VIDEO/Generația 16: despre aspirațiile, obstacolele și așteptările tinerilor de 16 ani

Creat la 29 iulie 2004, Ziarul de Gardă a crescut și s-a dezvoltat împreună cu cititorii săi. A demascat scheme de corupție, a scris despre ilegalități și abuzuri, dar și despre oameni care fac lucruri frumoase și care locuiesc și muncesc printre noi. Copiii care s-au născut în anul 2004 împlinesc, în 2020, 16 ani. Cum sunt ei? Ce aspirații au? Cum își văd prezentul și viitorul? Ce probleme întâlnesc în viața de zi cu zi? ZdG a încercat să afle cum sunt ei, tinerii de 16 ani și ce așteptări au de la statul în care au crescut și în care locuiesc.

În 2004, satul Costești din raionul Ialoveni a fost una dintre localitățile rurale în care s-au născut cei mai mulți copii. Astăzi, în localitate activează patru grădinițe, două licee și un gimnaziu și mai multe Organizații Neguvernamentale (ONG) care au ca scop inclusiv promovarea și implicarea tinerilor. ZdG a discutat cu tinerii din Costești care au 16, „aproape 16”, sau „puțin peste 16 ” ani despre visuri, adolescență, planuri de viitor și despre R. Moldova.

„Ca și oricare adolescent, vor să se afirme, să se implice, sau să plece peste hotare”

„Adolescență”, „distracții”, „sinceritate”, „dezvoltare”, „dispoziție”, „căpătare de experiență”, așa descriu tinerii din Costești vârsta de 16 ani. La vârsta lor, au reușit deja să întâmpine dificultăți, dar și să aibă parte de momente frumoase, alături de colegi și prieteni. Pentru unii, este important că au absolvit gimnaziul și au reușit să se înscrie la colegiu, pentru alții este important că au făcut mai multe lucruri pentru binele comunității în care locuiesc. Unii dintre ei își doresc să facă studii în continuare, să obțină o profesie și să exceleze în domeniul pe care și l-au ales, alții își doresc familie și copii.

Ca și oricare adolescent, tinerii au visuri, și, din spusele Mariei Bivol, președinta AO „Alternativa”,  vor să se afirme, să se implice, sau uneori, chiar să plece peste hotare.

„În activitățile pe care le-am desfășurat cu tinerii, am observat că au nevoie de afirmare, au nevoie de curaj, care, cu regret, nu prea este la momentul actual. Dacă generațiile anilor ‘90 aveau curaj și nu aveau oportunități, am impresia că tinerii actuali au oportunități, însă nu au acel curaj”, a precizat Maria Bivol.

Frica, lipsa banilor și „tăierea aripilor”

Renata Bordeianu din Costești spune că a avut situații în care frica și teama de a comunica cu oamenii au oprit-o să se implice în anumite proiecte, chiar dacă avea potențial.

Pe Pavel Mereacre, din aceeași localitate, calitățile personale îl împiedică uneori să fie mai implicat. Băiatul practică fotbalul și împreună cu echipa sa s-a bucurat de obținerea locurilor de frunte la diferite campionate. Chiar dacă munca și antrenamentele regulate sunt necesare pentru a obține rezultate, băiatul spune că au fost cazuri când, din lipsa resurselor financiare, nu a reușit să-și cumpere echipamentul necesar pentru antrenamente. „Dacă n-ai încălțăminte corespunzătoare sportului, poți să te traumezi, să nu produci același randament”, spune Pavel.

Din lipsa mijloacelor financiare, Valentina Boșca a trebuit să-și amâne realizarea visurilor. Fiind doi copii în familie, fata a trebuit să-și amâne planurile de a frecventa niște cursuri, deoarece mama a fost nevoită să redirecționeze banii pentru a achita studiile fratelui ei. Tânăra, concomitent  cu studiile liceale, a făcut cursuri de manichiură, iar astăzi le propune colegelor serviciile sale.

O mare influență asupra realizării visurilor tinerilor o au și prietenii, rudele sau părinții. „Prietenii nu îi încurajează tot timpul în lucruri foarte bune”, susţine Valeria Hajuc. Din spusele ei, uneori tinerii își doresc o carieră într-un anumit domeniu, însă, influențați de părinți sau rude, sunt nevoiți să îmbrățișeze o altă profesie.

Valeria, bunăoară, desenează, fără să fi frecventat vreo școală de arte. Desenează chipuri, siluete, dar și obiecte. Atunci când este mai gânditoare, desenează în creion simplu. Dacă are dispoziție, desenează în culori. Fata spune că și-ar fi dorit să studieze la arte, însă din cauză că acest domeniu nu prea este dezvoltat în R. Moldova, a decis să depună actele la colegiu, specialitatea management.

Valeria Bortă este membră a cercului „Retorică și Voluntariat” care activează în cadrul Liceului Teoretic Costești. Împreună cu alți tineri fata îngrijește parcul de agrement care a fost amenajat pentru toți locuitorii satului.

„Cred că ni se taie aripile prea devreme și cei mari, să zic așa, consideră că suntem prea mici, că nu înțelegem anumite lucruri, că noi încă nu am trecut prin viață, dar eu cred că nu este necesar să trecem prin viață ca să înțelegem anumite lucruri, indiferent de câți ani ai sau ce experiență ai”, e de părere Valeria.

Fata spune că atunci când adulții le spun copiilor „tu nu poți, sau că nu o să ți se ofere ceea de ce ai nevoie”, contribuie la diminuarea încrederii lor în sine.

Totuși, în câțiva ani, tinerii se văd activând în diverse domenii: medicină, contabilitate, IT, business sau psihologie.

„Dacă vom munci și dacă nu vor pleca atâția tineri peste hotare, poate vom schimba țara”, spune Pavel Mereacre.

Mesaje către guvernare: „Nu mai furați!” și „Vrem un sistem de învățământ european!”

Tinerii își doresc ca potențialul țării să fie valorificat la maxim, astfel încât străinii, când vor auzi de R. Moldova, să nu mai zică „că Moldova-i săracă, că Moldova nu are viitor, că Moldova nu are nimic frumos”, susţine Valeria Hajuc.

Totuși, ei cred că viitorul R. Moldova poate fi schimbat de oamenii care locuiesc în ea, dar și de cei care se află la conducere.

„Dacă aș avea puterea lor, probabil că, chiar și la ai mei 16 ani, aș schimba mult mai multe decât au făcut ei până acum”, spune Valeria Bortă.

Tinerii își doresc ca guvernanții să se gândească mai mult la populație și mai puțin la bani sau la interese personale. „Nu mai furați și aveți grijă de popor”, le-ar spune Valeria Hajuc celor de la putere.

Tinerii mai spun că își doresc ca statul să pună accent pe sistemul de învățământ din R. Moldova. Își doresc un sistem european, cu specialități și diplome recunoscute la nivel internațional. Tinerii spun că ar fi bine ca elevii să aibă o alegere mai mare a materiilor pe care le studiază.

„Eu aș vrea ca în școli să fie mai multe grupe sportive, să se practice fotbalul, baschetul, voleiul, să fie grupe de artă, grupe de muzică”, spune Valeria Hajuc.

„Să nu depindă atât de mult de note, deoarece notele nu formează nimic, noi învățăm doar ca să știm”, este de părere Renata Bordeianu. 

Maria Bivol, directoarea Liceului Teoretic “Olimp” din Costești spune că elevul trebuie implicat în lucrul de toate zilele încă de pe băncile școlii. Spre exemplu, dacă elevul vrea să vadă cum e să lucrezi în calitate de medic, să aibă posibilitatea să meargă, să vadă cum se lucrează în acest domeniu.

„Chiar dacă e elev în clasa a 10-a sau a 11-a, să vină, să aibă o deschidere, ca să înțeleagă problemele din interior. Vrea în primărie, asistent social? Să aibă o anumită zi, chiar și în timpul vacanțelor, când el ar putea veni acolo să înțeleagă această muncă. Absolut în toate domeniile văd acest lucru, și în cultură cu atât mai frumos ar fi”, a explicat directoarea.

Și Valeria Bortă consideră că școala ar trebui mai mult să se implice în pregătirea tinerilor pentru viață: „Viața nu e o derivată la matematică sau o metaforă, sunt de acord, acestea trebuie știute, acestea sunt importante pentru noi, dar nu sunt mai importante ca ceea ce trăim noi după nouă sau după 12 ani de școală”, a precizat tânăra.

Tinerii sunt foarte talentați și uneori vor să-și descopere și să-şi valorifice la maxim capacitățile pe care le au. Mihaela Novac, președinta Consiliului Local de Tineret din Costești spune că, uneori, tinerii nu pot fi implicați într-un anumit domeniu doar din motiv că nu au studii sau o anumită diplomă. 

„Ar fi foarte bine ca statul cumva să descopere aceste persoane talentate și să le ofere oportunități, luând în considerare și capacitățile lor financiare, pentru că nu putem spune că fiecare are capacități financiare satisfăcătoare ca să facă un curs profesional”, a precizat tânăra.

Valorile care se promovează în comunitate influențează direct comportamentul tinerilor

Maria Bivol, președinta AO „Alternativa” spune că, într-adevăr, tinerii sunt implicați în inițiative frumoase, însă există și momente când unii tineri sunt atrași de consumul de droguri și alte substanțe interzise, iar, în consecință, ia amploare fenomenul delincvenței juvenile.

„Aș dori ca justiția și legile să fie un pic schimbate, astfel încât fiecare greșeală sau o violare a legilor să fie pedepsite mai aspru”, a spus Renata Bordeianu, atunci când a fost întrebată ce și-ar dori să schimbe  în stat.

Valorile care se promovează în comunitate influențează direct comportamentul tinerilor, iar la acest lucru contribuie familia, prietenii și chiar influencerii de pe rețelele de socializare, consideră Maria Bivol.

„Atunci când vezi că poți scăpa de pedeapsă,  fiind minor, sau fiind într-un partid politic, sau fiind influencer, sau fiind cu relații foarte puternice în R. Moldova, cumva stimulează, de fapt, acest fenomen – delincvența juvenilă și nu o combate. Acest lucru nu ține doar de instituțiile statului, dar ține și de noi, ca oameni, ca părinți, ca societate civilă, ca polițist sau judecător, cântăreț etc.”, a spus președinta A.O.„Alternativa”.

În condițiile actuale, tinerii sunt foarte greu de modelat, susține Ion Scutaru, profesor la Liceul Teoretic din Costești. „Astăzi, tinerii au nevoie de un model în față, după care să se ia, să se conducă și să-și formeze un viitor”, susţine profesorul. În opinia sa, tinerii ar trebui să aibă mai multe posibilități de a se manifesta, inclusiv și la nivel politic.

„Avem foarte multe societăți sau organizații, OSC-uri, ONG-uri, care într-adevăr caută finanțări ca să se ocupe de problemele societății, pentru că noi, tinerii, încercăm să facem totul din nimic și, respectiv, căutăm ajutor în jurul nostru. Astfel, rugămintea noastră pentru stat ar fi ca ei să ne ajute mai mult în ceea ce încercăm să facem”, spune Mihaela Novac. 

„Visul de a-și aduce părinții acasă sau visul de a avea un calculator”

Generația tinerilor născuți în anul 2004 a fost afectată masiv de migrație. Rămași cu bunicii, unii tineri au preluat responsabilitățile de adult. Pe lângă visul de a schimba ceva în țară, sunt tineri care mai au și alte visuri: „Visul de a-și aduce părinții acasă, să fie lângă ei, sunt visuri de a avea posibilitatea și oportunitatea să aibă un calculator, ca să poată să-și realizeze temele pentru acasă, proiectele pe care le au”, a precizat președinta AO „Alternativa”.

Unii tineri își doresc ca, după absolvirea școlii, să plece în străinătate, fie la părinți, fie la studii sau la muncă.

„Tendința tineretului este să intre să învețe, să treacă la fără frecvență și să plece peste hotare. Asta e. Dacă undeva situația în familie este cât de cât reușită și până la 18 ani ei se țin încă cu ajutorul părinților, căci îi trimit la învățătură, pe urmă, cum intră, majoritatea pleacă peste hotare ca să câștige un ban”, a precizat primarul Costeștiului, Vasile Borta.

După părerea lui, ar trebui ca statul să creeze pentru tineri locuri remunerate de muncă. Din spusele lui, peste hotare tinerii au multe căi de a se întreține, pe când aceste posibilități nu există în R. Moldova. Primarul consideră că aceste măsuri nu le-ar putea întreprinde o singură guvernare, deoarece problema este una multiaspectuală și ar fi trebuit să fie prioritatea inclusiv a guvernelor precedente.

Și directoarea liceului „Olimp” consideră că politicile statului trebuie orientate astfel încât tinerii să fie motivați să rămână acasă.

„Cu mare părere de rău, tinerii pleacă și pleacă. Aici trebuie la nivel de Guvern, la nivel de țară, la nivel de politici strategice să creăm condiții pentru ca populația noastră să nu plece, susţine Maria Bivol. 

Diferența dintre generații: „Sunt familii mai conservative și sunt familii mai moderne”

Tinerii, dar și adulții din Costești susțin că diferența dintre generațiile tinerilor de 16 ani din prezent și cei din trecut este vizibilă. 

„În trecut lumea era mai simplă. Tinerii se puteau modela mai ușor. Eu judec după mine: cât de ușor acceptam și cât de bucuros eram când mă implica vreun profesor din școală într-o activitate, în ziua de azi, însă, convingerea tinerilor se formează mai greu”, a spus profesorul Ion Scutaru. 

Tinerii din trecut lucrau mai mult, însă tinerii din prezent mai mult învață.

„Terminam școala, ne duceam pe deal cu vacile, aveam cu ce ne ocupa. Acum, tinerii stau mai mult cu telefoanele în mână și pleacă la distracție în oraș”, ne-a spus un locuitor al Costeștiului. Din spusele lui, problema cea mai mare a tinerilor de azi este faptul că părinții sunt plecați peste hotare. 

„Sunt familii mai conservative și sunt familii mai moderne. Astfel, familiile moderne mereu susțin tinerii și-i încurajează în tot ce fac. Familiile conservative încă nu știu noțiunea de voluntariat, nu cred în ea și astfel, uneori, tinerii se stopează. Dacă părintele spune că nu-i dă voie să plece undeva, copilul nu mai pleacă”, a spus Mihaela Novac, președinta Consiliului Local de Tineret din Costești.

Din spusele ei, generațiile din trecut au fost educate astfel încât părinții mereu le spuneau ce să facă. În schimb, după părerea ei, tinerii de astăzi sunt mult mai descurcăreți și găsesc diferite modalități pentru a realiza tot ce și-au propus.

„La 16 ani, nouă părinții nu ne dădeau voie să ieșim noaptea pe stradă, eram sub supravegherea lor tot timpul, nu ieșeam din cuvântul lor, dar acum, la 16 ani, ei sunt mai mari ca părinții”, ne relatează o locuitoare din Costești.

Alta confirmă că, în trecut, părinții aveau influență asupra tinerilor.

„Fără multă școală, fără facultăți, o enciclopedie întreagă de viață era în capul lor. În familie fiecare copil avea sarcinile sale. O deosebire majoră dintre generațiile trecute și generațiile de astăzi. Cu părere de rău, poate tinerii de astăzi sunt afectați de schimbările existente, de instabilitatea politică, dar și economică. Lor le lipsește o comunicare activă cu părinții, le lipsește o persoană, o instituție care i-ar aduna să-i informeze, să-i învețe o experiență a vieții, să-i ajute acolo unde ei nu pot”, a mai spus ea.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2020, în R. Moldova sunt aproximativ 27 000 de tineri cu vârsta de 16 ani, cu aproximativ 6000 mai puțini în raport cu 2015.