VIDEO/Femeile care se ambiționează să facă agricultură în R. Moldova: „Ne-am dorit foarte mult să arătăm că putem fi un exemplu de solidaritate feminină”
Deși R. Moldova se consideră țară agrară, interesul statului pentru acest domeniu este departe de capul listei. Dar și mai departe de priorități se află interesul pentru femeile care muncesc în agricultură, deși experții consideră că experiența femeilor în acest sector este foarte importantă pentru economia țării.
Conform datelor oficiale, femeile reprezintă peste 47% din forța de muncă în Moldova. Însă doar 27% dintre ele conduc întreprinderi. Totuși, majoritatea femeilor antreprenoare activează anume în sectorul agricol – 20%.
„Noi trebuie să dăm femeilor șansa să facă afaceri în agricultura din R. Moldova”
Diana Crudu are o experiență de 12 ani în sectorul agrar – a pornit cu o fermă de vaci și a decis să își diversifice producția, mai apoi, cu plantațiile de vie. Acum, consideră că implicarea în domeniul agricol nu a fost cea mai inspirată alegere a sa, însă nu poate lăsa pur și simplu în urmă atâția ani de muncă și investiții.
Știind despre situația complicată din această sferă, a organizat în luna august un târg, la care producătorii să își poată vinde roada. „Eu am dat prioritate femeilor la acest târg, pentru simplul fapt că și eu sunt o femeie și știu cât de greu reușește o femeie într-o societate, de câte bariere se ciocnește. Ne-am dorit foarte mult să arătăm că putem fi un exemplu de solidaritate feminină”, susține Crudu.
Târgul agricultorilor, august 2020
Ea adaugă că volumul muncii fizice în acest domeniu e foarte mare, motiv pentru care multe femei par să îmbătrânească mai devreme. „Dar nu ai cum altfel, pentru că e vorba de un regim de viață stresant: trezire devreme, apoi opt ore de lucru în bătaia soarelui, iar satisfacția financiară nu e una pe măsură. Pur și simplu, noi nu avem alternativă, trebuie să facem ceva”, mai spune Diana.
Totodată, agricultoarea punctează că femeile sunt mai prost plătite decât bărbații care muncesc în agricultură. „Dacă ziua unei femei la cules e plătită cu 250 de lei (aprox. 12,77 euro), din prisma faptului că bărbații poate uneori cară și lăzile, lor li se dau 300 de lei (aprox. 15,31 euro)”, subliniază Diana.
Cu toate acestea, importanța femeilor în activitatea agricolă, în opinia ei, este una incontestabilă.
„Dacă mâine femeile nu ar mai munci în agricultură, nu ar mai avea cine face agricultură. Trebuie să înțelegem că femeia rămâne cel mai neexploatat izvor de resurse în agricultura R. Moldova. Noi trebuie să dăm femeilor șansa să facă afaceri în agricultura din R. Moldova”, consideră organizatoarea târgului.
„Dacă am da vot de încredere femeilor, am reuși mult mai multe”
Veronela Pruteanu deține o plantație de vie, la care lucrează împreună cu familia, pe lângă postul ei de muncă de bază la un ONG. Povestește că, pentru ea, cultivarea și îngrijirea viței de vie sunt activități de suflet. „Probabil, asta și ne mai ține aici: dorința să facem ceva care ne place. În agricultură, dacă nu-ți place, cu siguranță nu reușești”, afirmă Pruteanu.
Din experiența sa, Veronela mărturisește că problemele în agricultură par fără de capăt, chiar dacă, pentru a rezista, încearcă să nu se axeze pe ele.
„Dacă tehnică inițial nu am avut, am făcut tot posibilul și am obținut-o, deși cu mult chin. E ușor să zici că susții tinerii în agricultură și totul e frumos, când în realitate,
noi a trebuit să gajăm casa părinților. Am pus tractorul în gaj, am pus și mașina. A mai trebuit să bifăm ca garant salariul meu, ca să se asigure că într-adevăr vom achita creditul.
Bine, noi avem noroc că părinții ne-au susținut, dar asta este foarte complicat. Eu am dat mâinile jos de câteva ori”, mărturisește femeia.
Femeile din sectorul agricol au acces mai redus la resursele și echipamentele tehnice necesare. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), care a realizat în anul 2014 sondajul „Femeile și bărbații în agricultura R. Moldova”, gospodăriile agricole conduse de femei dețin mai puțin de 12% din toate utilajele agricole.
În același timp, chiar dacă agricultoarele încearcă să se descurce cu producerea, se confruntă cu și mai multe probleme când ajung la vânzarea roadei.
„Noi piață de desfacere nu avem, suntem nevoiți să stăm în piețe unde sunt și intermediari, și producători. Omul nu mai înțelege care e producător și care e intermediar”, mai spune Veronela Pruteanu.
Potrivit agricultoarelor, statul ar putea rezolva această problemă. Pentru asta, ar trebui să ia măsuri concrete în favoarea agricultorilor în general și a femeilor care muncesc în acest domeniu, în special. Ele întâmpină mai multe dificultăți din cauza accesului limitat la resurse de producție și a oportunităților de dezvoltare în această sferă.
Cu toate acestea, autoritățile declară că sprijină femeile prin politici de subvenționare. Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) menționează în acest sens că agricultoarele pot primi subvenții cu 15% mai mari decât bărbații.
Totuși, această măsură nu ajută decât foarte puțin. Din cauza procedurii birocratice complicate, femeile arareori merg până la capăt și ajung să primească banii.
Astfel, în 2019, au fost subvenționați 4476 producători agricoli, dintre care doar 819 afaceri administrate de femei.
Veronela consideră însă că nu este vorba doar de sprijinul statului. Situația din sectorul agricol se va schimba, în opinia sa, atunci când societatea va înceta să se uite la agricultoare cu neîncredere. Din punctul său de vedere, femeile au dovedit că pot lucra eficient și nu numai în acest domeniu.
„Dorința și studiile ne-au ajutat să mergem mai departe. E o muncă grea inclusiv din punct de vedere fizic, dar cred că dacă am fi mai deschiși și am da vot de încredere de femeilor, am reuși mult mai multe”, concluzionează ea.
„Sperăm ca lucrurile să se schimbe, totuși”
Chiar și problemele obișnuite din agricultură au un efect mai puternic asupra femeilor, întrucât pe umerii lor mai rămân treburile casnice și îngrijirea copiilor.
Victoria Rusnac s-a obișnuit să lucreze în ritm alert, să se trezească la 4-5 dimineața, pentru a duce copii la școală, ca apoi să se întoarcă la muncă.
Ea și-a început afacerea în agricultură cu mierea naturală, alegând calea mai complicată – cea de a-și certifica produsul, ca să nu fie nevoită să îl vândă pe la tarabe.
Peste câțiva ani, a ajuns la o expoziție internațională, de unde a adus fructe uscate, pe care le-a amestecat cu mierea. Unul dintre cei patru copii ai ei a gustat, i-a plăcut și așa Victoria a pornit să facă mixurile din miere și pomușoare.
După certificare, spune că cea mai grea etapă a fost să-și încadreze produsul în magazine. Altfel, dificultăți sunt foarte multe și până astăzi.
„Sunt foarte multe piedici și e multă birocrație la noi în țară. Pe foi, da, suntem susținuți, însă mai departe de asta, putem miza doar pe propriile forțe. Sperăm ca lucrurile să se schimbe, totuși”, punctează ea.
În pofida greutăților, Victoria merge mai departe și planifică să își extindă afacerea.
„Vrem o secție de producere mai mare și spațioasă, vrem să ieșim la export. Și da, fără femei, nimic nu se face. Femeile noastre sunt puternice. Tot ce-și pun în plan, realizează. Avem multe exemple de femei care s-au realizat în R. Moldova, având afaceri de succes și care ajung și peste hotare”, subliniază ea.
Experta gender Valentina Bodrug-Lungu punctează că rolul femeii în businessul agrar este unul hotărâtor.
„Orice societate, și asta o arată studiile internaționale, este mai prosperă atunci când și femeile, și bărbații, în plină forță sunt implicați în procesul de dezvoltare al țării. Ceea ce este foarte important, acum – noi trebuie să includem picătură cu picătură ideea de parteneriat, parteneriat de gen, dar, parteneriat echilibrat, când fiecare vine cu contribuția sa și depășim acele stereotipuri despre cum ar trebuie să fie un bărbat sau o femeie adevărată”, spune Bodrug-Lungu.
În 2019, conform datelor oficiale, în agricultură erau antrenate în total 128 mii persoane, dintre care 46% – femei, respectiv 58.880 persoane.
