Satul cu investiții europene și americane de milioane. „Nu arăta așa cum arată acum, ci total altfel: fără apă, fără gaz, fără iluminat”
De la traseul național R-25, 3 km de drum duc spre Ciorești, o localitate din raionul Nisporeni. Renovat între anii 2013-2015, inclusiv din mijloace financiare europene, drumul este și astăzi în condiții bune, oferind acces, printre altele, spre primăria, școala și biserica din sat.
Totuși, anterior, localitatea Ciorești arăta cu totul diferit, ne-a spus primarul Valeriu Guțu. „Practic, în Ciorești nu era asfalt aproape deloc. Satul nu arăta așa cum arată acum, ci total altfel: fără apă, fără gaz, fără iluminat.” Potrivit lui, un rol semnificativ în modernizarea localității au avut-o investițiile europene, obținute prin intermediul mai multor proiecte.
Conform unei estimări a primarului de Ciorești, din 2007, în comună au fost atrase investiții de peste 100 de milioane de lei prin diferite proiecte. Astfel, doar în ultimii 5 ani, satul a beneficiat de bani străini prin intermediul a cel puțin 20 de proiecte.
Valeriu Guțu ne-a explicat că există două tipuri de fonduri europene: cele care vin direct în comunitate și cele care vin prin intermediul statului, în urma acordurilor pe care le are R. Moldova cu țările sau instituțiile europene.
„În urma acordurilor pe care le au cu Guvernul R. Moldova, țările injectează sau transmit sumele respective în bugetul R. Moldova și noi aplicăm la diferite fonduri locale de stat ale Guvernului. Dacă e să vorbim chiar și despre «Satul European», care este acum în derulare, sau precedentul «Fond de Investiții Sociale din Moldova», sau alte proiecte – toate acestea nemijlocit au bani nu numai din bugetul de Stat al R. Moldova, dar au în anvelopa bugetară bani nemijlocit europeni. Dar avem și proiecte directe, cu parteneri care fac parte din Uniunea Europeană și cu parteneri care nu fac parte din UE. De exemplu, noi am construit în anul 2008-2009 în satul Ciorești și mai apoi, în anul 2012-2014, în satul Vulcănești, două sisteme de alimentare cu apă potabilă, deci, două apeducte, cu finanțare de la Guvernul Elveției și Guvernul Austriei. Elveția nu face parte din UE, Austria face parte din UE”, a precizat primarul.
Directoarea grădiniței din sat: „Copiii nu mai îndură frigul, ploaia”
De exemplu, din fondurile europene a fost termoizolat gimnaziul „Valeriu Dumbravă“ din localitate.
„Prin fondul de eficiență energetică al R. Moldova, care a fost suplinit prin mijloace financiare din fondurile europene, a fost un proiect de 3,4 milioane (de lei, n.r.) și a fost termoizolată toată școala și schimbate o parte din geamuri și uși, pentru că o parte din geamuri le-am schimbat mai înainte, fiindcă erau vreo 370 de geamuri care trebuiau schimbate”, a relatat Valeriu Guțu.
Grădinița, adaptată dintr-un bloc al școlii, a fost și ea renovată cu ajutorul financiar al țărilor europene.
„Au fost schimbate geamurile termopan. (…) S-a dotat cu materiale. Toate materialele de aici sunt cu ajutorul Uniunii Europene (achiziționate, n.r.), chiar și paturile de dormit. Ne străduim să le păstrăm, căci nu toți beneficiază, sunt grădinițe unde starea chiar e mai dificilă, nu dispun de atâtea lucruri cum dispunem noi, dar noi, datorită proiectelor, străduinței domnului primar, încercăm să reușim și să mergem înainte. Ce ține de bucătărie, nu încălzim apa, dar vine direct de la bateriile solare pe care le avem pe acoperiș. Când a fost adaptată clădirea, blocul sanitar nu era în interior, era afară, dar, datorită modernizării care a avut loc cu proiectele, avem bloc sanitar pentru grupa creșă și mai avem bloc sanitar pentru ceilalți copii. Deci, copiii merg aici, înăuntru, nu mai merg afară, nu mai îndură frigul, ploaia”, a spus directoarea grădiniței, Tatiana Cobzaru.
Primăria Ciorești a aplicat la câteva proiecte pe parcursul ultimilor 10 ani pentru a renova Casa de Cultură. Astfel, una dintre anexele clădirii a fost transformată în sală de ceremonii, prima din localitate, și într-o cantină socială. Anexa a fost luată în concesiune de o asociație obștească, care, pe parcursul primilor doi ani de pandemie, a servit mese calde pentru 25 de vârstnici. Cheltuielile pentru mese au fost acoperite cu banii primiți dintr-un ajutor de 30 de mii de euro din partea Fundației Est-Europene.
În localitate a investit și USAID pe parcursul anilor.
„Am colaborat și cu USAID-ul prin proiectul «Comunitatea Noastră», care știți că este deja suspendat. Am construit unele porțiuni de drum, și în variantă de asfalt, și în varianta de pietriș”, a menționat primarul comunei Ciorești.
Primarul: „Urmează investiții foarte serioase”
În anul 2025, la fel, urmează valorificarea fondurilor europene prin intermediul mai multor proiecte. Printre acestea se numără și un ajutor de 5 milioane de lei obținut prin proiectul „Satul European”, care prevede reparația pe interior a construcției de bază a Casei de Cultură și înzestrarea acesteia cu mobilier.
„Trebuie să facem tencuială, să schimbăm lumina, semnalizarea antiincendiu, în general, trebuie să aducem la condiții. Parapetul o să fie din laminat cred că. Urmează investiții foarte serioase, podelele, așa cum v-am spus, o să fie din gresie sau linoleum. Pe scenă vor fi odăile de până la scenă, unde își lasă hainele artiștii când vin. Mai avem de lucru, mai este și etajul doi.
Intenționăm să instalăm și aici niște pompe de aer, apă, panouri solare, în perspectivă. Dar acum trebuie să finalizăm ce am început aici. Vedeți că podelele erau deja putrede, practic, este construcție făcută în anii 1960-1970, deci, are mai mult de 60 de ani”, a relatat Valeriu Guțu.
Tot anul acesta, urmează construcția unei stații pentru tratarea nămolului fecal, împreună cu partenerii din Micleușeni și Dolna, cu susținerea Fundației elvețiene „Skat” și cu finanțare din Austria.
„Sursele necesare pentru construcția sistemelor de canalizare clasice sunt foarte mari. Plus la asta, ele nu sunt atât de funcționale, fiindcă e populație puțină în localitate. Noi am mers pe varianta de a construi fose septice. E un proiect de circa 10 milioane (de lei, n.r.)”, a specificat primarul.
Iar cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în sat va fi instalată o turbină eoliană de circa 15-20 kW, care va asigura parțial independența energetică.
„Va acoperi până la 50% din cheltuielile pentru energie electrică ale primăriei, pentru iluminat public și instituțiile publice pe care le avem în subordine. Tot anul acesta, vom instala niște stații fotovoltaice la grădinița de copii, pe acoperișul gimnaziului din localitate. Stația va genera energie electrică solară pentru grădiniță și celelalte instituții care sunt în subordine”, a transmis Valeriu Guțu.
Finanțarea vine din Norvegia și Suedia, grantul având o valoare de 30 de mii de dolari. „Deja, cu partea noastră de contribuții, cred că va ajunge la vreo 40 de mii de dolari”, a adăugat primarul.
Obstacolele în procesul de obținere a finanțării străine
Valeriu Guțu spune însă că nu este atât de ușor să câștigi un proiect.
„Ele vin condiționat, trebuie să aplici, să îndeplinești ghiduri, trebuie să îndeplinești niște aplicații, trebuie să corespunzi, trebuie să ai documentația tehnică de proiect, trebuie să ai capacități să scrii proiectul, este concurs”, a subliniat acesta.
Un alt obstacol când vine vorba despre fondurile străine este faptul că beneficiarul trebuie, la fel, să contribuie financiar.
„La toate proiectele este nevoie să pui contribuție. Și dacă vine un proiect de un milion de euro, noi trebuie să punem 100 de mii de euro, pentru noi aceasta este o problemă, că-s 2 milioane de lei și noi asta nu avem. Iată aici e marea problemă și eu cred că trebuie să se gândească ceva statul și cumva să cofinanțeze. De fapt, este așa prevedere acum, că dacă sunt bani, adică obții un proiect cu finanțare externă, cu siguranță, îți acoperă statul, numai că trebuie să demonstrezi (că ai câștigat un proiect, n.r.) și îți acoperă o parte din cheltuielile respective”, a punctat primarul.
Satul Ciorești are o suprafață de aproape 2,99 kilometri pătrați. Din comună fac parte localitățile Ciorești și Vulcănești. Valeriu Guțu deține funcția de primar al comunei de 24 de ani.
