Produsele ECO din R. Moldova în UE, la hotarul birocrației
Nuci, prune, cătină sau cereale sunt doar câteva dintre produsele ecologice crescute în R. Moldova care ajung pe rafturile magazinelor din Uniunea Europeană (UE). Concurența, reducerea rentabilității produselor crescute în mod tradiţional și condițiile climaterice i-au motivat pe unii agricultori de la noi să treacă de la agricultura intensivă, convențională, la cea ecologică și să adopte un alt sistem de creștere a culturilor – unul curat. Pe lângă faptul că agricultura ecologică își propune producerea alimentelor sănătoase, ea se bazează pe utilizarea îngrășămintelor organice și pe respectarea legilor naturale ale unui organism viu, pe interacțiunea dintre sol, plante, animale, insecte și factorii de mediu.
Chiar dacă terenurile lucrate ecologic reprezintă puțin peste 1% din suprafața tuturor terenurilor agricole din R. Moldova, 95% din produsele cultivate pe aceste terenuri sunt comercializate pe piața externă. Aceasta se întâmplă, deoarece la export prețurile sunt mai mari, iar pe de altă parte agricultorii nu au posibilitate să le proceseze și să le ambaleze pentru a ajunge pe rafturile magazinelor din R. Moldova.
Pentru a obține subvențiile destinate agriculturii ecologice, care sunt mai mari în raport cu cea convențională, agricultorii trebuie să se certifice în R. Moldova, iar ca să poată exporta produsele ecologice în UE, e nevoie să se certifice la organismele de certificare internațională.
Modificarea legislației și racordarea ei la cea europeană este iminentă, iar ca numărul agricultorilor interesați de agricultura ecologică să crească, e nevoie ca statul să le acorde mai multă susținere.
Membrii companiei „Prograin Organic” din orașul Florești au decis să aplice experiența și cunoștințele pe care le au în domeniul agriculturii convenționale în dezvoltarea agriculturii ecologice. Compania este specializată în cultivarea cerealelor: grâu, porumb, floarea soarelui, secară, mazăre, speltă ( este strămoșul grâului şi are un gust deosebit, asemănător cu cel de nucă – n.red.), soia, mazăre, linte, dar și fasole.
„Aceasta este o agricultură corectă, care necesită respectarea principiilor de bază ale agriculturii, ceea ce prevede respectarea, în primul rând, a asolamentelor, integrarea în agricultura circulară prin ferma zootehnică, utilizarea sideratelor și respectarea unui proces cap-coadă la certificare”, menționează Spartac Chilat, director general al „Prograin Organic”.
Compania este unul dintre liderii pieței din R. Moldova și reunește aproximativ 50 de fermieri care cultivă produse ecologice și acumulează loturi pentru export. Întrucât compania încă nu dispune de posibilități de procesare și ambalare a produselor pentru consumatorii finali, ele sunt cultivate doar pentru export. „Prograin Organic” își propune ca, în viitorul apropiat, să ambaleze produsele astfel încât acestea să ajungă și pe rafturile magazinelor din R. Moldova.
Pentru a spori calitatea produselor exportate, compania decojește cerealele, pregătește semințe ecologice pentru semănat, dar oferă și servicii de curățare și condiționare a produsului finit la puritatea de 99,9%, ceea ce este solicitat pe piețele internaționale. Adică, cu ajutorul utilajelor moderne, cerealele pot fi curățate de impurități. Pentru prima dată, în 2015, compania a exportat produse agricole în Olanda, iar astăzi exportă în Franța, Italia, Bulgaria, Spania și Marea Britanie.
Roada medie pe o suprafață netratată cu erbicide a fost mai mare
Agricultorul Alexei Micu, directorul Companiei „Micu&Co” din Olișcani, raionul Șoldănești a înțeles că agricultura ecologică poate fi rentabilă după o experiență pe care a avut-o pe când prelucra terenurile în mod tradiţional. Anul 2012 a fost secetos, iar agricultorul a aplicat erbicide pe un câmp. Pentru o suprafață mică nu i-au ajuns substanțe. La recoltare, roada medie de pe suprafața pe care nu au fost aplicate erbicide a fost mai mare decât pe terenul prelucrat în mod convențional. Acesta a fost primul semn care l-a motivat pe Alexei să-și schimbe practicile de prelucrare a solului. Astăzi, pe terenurile sale, agricultorul nu folosește nici erbicide, nici fungicide, nici îngrășăminte chimice, însă se străduiește să identifice un echilibru în sistemul de producere.
„Dacă inițial am folosit bălegarul, din 2018, îl compostăm și folosim compostul ca îngrășământ. Mai folosim amestecuri din plante care se mai numesc îngrășăminte verzi sau siderate”, spune Alexei Micu.
Compostul este îngrășământ agricol natural, care rezultă în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale. Pentru a-l obține, agricultorul face grămezi din bălegar și resturi vegetale și le lasă la fermentat. Ulterior, acest îngrășământ este împrăștiat pe câmpuri.
Alexei Micu produce nuci și prune ecologice și are în testare gutui și peri. De asemenea, cultivă și cereale: rapiță, secară, grâu, orz, mazăre, porumb și floarea soarelui. Pentru prima dată a exportat în Turcia, iar ulterior – în Italia.
Igor Golban a decis să cultive nuci, migdale și cătină în sistem ecologic, după ce a studiat experiența altor agricultori și a înțeles că aceste culturi nu sunt pretențioase și au o plusvaloare pe piață. Chiar dacă o mare parte din produse sunt prezente pe piața din R. Moldova, produsele ecologice pe care le cultivă le exportă și peste hotare – în România, Polonia și Germania. Succesul vine atunci când respecți cu strictețe normele ecologice:
„Sunt niște reguli… Trebuie să respecți ce se permite și ce nu se permite în agricultura ecologică, cum trebuie tratat solul, pomii, produsele. E clar stipulat ce trebuie să facem, cum trebuie să facem și când trebuie să facem”, susţine Igor Golban, fondatorul brandului „Biantti”.
Conversia- trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică
Pentru a fi declarate „ecologice”, terenurile trebuie să treacă printr-o perioadă de conversie, adică de trecere de la agricultura convențională la cea ecologică.
„Perioada de conversie nu este altceva decât perioada de tranziție de la agricultura convenţională la cea ecologică. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziţie pentru adaptarea managementului firmei la regulile de producţie ecologică”, se menționează în răspunsul oferit de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM).
De regulă, perioada de conversie pentru culturile anuale durează doi ani, iar pentru cele multianuale – trei ani. Alexei Micu și Igor Golban spun că, în cazul lor, procesul de conversie a durat patru ani, deoarece câmpurile treptat au fost introduse în circuitul ecologic.
În procesul de conversie agricultorii s-au ciocnit cu mai multe probleme: lipsa informației și a specialiștilor care cunosc domeniul agriculturii ecologice, dificultăți de ordin intern în ceea ce priveşte planificarea lucrărilor sau identificarea utilajului pentru prelucrarea solului. Utilajele, de altfel, nu trebuie folosite în cultivarea solurilor care sunt prelucrate în mod convențional și trebuie să fie utilizate strict în agricultura ecologică.
Consumatorii din R. Moldova preferă produse la costuri mici
„Am înfruntat un șir de probleme, mai ales legate de acceptarea calității la cumpărătorul final. Producția ecologică, de regulă, nu poate fi tratată chimic și dacă nu o transporți corespunzător, se contaminează și se infestează și atunci evident că procesările pe care le oferă cumpărătorul final în Europa înghit tot profitul planificat”, menționează Spartac Chilat.
Produsele ecologice au început să fie tot mai solicitate pe teritoriul R. Moldova, chiar dacă au un preț mai ridicat. Totuși, experții spun că consumatorii încă preferă, în cele mai multe cazuri, produsele care au costuri mici, fără să atragă prea multă atenție la calitate.
„E vorba, în primul rând, de cultura consumatorului. De fapt, e un decalaj enorm dintre statele europene și R. Moldova. În statele europene, rețelele de magazine unde sunt comercializate produse ecologice sunt destul de mari, vaste”, precizează Viorel Chivriga, expert IDIS „Viitorul”.
În țările UE produsele ecologice sunt la mare căutare, comunitatea europeană fiind al doilea cel mai mare consumator de produse ecologice de pe glob. În 2017, aici s-au vândut mărfuri ecologice în valoare totală de peste 34 de miliarde de euro. Această piață este una de perspectivă pentru agricultorii moldoveni. În primul rând, ei spun că, pentru a ieși pe această piață, trebuie să ai cantități suficiente de marfă pentru export, iar ȋntr-al doilea, este nevoie de certificare ecologică conform standardelor europene.
Ce este certificarea ecologică?
Certificarea ecologică garantează consumatorilor că produsele procurate de ei nu conțin substanțe chimice, sunt alimente gustoase şi autentice care, în acelaşi timp, respectă ciclul natural de viaţă al sistemelor, spun autoritățile.
Pentru a obține certificatul ecologic, agricultorii urmează să se înregistreze la autoritatea competentă, prin depunerea unei fișe de evidență, apoi să contracteze unul din organismele de certificare și să treacă o perioadă de conversie.
Certificarea este o procedură de durată care se repetă anual. Organele de certificare verifică în mod planificat, dar și prin verificări inopinate activitatea agricultorilor. Persoanele împuternicite vin la depozitele agricultorilor sau pe teren, prelevează probe, verifică activitatea și actele întocmite de aceștia.
Dubla certificare – calea spre subvenții și spre piața UE
Întrucât legislația R. Moldova nu este armonizată cu cea a UE, agricultorii sunt nevoiți să efectueze certificarea dublă, adică să aibă un certificat european, dar și unul eliberat de autoritățile R. Moldova. Acest lucru implică pierdere suplimentară de timp și cheltuieli mai mari, spun ei. Chiar dacă procedurile de verificare sunt similare, există diferențe la nivel documental.
În același timp, certificatul eliberat de autoritățile R. Moldova le permite agricultorilor să beneficieze de subvențiile destinate agriculturii ecologice. Statul acordă subvenții majorate cu 20% producătorilor agricoli angajați în cultivarea culturilor ecologice. De asemenea, pe parcursul perioadei de conversie se oferă un sprijin financiar, în funcție de categoria culturii. Pentru culturile de câmp suma variază între 800 și 1000 de lei la hectar, în funcție de anul de conversie, pentru livezi și vii – între 1500 și 2500 de lei.
Certificatul eliberat de organismele de certificare internațională le dă dreptul agricultorilor să exporte produsele, ca fiind ecologice. Până în prezent, 90 de producători din R. Moldova au parcurs procedura de certificare și își exportă produsele cu certificate eliberate de organismele internaționale.
„De cinci ani de zile noi nu putem implementa legea nouă a agriculturii ecologice, ceea ce îngreunează procesul de recunoaștere a produselor autohtone în Europa. De aceea, dat fiind faptul că nu avem un cadru legal adecvat, urmează să certificăm dublu gospodăriile”, menționează Spartac Chilat.
Totuși, pentru a depăși această barieră, MADRM menționează că în prezent instituția desfășoară cursuri de Instruire și asistență tehnică pentru implementarea Regulamentului UE privind producția ecologică.
Expertul Viorel Chivriga din cadrul IDIS „Viitorul” explică faptul că atunci când a intrat în vigoare Acordul de asociere al R. Moldova cu UE, era important ca acordul de liber schimb, care este parte a acordului de asociere, să fie aplicat integral.
„Asta înseamnă proceduri mai puține, o adaptare a unor reguli care sunt stricte pentru o piață vastă și pentru toate instituțiile, asta înseamnă costuri mai mici pentru producătorii din R. Moldova”, menționează Viorel Chivriga.
R. Moldova în grupa de risc
Pe lângă faptul că agricultorii trebuie să-și certifice dublu produsele, la export ei trebuie să verifice mărfurile adițional, din motiv că exportă produsele dintr-o țară inclusă în grupa de risc. Întrucât în trecut au existat agricultori care au exportat mărfuri „contaminate”, sub pretextul că sunt ecologice, R. Moldova a fost inclusă în grupa de risc, iar din acest motiv produsele sunt verificate de două ori.
„Aceasta înseamnă că din orice camion care pleacă de la noi din depozit trebuie să fie prelevate probe atât în R. Moldova, cât și în țara unde ajunge marfa. Costurile acestea până la urmă reduc din profitabilitatea afacerii”, susţine Alexei Micu.
Chiar dacă verificarea calității produselor ecologice se efectuează în laboratoare specializate, companiile mari și-au creat laboratoare proprii în care verifică calitatea mărfii.
„Prograin Organic” a investit în echipamente pentru laborator care le permite să analizeze calitatea materialului ecologic semincer, dar și a recoltei. Spartac Chilat spune că germinația și energia de creștere sunt doi factori care determină calitatea materialului semincer, iar pe lângă aceste caracteristici, laboratorul companiei poate verifica și calitatea speltei decojite, o cereală foarte bogată în gluten, înrudită cu grâul, care după recoltare are nevoie de prelucrare suplimentară pentru a fi decojită.
„Noi avem nevoie de legi funcționale”
Agricultorii consideră că, pe lângă faptul că primesc subvenții pentru depășirea perioadei de conversie și pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică, statul ar trebui să acorde mai multă atenție acestui domeniu prin susținerea agriculturii și armonizarea cadrului legal cu cel al UE.
„Noi avem nevoie de legi, de reglementări funcționale aplicabile. Restul sunt nocive pentru economie și pentru stat. Iar pe de altă parte, experiența străină trebuie să ajungă în R. Moldova, fără bariere”, menționează expertul Viorel Chivriga.
MADRM precizează că unul din scopurile majore în acest domeniu este încheierea unui acord comercial cu UE pentru recunoașterea R. Moldova ca având un sistem de producție care îndeplinește aceleași obiective și principii, prin aplicarea unor norme care asigură același nivel de garantare a conformității pe care îl asigură normele UE. În acest caz, produsele vor putea fi exportate ca produse ecologice și purta nu numai logo-ul național, ci și logo-ul UE pentru producția ecologică.
La sfârșitul anului 2019, în R. Moldova 152 de agricultori cultivau produse în sistem ecologic. Aproape 30 de mii de hectare de terenuri agricole au fost convertite sau se află în conversie, aceasta constituind puțin peste 1% din totalul terenurilor agricole ale R. Moldova. Din cantitatea totală a produselor ecologice crescute în R. Moldova, 95% sunt exportate, iar 5% se comercializează pe piața internă.
