La Fălești, de 40 de ani în așteptarea apei potabile: „Undeva, fiecare dintre noi, demnitarii publici, poartă câte o vină”
Doar două din cele 75 de localități din raionul Fălești au acces la apă potabilă care corespunde normelor admisibile ale calității, arată datele Centrului de Sănătate Fălești. Problema aprovizionării cu apă de calitate a raionului este una care datează încă din perioada sovietică.
„Undeva, fiecare dintre noi, demnitarii publici, poartă câte o vină, fiindcă de-a lungul timpului, chiar din 2006 încoace, sunt cel puțin patru președinți de raion. Eu cred că nu din rea intenție, dar poate ei nu au depus efort maxim, inclusiv și eu. Fiecare, câte un pic, undeva poartă o vină”, admite Sergiu Fîntîna, președintele raionului Fălești.
Funcționarul susține că doar în ultimii 16 ani, în proiecte care promiteau aprovizionarea localităților din raion cu apă potabilă au fost investite circa 130 de milioane de lei, iar pentru că proiectele s-au întins pe perioade mari de timp, în unele lucrări în care anterior s-au investit bani a fost nevoie de noi investiții. „Practic, aceleași lucrări s-au făcut de două ori”, explică președintele de raion.
„Probele cercetate au fost neconforme după conținutul majorat de sulfați, amoniu, fluor și reziduu sec”
Iurie Bobu, medic specialist din cadrul Centrului de Sănătate Publică (CSP) Fălești, susține că majoritatea surselor de apă din raionul Fălești nu corespund normelor de calitate. „Rezultatele supravegherii calității apei potabile în aceste sonde denotă nivele de neconformitate la parametrii chimici. Probele cercetate au fost neconforme după conținutul majorat de sulfați, amoniu, fluor și reziduu sec. Din toate sondele, adică din sursele de apeduct, numai în satele Horești și Călinești apa corespundea normelor sanitare în vigoare”, declară specialistul.
Pentru a reduce riscurile provocate de consumul apei ce nu corespunde normelor sanitare, medicul recomandă oamenilor din raion să utilizeze filtre sau, dacă este posibil, să consume apă îmbuteliată. „Propunem populației, în primul rând, ca să utilizeze apă potabilă de calitate. Având în vedere că practic apa nu corespunde parametrilor chimici, noi le propunem să folosească apă îmbuteliată. Practic, instituțiile de învățământ și educație timpurie din raion toate sunt asigurate cu apă îmbuteliată pentru copii, iar populația deacum, în ultimii ani, practic utilizează apa îmbuteliată în scopuri potabile. În scopuri menajere, folosesc apa din apeduct. Propunem oamenilor să procure filtre, fiindcă practic s-au făcut investigații de laborator, unde în urma instalării filtrelor, practic parametrii chimici la sulfați, amoniu s-au micșorat, dar în unele probe practic au ajuns și la limitele de normă. Anual se informează administrația publică locală, operatorii care prestează aceste servicii despre calitatea apei. Se informează populația prin intermediul gazetei raionale, radioului local”, menționează Iurie Bobu.
„Lucrări au avut loc în 2006,2007,2008, valoarea cărora astăzi este pierdută”
Sergiu Fîntîna, președintele raionului Fălești, susține că problema calității apei este una mereu actuală în raion, iar cu ea „se luptă” încă de pe timpul Uniunii Sovietice.
„Nu-i localitate în raion care nu are probleme cu apa potabilă. Mai ales ultimii ani. Proiectul pentru a aproviziona la început orașul și ulterior raionul Fălești cu apă potabilă a început în 1984. Din considerentul că nu au fost surse financiare necesare, s-au făcut lucrările etapizat. Lucrări au avut loc în 2006,2007,2008, valoarea cărora astăzi este pierdută. Practic vorbind, acestea sunt investiții la care iarăși din nou trebuie să facem aceleași lucrări. Conducta care a fost construită pe timpul Uniunii Sovietice câțiva ani în urmă a fost schimbată. Ea era din metal, acum e din plastic, e un lucru benefic, dar practic aceleași lucrări s-au făcut de două ori și multe lucrări care într-adevăr, în timp, ele se repetă”, constată funcționarul.
„Cel puțin cu patru ani în urmă deja trebuia să fie finalizat apeductul dat. La moment, noi suntem la etapa, putem să spunem așa, prefinală. Dintr-un calcul, hai să spunem așa, superficial, fiindcă până noi nu o să avem la mână devizurile actualizate, noi nu o să putem să spunem cu exactitate de câtă sursă financiară noi avem nevoie, dar calculul estimativ arată că mai avem nevoie de 21 de milioane de lei”, susține Sergiu Fîntîna.
„Eu cred că nu din rea intenție, dar poate ei nu au depus efort maxim, inclusiv și eu. Fiecare, câte un pic, undeva poartă o vină”
Președintele raionului Fălești crede că unul dintre motivele care au împiedicat finalizarea proiectului de aprovizionare cu apă potabilă a raionului este managementul defectuos.
„Până acum s-au investit în jur de 130 de milioane de lei, adică e o sumă, după mine, mare. Cu regret, până la ziua de astăzi noi nu am reușit să punem în funcțiune apeductul. Unul din motive ar fi desigur după vorba populară „omul sfințește locul”. Undeva, fiecare dintre noi, demnitarii publici, poartă câte o vină, fiindcă de-a lungul timpului, chiar din 2006 încoace, sunt cel puțin patru președinți de raion. Eu cred că nu din rea intenție, dar poate ei nu au depus efort maxim, inclusiv și eu. Fiecare, câte un pic, undeva poartă o vină”, admite funcționarul.
„Orientativ, peste 11 milioane de lei, astăzi, care sunt investite în localitățile din comuna Risipeni, nu au efect pentru cetățeni”
În cadrul proiectului de alimentare cu apă potabilă a raionului Fălești, în comuna Risipeni a fost construită o stație de tratare a apei și 22 de kilometri de apeduct. Toate lucrările au fost finalizate în 2017, valoarea acestora ajungând la 11 milioane de lei. Dar, până în ziua de astăzi, locuitorii comunei se alimentează cu apă din fântânile de mină. Dmitri Mosoreti, primarul comunei Risipeni, admite că apa din aceste fântâni este de o calitate proastă.
„În comuna Risipeni, adică satele Risipeni și Bocșa, la momentul de față este o problemă alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor. Din păcate, oamenii se alimentează din câteva fântâni de mină, la care calitatea apei este proastă. Noi am încercat să remediem situația și la noi, începând cu anul 2014, au demarat lucrările la 22 de kilometri de rețea și apeduct, cât și la stația de tratare a apei. Obiectele date țin de proiectul de alimentare cu apă din râul Prut a raionului Fălești. Suntem conectați la această magistrală. În 2017, când au fost finalizate lucrările, magistrala nu a fost pusă în funcțiune, ea nu funcționează nici astăzi. Banii alocați pentru stația de tratare a apei stau în loc, din cauză că proiectul general nu funcționează. Orientativ, peste 11 milioane de lei, astăzi, care sunt investite în acest obiect nu au efect pentru cetățeni, deoarece rețelele din localitate sunt conectate la această magistrală. Adică, sursa de apă potabilă a comunei este magistrala care nu este pusă în funcțiune”, explică Dmitri Mosoreti.
Faptul că proiectul de aprovizionare cu apă potabilă nu este finalizat, în viziunea primarului comunei Risipeni, creează mai multe probleme oamenilor, cât și administrației publice.
„Bineînțeles, prima consecință reiese din calitatea apei din localitate, care se răsfrânge asupra sănătății oamenilor, fiindcă această apă din fântânile de mină care o consumă locuitorii, calitatea ei lasă de dorit. Problemele se răsfrâng și în sectorul agricol, și în sectorul casnic, unde multe persoane care sunt în vârstă nu pot să se deplaseze la aceste fântâni, roagă pe cineva să aducă apă cu remorcile sau cu tractoarele. Nepunerea în funcțiune a acestui proiect, cât mai curând, trezește și alte probleme. Nu putem, de exemplu, să reparăm niște drumuri unde trebuie să faci conectările. Operatorului economic nu îi poți da în gestiune un obiect mort, nefuncțional. Adică, se leagă un șir de probleme în urma la nepunerea în funcțiune a acestui proiect”, punctează primarul.
„S-au făcut careva investiții mari, s-au schimbat țevi și nu o dată, dar până când, nu este lucrativ proiectul”
Proiectul de alimentare cu apă potabilă a raionului Fălești începe în satul Gherman, pe malul râului Prut, care se află în comuna Sculeni, raionul Ungheni, la câțiva kilometri de comuna Taxobeni, raionul Fălești. Aceste două localități dispun de câte o stație de pompare a apei, construite încă de pe vremea Uniunii Sovietice. Lilia Dubasari, primara satului Taxobeni, a menționat că problema aprovizionării cu apă persistă și la ei în localitate.
„La noi în sat fiecare gospodărie are fântâna sa și adică, lumea până acum s-a folosit de fântânile personale, dar ultimii ani de secetă a scăzut nivelul apei și de acum toată populația este nevoită să găsească alte surse de apă. Au fost luate probe și din fântânile noastre, le folosim ca apă potabilă, dar nu corespund cerințelor. Noi nu suntem în acest proiect, nu am depus niciun proiect tehnic ca să ne conectăm la acest apeduct, pentru că ni s-a explicat că apa care trece pe la noi o să fie apă tehnică și o să fie tratată în satul Risipeni și ulterior, în orașul Fălești. Dar, acum merge vorba despre proiectul „ApaVital Iași”, care va aproviziona patru raioane. Posibil, prin acest apeduct va trece apă potabilă și pentru noi”, punctează Lilia Dubasari.
Vasile Casian, primarul comunei Sculeni, raionul Ungheni, a menționat că în cadrul proiectului stația de pompare de la Gherman este punctul de pornire de unde va fi pompată apa din râul Prut.
„Stația de pompare a apei din satul Gherman a fost construită în perioada sovietică. Ea a fost gestionată de către Agenția Interraională pentru Irigație, AIPRE cum s-ar numi. În perioada sovietică ea funcționa, pompa. Aici, la noi în comună, erau irigate peste 5 mii de hectare, deci inclusiv de la stația aceea. Mai sunt pe Prut încă la Blindești o stație, o stație intermediară a fost și la Sculeni. Din câte cunosc, Consiliul Raional Fălești a depus un proiect major și au planificat să pompeze apa de la Gherman. Știu că s-au făcut careva investiții mari, s-au schimbat țevi și nu o dată, dar până când, nu este lucrativ proiectul”, punctează Vasile Casian.
„Merge vorba despre construcția unei conducte de doi kilometri jumătate”
O alternativă prin care raionul Fălești ar putea fi aprovizionat cu apă potabilă este implementarea proiectului cu compania românească „ApaVital”, gestionată de Consiliul Județean Iași. În 2022 a fost ratificat acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul României, care are drept scop construirea unui sistem de apeducte ce va subtraversa râul Prut, pentru alimentarea cu apă potabilă și epurarea apelor uzate din localitățile raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești.
„Merge vorba despre construcția unei conducte de doi kilometri jumătate. Dacă noi avem conducta dată construită, poftim, mâine livrăm apă potabilă. „ApaVital” este o soluție. Noi am discutat cu colegii de la Guvern în legătură cu acordul interguvernamental. Avem reprezentantul nostru din partea Consiliului, domnul vicepreședinte Prodan, care este membru al grupului dat de lucru, unde au avut prima ședință pe subiectul dat. Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile. Sincer să spun, eu sunt pentru ambele variante, fiindcă ambele variante au dreptul la viață și totodată, reieșind din situația economică, noi trebuie să mergem pe varianta cea mai rapidă și cea mai optimă din punct de vedere financiar”, declară Sergiu Fîntîna, președintele raionului Fălești.
„Se discută ca însăși „ApaVital” să mai construiască încă un traseu de la Fălești până la Bălți, ca să fie asigurat inclusiv și Bălțiul cu apă potabilă de la Iași. Chiar săptămâna trecută au venit reprezentanții de la „ApaVital” cu angajații responsabili pe geodezie, topometrie. Le-am dat spațiul unde trebuie să construiască o stație de repompare, deja la noi pe teren. Au luat coordonatele GPS, așteptăm”, punctează Vasile Casian, primarul comunei Sculeni.
Conform datelor oferite de Iurie Bobu, medicul din cadrul Centrului de Sănătate Fălești, în raionul Fălești sunt 75 de localități, cu o populație de peste 82 de mii de oameni. Circa 65% din locuitorii raionului se alimentează cu apă din sistemul de apeduct, iar restul – din fântânile de mină.
