VIDEO Cum (nu) se sortează deșeurile în R. Moldova

De ani de zile, în R. Moldova se vorbește despre strategia cu privire la managementul deșeurilor, ce presupune reglementări și investiții în infrastructura pentru colectarea separată la sursă a deșeurilor, depozite și linii pentru sortarea și reciclarea deșeurilor în țara noastră. Realitatea arată însă că există mai multe lacune.

În Chișinău, de exemplu, unde se produc cele mai multe deșeuri, nu a existat până acum un program, privind sortarea separată și reciclarea deșeurilor, care să funcționeze la capacitate maximă, iar în țară, cu mici excepții, lucrurile sunt și mai complicate. Abia după 10 ani de la aprobarea strategiei cu privire la managementul deșeurilor, autoritățile centrale anunță că sunt gata să treacă la implementarea ei.

Gabriela Isac este o tânără din Chișinău căreia îi pasă de mediul înconjurător. Ea colectează separat toate tipurile de deșeuri deja de 8 ani, deși spune că are impresia că o face dintotdeauna. 

„E mai ușor să le arunci și să pretinzi că ele au dispărut”

„Eu, de obicei, colectez separat deșeurile reciclabile – plasticul, sticla, hârtia, metalul, deșeurile electronice și deja ceea ce rămâne sunt deșeurile nereciclabile, adică plasticul prea subțire, ambalajele și deșeurile de la bucătărie”, relatează Gabriela Isac. 

Pentru Gabriela, colectarea separată a deșeurilor a devenit un stil de viață pe care îl urmează indiferent de circumstanțe. Ea a continuat să sorteze deșeurile chiar dacă pe parcursul anilor a fost nevoită să-și schimbe locuința de mai multe ori și nu de fiecare dată curțile în care se muta erau dotate cu tomberoane pentru colectarea separată a deșeurilor. „Când mă mutam într-un nou loc, mereu trebuia să caut unde să duc deșeurile”, își amintește Gabriela Isac. 

În prezent, ea locuiește într-un bloc în care încă există ghenă de gunoi, adică o țeavă în care oamenii pot arunca gunoiul de la etajul blocului în care locuiesc, iar acesta ajunge în tomberonul care se află în afara blocului.

„Chiar e foarte tentant (să arunci deșeurile pe acea țeavă, n.red.) și o experiență care nu ajută deloc oamenii să sorteze deșeurile, fiindcă atunci când pur și simplu ieși din apartament și arunci deșeurile pe țeavă și ele acolo dispar, presupun că este tare greu să îți schimbi obiceiul după, ca mai apoi să ieși cu deșeurile tale din casă, să le cari, să cauți unde să le duci.  E mai ușor să le arunci și să pretinzi că ele au dispărut”, spune tânăra, care consideră că dacă ar exista o infrastructură adecvată pentru sortarea deșeurilor, oamenii ar fi mult mai responsabili și le-ar colecta separat. 

Indiferent de obstacole, Gabriela este motivată să sorteze deșeurile. Pe cele reciclabile le aruncă în curțile în care există tomberoane pentru sortare, iar din deșeurile organice face compost (îngrășământ natural care se creează din materie organică, resturi de la mâncare, resturi vegetale, etc.) împreună cu un grup de prieteni. 

Gabriela Isac reprezintă însă mai mult un caz izolat decât o regulă în R. Moldova, unde majoritatea populației alege să nu sorteze deșeurile. Chiar și așa, tânăra nu este de acord cu atitudinea celor care critică oamenii că nu colectează separat deșeurile, atât timp cât autoritățile nu ajută cetățenii „un pic mai evident” în acest sens. 

„Atitudinea asta că cei care nu colectează sunt needucați, inconștienți și trebuie să fii eco și să faci asta nu e potrivită. Eu îmi închipui, eu trăiesc singură și pentru mine este cât de cât ușor iată volumul meu de deșeuri să le pun pe tipuri, să le duc, dar dacă este o familie și sunt atâtea griji, și încă trebuie să te gândești da unde-s tomberoanele. Oamenii cred că au resurse de energie, de atenție, de timp limitate și dacă se dorește ca ei să gestioneze deșeurile lor într-un mod mai responsabil, atunci oamenii trebuie ajutați în acest sens (cu o infrastructură adecvată, n.r.)”, este sigură Gabriela Isac. 

Vrem să sortăm, dar unde?

Elena este o altă tânără din Chișinău căreia îi pasă de soarta deșeurilor pe care le produce și de consecințele care survin în urma ignoranței manifestate în raport cu această problemă. Și pentru Elena, colectarea selectivă a deșeurilor a devenit parte din rutina zilnică. Ea povestește că a fost determinată să sorteze după ce a citit mai multe informații  pe internet despre importanța sortării, dar și despre impactul negativ pe care îl aduc tonele de deșeuri nereciclate care ajung, într-un final, la gropile de gunoi.

Elena colectează și plasticul din gospodăria părinților ei care trăiesc în sat. Ea ne-a spus că de fiecare dată când merge în localitatea de baștină, vine cu pungi pline de plastic, pe care îl aduce în oraș pentru a-l putea arunca în tomberoanele pentru colectarea selectivă a plasticului, pentru că în acea localitate nu există niciun fel de infrastructură destinată gestionării deșeurilor.

„Dacă aici (în Chișinău, n.red.), cât de cât măcar un pic se vorbește, poate la licee, este un pic de conștientizare, atunci la sate nu este asta și am impresia că persoanele de la sat au și altfel de probleme.  Pentru ei, sortarea gunoiului nu este atât de prioritară, pentru că au probleme mai grave, de exemplu, unele localități nici apeduct n-au, nici canalizări, nemaivorbind de sortarea deșeurilor”, spune Elena. 

Și pentru Elena, ca și pentru majoritatea chișinăuienilor, sortarea deșeurilor este o adevărată provocare,  pentru că în multe din curțile în care aceștia trăiesc există doar tomberoane pentru deșeuri mixte, unde atât deșeurile reciclabile, cât și cele nereciclabile sau organice, sunt aruncate la un loc. De cele mai multe ori, oamenii care doresc să sorteze gunoiul trebuie să se descurce singuri, asta însemnând să caute tomberoane pentru colectare selectivă în curțile vecine sau în alte puncte ale orașului. 

„În ceea ce ține de oportunitățile și comoditatea de a colecta separat, când eu începusem (să sortez deșeuri, n. r.), eu locuiam într-o curte unde erau plasate tomberoane – o parte de la Autosalubritate, alea colorate pentru sticlă, carton și plastic, și era și o plasă de la ABS (ABS Recycling, compania care are un contract de colaborare cu Primăria Chișinău, n.r) – și era relativ confortabil de sortat, însă aici unde eu acum locuiesc, în acest complex sunt 19 blocuri, e foarte mult și în prezent nu e absolut nici un tomberon pentru deșeuri colectate separat”, relatează Elena. 

Expertă: „Principiile pe care le-am promovat până acum nu sunt cele mai funcționale”

„În R. Moldova nu există un sistem, un regulament unic pe țară, unificat, care să zică că noi colectăm pe atâtea fracții, pe așa tip de tomberoane, cu așa reguli și așa mai departe. Adică, există o interpretare vagă în rândul generatorilor de deșeuri cum au de colectat – ba noi am vorbit despre masa uscată și umedă, acuma noi vorbim despre biodegradabile și reciclabile. Oamenilor le este greu să înțeleagă, plus la asta,  noi nu avem separat rezidualele, adică astea în general nu sunt reciclabile și ele contaminează și una, și alta. Sistemul explicat și promovat de colectare separată la sursă, la moment, nu este la un nivel suficient de avansat, ca nouă să ne permită într-adevăr să salvăm sau să compostăm”, remarcă experta Aurelia Bahnaru, președinta Centrului de Instruire și Consultanță „E-Circular”.

Aceasta precizează că, deși la nivelul municipiului Chișinău în ultimii ani se poate atesta o îmbunătățire, există încă foarte multe probleme. 

„Se simte lipsa unui sistem foarte clar definit cum noi facem colectarea asta separată. Și chestia asta a fluctuat la fel pe seama neînțelegerii finite care este infrastructura noastră de gestionare a deșeurilor și cum ea trebuie să funcționeze și care este cauza finală”, susține Aurelia Bahnaru. 

Experta spune că managementul deșeurilor la nivel național fluctuează de la regiune la regiune.

„Sunt localități, dacă luăm zona centrală, municipiul Chișinău, unde am avansat în ultimii ani pe capitolul managementul deșeurilor. Dacă ne deplasăm spre Nord, Sud – stăm mult mai prost la acest capitol și, de facto, în mare parte, problema se sumarizează la infrastructură, la lipsa infrastructurii sau la  infrastructura insuficientă pentru gestionarea deșeurilor. Fie noi avem fragmentat câteva tomberoane, fie unitate de transport insuficientă sau, în general, lipsa ei, sau un serviciu care nu știe cum să gestioneze și să comercializeze aceste deșeuri reciclabile. Deci, sunt foarte multe probleme și, de facto, anume aici, ciclul acesta necesar în gestionare eficientă a deșeurilor anume nu funcționează, el se blochează la anumite etape”, afirmă experta, care consideră că R. Moldova trebuie să-și revizuiască modelul de gestionare a deșeurilor din moment ce s-a dovedit că cel de până acum nu a avut rezultate relevante. 

„S-a ajuns deja clar la înțelegerea faptului că principiile pe care le-am promovat până acum nu sunt cele mai funcționale. (…) Acest, pe alocuri, mit sau acea așteptare și promovare intensă că, oameni buni,  colectați separat sau noi vom recicla, sau noi avem ținte pentru reciclare, iarăși, ele tot s-au demonstrat de multe ori a nu funcționa”, completează Aurelia Bahnaru. 

Orașul Chișinău: în 2023 s-au reciclat circa 13% din fluxul total al deșeurilor

Î.M Regia „Autosalubritate” este întreprinderea municipală care se ocupă de gestionarea deșeurilor pe teritoriul municipiului Chișinău, acolo unde sunt generate și cele mai multe deșeuri. Operatorul municipal colectează, transportă, evacuează deșeurile, apoi, după sortarea la uzina companiei „ABC Recycling”, ce are un contract de colaborare cu municipalitatea, le duce la depozitul pentru deșeuri din comuna Țînțăreni, raionul Anenii Noi. 

Igor Gîrlea, administratorul interimar al Regiei „Autosalubritate”, a declarat pentru ZdG că în anul 2023, la depozitul din Țînțăreni au fost depozitate în jur de 180 de mii de tone, printre care „inclusiv deșeurile de la Țînțăreni, Geamăna, Ciobanovca și câteva sătucuri cărora comuna Țînțăreni le-a permis să depoziteze deșeurile acolo”.

Acesta a precizat că din fluxul total al deșeurilor din orașul Chișinău, în anul 2023 au fost reciclate circa 13%. 

„Regia «Autosalubritate» colectează deșeurile din containere. Noi evacuăm deșeurile și le transportăm la uzina de sortare care este gestionată de firma «ABS Recycling», care este principala companie de sortare din țară cu astfel de capacități, care se descurcă, zic eu, destul de bine, care sunt, zic eu, primii care au deschis o linie de sortare în țară (…). După sortare, ele (deșeurile, n.r.) sunt transportate la depozitul de deșeuri de la Țînțăreni, unde sunt depozitate”, a explicat Igor Gîrlea. La Țînțăreni deșeurile sunt compactate, adică fărâmițate și apoi presate și acoperite cu argilă.  

„Noi nu putem controla 42 de șoferi care au câte șase rute pe zi”

Deși toate deșeurile care se adună în Chișinău, inclusiv cele sortate de oameni, sunt sortate repetat de  compania care colaborează cu Primăria Chișinău, șeful de la Autosalubritate consideră că „este un efort foarte necesar să sortezi la sursă, să punem deșeurile metalice la deșeurile metalice, hârtia la hârtie, cartonul la carton (…)”, pentru că asta ușurează munca celor care le sortează ulterior.

„Este nevoie de un proces de sortare finală, de aceea că, poate n-ați știut, plasticul se împarte pe culori, cartonul ud nu poate fi reciclat, hârtia – dacă este udă, murdară – nu poate fi reciclată și, deci, oricum, tot ce s-a sortat la sursă trebuie să fie încă o dată sortat”, precizează Igor Gîrlea. 

În orașul Chișinău nu există însă suficiente tomberoane care să permită sortarea deșeurilor la sursă. Dar, există și o altă problemă observată de chișinăuieni: atât deșeurile sortate, cât și cele nesortate, sunt adesea  încărcate în aceeași autospecială. Igor Gîrlea afirmă că oamenii trebuie să anunțe autoritățile dacă sunt observate asemenea situații. „Din păcate, noi nu putem controla 42 de șoferi care au câte șase rute pe zi,   deci, e foarte greu să o faci. Și sunt aproximativ 1700 de platforme, de puncte de acumulare în Chișinău, și sunt peste 10500 de containere, deci, e foarte greu să monitorizezi fiecare container”, susține șeful Regiei „Autosalubritate”. 

Totodată, acesta afirmă că multe dintre tomberoanele care ar fi destinate deșeurilor reciclabile sunt deja compromise la sosirea autospecialei, ceea ce face ca deșeul respectiv să fie preluat de o mașină care transportă deșeuri mixte. „Noi avem probe că atunci când te duci sau deschizi (tomberonul pentru plastic, n.r), o parte este plastic, cealaltă parte – este ce vrei, dar nu plastic”, a remarcat Gîrlea. 

„Noi avem (în Chișinău, n.r.), așa cum este, cel mai bun sistem de gestionare a deșeurilor, cu mult mai avansat decât în celelalte localități. Evident că sunt foarte și foarte multe probleme încă de rezolvat, noi avem de închis containerele de tip sovietic, să le închidem pentru ca să fie posibilă sortarea la sursă. Țevile respective sunt o mare problemă, de aceea că ele nu permit sortarea la sursă. Acum primăria s-a axat de ceva timp, de vreo doi ani și jumătate, anume pe închiderea acestor ghene și pentru asta noi avem containerele aici, ca odată ce se închid, noi să putem să punem containere de 1,1 metri cubi. Se construiesc platforme noi – 150 de platforme noi s-au construit anume pentru închiderea acestor ghene”, a menționat șeful Regiei „Autosalubritate”. 

„Lucrurile se schimbă spre bine. Noi avem tot mai des situații în care în containerul pentru plastic este doar plastic”

Cât despre lipsa containerelor, Igor Gîrlea afirmă că acestea sunt foarte costisitoare, iar fondurile actuale nu permit ca ele să fie amplasate peste tot în Chișinău. 

„Am avut o mie cinci sute de containere de culori diferite și acuma le avem în teritoriu pentru sortarea la sursă de culori diferite – galben, verde, albastru și de acum – zincat, al patrulea. O mie cinci sute nu este destul. Un container costă în jur de 400 de euro. Simțitor. Pe an se distrug în jur de 50 de containere de plastic, pur și simplu se ard, iarna în special și, apropo, poliția niciodată nu identifică cine le arde. Deci, noi avem pierderi de zeci de mii de lei anual și niciodată nu se identifică făptașii”, reclamă Igor Gîrlea.  

În acest context, oficialul argumentează că Regia „Autosalubritate” a renunțat la containerele de diferite culori în mai multe locuri din oraș inclusiv din cauza faptului că în Chișinău nu este spațiu suficient pentru depozitarea acestora.

„S-a ajuns la o idee în 2020, s-a aprobat regulamentul cu privire la sortarea în două fracții: biodegradabil și reciclabil. Voi le-ați văzut platformele astea pe care le-am spus, în jur de 350 au fost construite. Sunt puțin eficiente, recunosc, dar lucrurile se schimbă spre bine. Noi avem tot mai des situații în care în containerul pentru plastic este doar plastic”, remarcă Igor Gîrlea. 

În următoarea perioadă, autoritățile municipale anunță că urmăresc să închidă toate ghenele de gunoi cu țeavă, iar în locul lor să fie instalate platforme cu două fracții – biodegradabil și reciclabil. Totodată, Igor Gîrlea menționează că autoritățile vor continua campaniile de informare pentru a convinge oamenii că sortarea deșeurilor aduce beneficii.

Strategia cu privire la gestionarea deșeurilor 2013-2027. După 10 ani de incertitudine, e posibil să înceapă implementarea ei

În 2013, în R. Moldova a fost creată și aprobată Strategia cu privire la managementul deșeurilor pentru anii 2013-2027. Această strategie prevedea asigurarea cadrului legal, a reglementărilor și obiectivelor care ar fi trebuit să schimbe soarta deșeurilor în țara noastră pe termen lung și la standarde europene. 

Ulterior, strategia a fost modificată odată cu noile rigori de gestionare a deșeurilor la care se adaptase Uniunea Europeană, astfel că ulterior s-a transformat în Programul Național de Gestionare a Deșeurilor. 

Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului, afirmă că după mai bine de zece ani, R. Moldova este pe punctul de a începe implementarea efectivă a Programului Național de Gestionare a Deșeurilor, după ce finanțarea, adică banii pe care R. Moldova i-a împrumutat pentru implementarea acestui proiect, a fost oferită țării noastre de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și  Banca Europeană de Investiții (BEI). 

„Primul element important în program și în strategie este că în R. Moldova, noi vedem această gestionare a deșeurilor într-un sistem regionalizat. Aceste documente de politici presupun că R. Moldova va fi împărțită în 6-8 regiuni de management al deșeurilor, pe care le numim RMD”, a punctat Grigore Stratulat. Pentru trei regiuni 5, 8 și 1, deja a fost obținută finanțare. „Acești bani vor fi folosiți pentru edificarea infrastructurii pentru sistemul integrat de management al deșeurilor în aceste trei regiuni”, susține secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat. 

Ce înseamnă un sistem integrat de management?

Grigore Stratulat relatează că un sistem integrat de management al deșeurilor se desfășoară „de la colectare (a deșeurilor, n.r.) până la depozitare”. Acesta afirmă că, într-un final, în toate regiunile se va construi câte un centru integrat de management al deșeurilor, iar pentru toate trei regiuni soluția va fi similară. Acest centru „va avea o stație de sortare, o stație de compostare și depozitul propriu-zis de deșeuri, care va fi în conformitate cu normele și rigorile europene”. Ca să ajungă deșeurile la depozit, Grigore Stratulat spune că vor fi achiziționate autospeciale. 

„Ca să eficientizăm și să avem un sistem sustenabil, pe lângă centrul integrat de gestionare a deșeurilor  vor fi construite două sau trei stații de transfer, deci, acolo unde deșeurile vor fi reîncărcate din autospecialele de capacitate mai mică în containere de capacitate mai mare, iar de acolo, vor ajunge la depozitele din centrul integrat de management al deșeurilor. Adițional autospecialelor, vor fi achiziționate și tomberoanele, și containerele pentru colectarea deșeurilor din poartă în poartă sau acolo unde avem centre în orașele mai mari, vor fi construite platforme pentru aceste containere”, garantează Grigore Stratulat. 

Grigore Stratulat a mai declarat că implementarea proiectului va începe din regiunile nr. 5, 8 și iar întreg proiectul urmând să fie finalizat până în 2028. 

Pentru municipiul Chișinău și municipiul Bălți (care se află în regiunea 4) se propune de edificat un centru integrat de management al deșeurilor, o stație de tratare mecano-biologică – un proces un pic mai avansat față de ce avem în celelalte regiuni, pentru că aici fluxul de deșeuri este mult mai mare și este mult mai important să reducem la cât posibil volumul și masa care se depozitează”, susține Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului.  

Conform datelor din anul 2022, în R. Moldova există 1139 de gropi de gunoi, cu o suprafață totală de 1224 de hectare. Majoritatea acestora nu respectă standardele ecologice și sunt neautorizate, iar deșeurile ajung acolo fără a fi tratate în vreun fel, poluând aerul, solul și apele. 3,5 milioane de metri cubi de deșeuri  se adună anual în R. Moldova. În 2023, autoritățile din mun. Chișinău au anunțat că au reciclat circa 10 mii de tone.