Video/Moldova (anti)ecologică. 90% din deșeuri nu sunt prelucrate

Anual, circa 3 milioane de metri cubi de deșeuri menajere și comerciale sunt aruncate în sol. Asta ar însemna că din plasticul, hârtia, metalul și gunoaiele biologice care se aruncă, anual, în R. Moldova am putea construi o piramidă mai mare decât Piramida lui Keops. 

Doar 10 la sută dintre aceste deșeuri sunt sortate și reciclate, restul – sunt aruncate în cele circa 1000 gropi de gunoi, unde sortarea și prelucrarea nu va putea ajunge niciodată.

Plasticul, sticla, metalul și deșeurile menajere biologice vor rămâne în sol pentru totdeauna, cauzând probleme mediului și sănătății oamenilor. Totuși, R. Moldova și-a făcut un plan de reciclare.

---

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în R. Moldova se formează aproximativ 3 mln de metri cubi de deşeuri care provin din gospodării şi din activităţile comerciale. Circa 90% dintre acestea sunt aruncate la gunoiști fără a fi sortate sau prelucrate. Conform Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) rata de reciclare și valorificare a deșeurilor este foarte redusă, iar deșeurile reciclabile sunt aruncate împreună cu cele nereciclabile la gunoiști. Astfel, se pierde potențialul util al plasticului, hârtiei, sticlei și a metalelor.

„Vara, riscul ca gunoiștile să se aprindă este și mai mare”

„Prima problemă cu care se confruntă locuitorii R. Moldova este lipsa apei și a canalizării, iar a doua problemă care necesită rezolvare este managementul deșeurilor. Consecințele negative ale acesteia deja se răsfrâng asupra mediului și a sănătății oamenilor”, a explicat expertul de mediu Eugen Camenscic. 

În satul Bulboaca din raionul Anenii Noi, situat la 45 de km de municipiul Chișinău, cu câțiva ani în urmă sătenii se plângeau că gunoiștea e în creștere, iar mirosul insuportabil a invadat localitatea.

Acum, pentru ca entitățile neautorizate să nu arunce deșeuri la gunoiștea din sat, întreprinderea municipală „Bulboaca-Prim”, care gestionează evacuarea deșeurilor din localitate, acceptă doar deșeurile menajere din acest sat.  

„A venit mașina care strânge gunoiul din sat, eu am scris câte rute a făcut. Azi a fost o dată. Ieri a fost de patru ori. Străini acum nu mai vin. În fiecare sat ei au gunoiștea lor”, spune Gheorghe, angajat al întreprinderii municipale. El își parchează zilnic mașina în preajma gunoiștii și înregistrează fiecare vehicul care aduce gunoi. Au fost cazuri când gunoiștea s-a aprins și a poluat mult aerul, cauzandu-le probleme de sănătate sătenilor. Acum, vara, când sunt călduri mari, bărbatul spune că riscul ca gunoiștile să se aprindă este și mai mare. 

Sergiu Guzo, administratorul întreprinderii „Bulboaca-Prim”, spune că deșeurile menajere din localitate se depozitează la gunoiștea din sat de vreo 10-12 ani. De curând, au început să sorteze gunoiul.

„O parte din deșeuri se sortează, ca de exemplu sticla și plasticul, o parte se compactează. Sticla și plasticul deocamdată le stocăm pe teritoriul depozitului de deșeuri, căutăm agenți economici care ar putea să le gestioneze mai departe”, explică Sergiu Guzo.

Cu fiecare an, însă, gunoi e tot mai mult, iar problema e tot mai acută.  Administrația publică locală a depus mai multe demersuri în adresa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM). Toate răspunsurile care au venit de la minister fac trimitere la măsurile care vor fi implementate pentru realizarea Strategiei de gestionare a deșeurilor.

„Ar fi foarte bine ca să existe rampe de depozitare, unde din start deșeurile să fie sortate. Contează și cultura fiecărui cetățean. Cred că toți primarii așteaptă implementarea acestui proiect”, afirmă Ion Berzoi, primarul satului Bulboaca.

Împrumut de 100 milioane de euro pentru gestionarea deșeurilor

În anul 2013, în R. Moldova, a fost aprobată Strategia de gestionare a deşeurilor, astfel încât, până în anul 2027, autoritățile își propun să creeze servicii de colectare a deșeurilor, să reducă cantitățile de deșeuri de la gropile de gunoi și să promoveze reciclarea, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.  Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat R. Moldova un împrumut de 100 milioane de euro pentru a dezvolta sisteme de gestionare a deșeurilor și a implementa această strategie. Banii din prima tranșă, în mărime de 25 de milioane de euro, vor fi investiți în dezvoltarea zonei Centru.  

Svetlana Bolocan, șefa Direcției politici de management a deșeurilor, din cadrul MADRM a explicat că pentru a soluționa problema deșeurilor, statul își propune să creeze trei regiuni pentru investiții Nord, Centru și Sud. Aici vor fi creați operatori de stat care vor gestiona facilitățile de management al deșeurilor și prin urmare, vor fi reorganizate mai multe servicii de gestionare a deșeurilor la nivel de raioane. 

Referitor la acest proiect, primarul satului Bulboaca a spus că este unul necesar, doar că, din păcate, este de lungă durată.

Din 2013, de când a fost aprobată strategia, până în prezent, viața oamenilor din preajma gunoiștilor nu s-a schimbat în bine. Oamenii se plâng în continuare pe efectele negative ale gunoiștilor asupra sănătății locuitorilor dar și asupra mediului. 

„Poate să fie și vreo pneumonie, vreo infecție, ceva, la organism, la sănătate. Îndeobște totul se referă la sănătate. Totul se ia de la nerv, de la ce respirăm și ce mâncăm”, a spus Mihai Demian, locuitor al satului Bulboaca. 

În Europa totul e sortat, aici nici aer proaspăt nu este

Natalia Peștereva, locuitoare a aceluiași sat, spune că, uneori, sătenii nu pot beneficia nici măcar de aer proaspăt. Pe de o parte, mirosurile neplăcute vin deseori din direcția gunoiștii, pe de alta – de la  ferma de porcine din satul alăturat, Roșcana.

„Tot mirosul acesta influențează negativ nu doar sănătatea noastră, pentru că noi deja suntem în vârstă, dar fac rău pentru sănătatea copiilor”, spune femeia. Ea consideră că și în R. Moldova deșeurile ar trebui sortate și reciclate așa cum se practică în statele europene.

„În alte țări europene totul este sortat, fiecare categorie de deșeuri este pusă separat. Asta este un lucru foarte bun. Vreau să vă spun că orașul nu reușește să facă acest lucru, dar în sate, nici atâta”, ne-a relatat Natalia Peștereva.

Sortarea deșeurilor ar fi doar o parte a problemei, or, fără capacități de prelucrare a hârtiei, plasticului, metalului sortat – problema rămâne la fel de complicată. „Nu are rost să educăm oamenii să sorteze deșeurile atâta timp cât nu există o infrastructură destinată activităților de prelucrare a acestora. Statul trebuie să creeze această infrastructură”, a explicat expertul de mediu Eugen Camenscic.

Potrivit datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului, colectarea selectivă a deșeurilor este organizată parțial doar în municipiul Chișinău și în unele centre raionale.

ABS Recycling este compania care sortează deșeurile menajere mixte din  municipiul Chișinău. Zilnic, aici sunt sortate aproximativ 500 tone de deșeuri menajere, care ulterior sunt balotate și transportate la reciclare fiecare categorie în parte. 

„Sortarea deșeurilor permite să evităm la maxim poluarea prin înhumare la depozitele de deșeuri, care sunt în mare parte neautorizate”, a precizat Irina Balica, reprezentanta companiei ABS Recycling. Iar reciclarea, din spusele acesteia, permite să se reducă consumul de resurse naturale. 

În comuna Sărata Veche din raionul Fălești localnicii sortează deșeurile deja al treilea an. De atunci, spun locuitorii de aici, satul este mai curat. Principalul semn de curățenie ecologică este plasticul, care nu mai ajunge pe terenuri agricole sub formă de pungi, pet-uri și alte obiecte duse de vânt și de oameni, a explicat Valentina Caras, directoarea întreprinderii municipale din comuna Sărata Veche. 

An de an, APL-urile susțineau că problema există și din cauza lipsei banilor dar și a unei strategii de sortare și prelucrare a deșeurilor. Acum, ambele componente există.

Prima tranșă a creditului acordat de BEI, în mărime de 25 de milioane de euro vor fi investiți în dezvoltarea zonei Centru.

„Banii care vor fi debursați vor fi orientați pentru crearea infrastructurii la nivel de regiune, care implică stații de transfer, stații de sortare, stații de compostare, depozit regional, obligația de a respecta toate procesele de valorificare a deșeurilor, respectând ierarhia deșeurilor”, a precizat Svetlana Bolocan, șefa Direcției politici de management a deșeurilor, MADRM.

Conform datelor IPM, în 2019, au fost în funcțiune 1137 de depozite de deșeuri cu suprafața de 1222,05 ha. Pe teritoriul R. Moldova funcționează 168 de servicii specializate în colectarea și eliminarea deșeurilor, dintre care 56 astfel de servicii funcționează în sectorul urban și 112 – în sectorul rural.