 9 mii de euro. CtEDO a stabilit ca Modârcă ar fi fost deţinut ilegal, fiind supus unor tratamente inumane, şi nu a avut acces la întrevederi confidenţiale cu avocaţii săi. Mai mult, în octombrie 2015, acesta a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.
Zece ani de la adoptarea Constituţiei
„Faptul că avem o Constituţie şi legi bune, moderne, europene nu este suficient, dacă nu le respectăm, dacă nu le apărăm şi, mai ales, dacă nu credem în ele. Respectarea Constituţiei trebuie să devină o normă de comportament pentru toţi cetăţenii, dar în special pentru funcţionarii publici şi pentru politicieni. Sunt convins că trebuie să mai învăţăm să trăim conform Constituţiei. Trebuie încă să învăţăm a respecta Constituţia şi să educăm în acest spirit generaţiile în creştere, pentru că respectarea Legii Supreme a Statului se află la baza dezvoltării statalităţii şi a independenţei. Acum este momentul să învăţăm din greşelile comise în trecut, să ne concentrăm asupra reformelor economice, pentru că fără o economie performantă nu pot fi asigurate prosperarea ţării şi o protecţie socială care să corespundă nevoilor şi aşteptărilor populaţiei”, din discursul ex-preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, rostit la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată aniversării a X-a de la adoptarea Constituţiei (Chişinău, 29 iulie 2004).
Joi, 29 iulie 2004, ora 21:35, biroul 502, Casa Radio
La această oră, a avut loc o vizită inopinată a preşedintelui Companiei Teleradio-Moldova, Ilie Teleşcu, împreună cu unul dintre adjuncţii comisarului municipiului Chişinău, cu un ofiţer de poliţie, doi ofiţeri şi un cameraman SIS la Casa Radio, acolo unde peste 50 de angajaţi protestau de două zile împotriva modului de reangajare. Protestatarii criticau „lipsa de profesionism” a membrilor Comisiei de concurs şi „modul impertinent” de selectare a noilor angajaţi pe criterii politice. Jurnalistul Mircea Surdu, singurul reprezentant al Companiei în Comisia de concurs, a demisionat cu câteva zile înainte, afirmând că autorii listei angajaţilor sunt guvernanţii. Ulterior, Teleşcu a demis 19 protestatari. La 31 iulie, la postul naţional de radio a fost difuzată informaţia precum că în Casa Radio este amplasată o bombă, grupul de protestatari fiind scos cu forţa de trupele de securitate şi de poliţie.
Se întâmpla în noaptea de 29 iulie 2004
Doi indivizi cu măşti pe faţă, înarmaţi cu un pistol şi o grenadă, au pătruns în oficiul unei staţii de alimentare cu petrol din Horeşti, Ialoveni. După ce au tras două împuşcături de avertizare, aceştia au maltratat doi angajaţi PECO, în vârstă de 54 şi, respectiv, 49 de ani. Indivizii au sustras radiotelefonul şi au alimentat automobilul de model VAZ, după care au dispărut într-o direcţie necunoscută. Cu o zi înainte, un poliţist de 24 de ani a suferit o plagă de cuţit după ce a încercat să prevină un act de huliganism în satul Hirova, raionul Călăraşi. Agresorul de 36 de ani a fost reţinut în scurt timp.
Din 2004 se caută bani pentru Recensământ
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) trebuia organizat încă în 2002, dar la el s-a renunţat din lipsă de fonduri. Ulterior, deşi a fost programat pentru aprilie 2004, acesta a fost amânat pentru luna septembrie, iarăşi, din lipsă de bani. Cu două luni înainte de desfăşurarea acestuia, Biroul Naţional de Statistică estima această operaţie administrativă la 24 de mln de lei, pe când Marian Lupu, pe atunci ministru al Economiei, anunţa că Recensământul va costa 36 de mln de lei, în timp ce Guvernul dispunea de doar 19 mln de lei. La 12 ani distanţă, Guvernul la fel nu are bani, deja pentru procesarea datelor RPL 2014, chiar dacă din bugetul statului au fost alocate deja 78 de mln de lei. Deşi rezultatele RPL 2014 urmau să fie făcute publice până în august curent, nici jumătate din chestionare nu au fost procesate. Mai mult, procuratura a iniţiat o cauză penală pentru delapidarea de către persoane publice din cadrul BNS a 2 mln de lei, alocaţi pentru Recensământ.
Corupţia, pe poziţii
Acum 12 ani, ZdG scria că cea mai coruptă instituţie a statului era Ministerul Afacerilor Interne, R. Moldova situându-se pe locul 102 din 136 de ţări la capitolul perceperii corupţiei. În 2016, Moldova schimbă o poziţie, fiind pe locul 103 din 168 de ţări, instituţiile cele mai corupte fiind considerate de cetăţeni Ministerul Justiţiei, Guvernul şi Parlamentul.
Şomaj cu semne de întrebare
Numărul şomerilor s-a redus în ultimii 12 ani cu aproape 9 000, de la 33,8 mii în 2004, la 24,8 mii în 2016. Totodată, dacă în prima jumătate a anului 2004 au fost antrenaţi în câmpul muncii peste 12 mii dintre ei, atunci, de la începutul anului curent, doar 9 mii şi-au găsit un serviciu, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Pe de altă parte, ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată cifre mult mai mari – 74,4 mii de şomeri, majoritatea fiind înregistraţi în mediul urban.
Exodul invers
Deşi populaţia R. Moldova s-a diminuat semnificativ în ultimii 12 ani, cu peste 470 de mii de locuitori, potrivit datelor oficiale, statisticile la capitolul exodul populaţiei se bat cap în cap. Astfel, în iulie 2004, ziarele scriau că, în şase luni, circa 5,6 mii de cetăţeni moldoveni s-au stabilit cu traiul peste hotare, preponderent în Rusia, Germania, Ucraina, SUA şi Israel. Pe când în iulie 2016, statisticile afirmă că doar 2 236 de persoane au plecat definitiv peste hotare în 2015.
