VIDEO/Cromozomul incluziunii: tinerii cu sindromul Down luptă ca să poată munci

Sergiu vrea să fie asistent social și să ajute alți oameni aflați în dificultate. Olga este operatoare la calculator și știe să transmită mesaje prin intermediul poștei electronice. Totuși, întreg sistemul s-a opus în fața lor. Ei, ca și alți zeci de copii și tineri cu sindromul Down, ar fi ajuns închiși în casă cu visul lor de a fi de folos societății, dar există ființe care deschid toate ușile pentru viitorul lor- membrii familiei. De ce societatea respinge oamenii care vor și pot să învețe, să muncească și să contribuie la dezvoltarea țării? De ce oamenii încă nu au încredere în copiii cu sindromul Down? ZdG a căutat și a găsit unele răspunsuri.

Anual, la 21 martie, este marcată Ziua Mondială a persoanelor cu sindrom Down. Potrivit specialiștilor, acești oameni pot fi integrați eficient în societate. Este important ca ei să fie susținuți de familie, să aibă acces la programe de intervenție timpurie, dar și la educația incluzivă. Chiar dacă legislația R. Moldova prevede incluziunea acestor persoane în sistemul educațional și în câmpul muncii, există încă numeroase bariere pe care ei trebuie să le depășească.

„Vreau să devin asistent social”

Sergiu Guștiuc este student în anul întâi la Universitatea „Divitia Gratiae” din municipiul Chișinău. Aceasta a fost singura instituție de învățământ superior, care l-a admis la studii în baza unei convorbiri fără ca tânărul să aibă diploma de Bacalaureat. „Vreau să devin asistent social, pentru că asistentul social se ocupă de persoanele care au nevoie de ajutor”. Sergiu practică boxul thailandez și este pasionat de fotbal. 

Mama lui Sergiu, Lucia Guștiuc, spune că tânărul a avut noroc să fie integrat în instituții de învățământ obișnuite. Din copilărie, Sergiu a frecventat o grădiniță obișnuită, apoi a studiat la instituții cu programe incluzive școala primară „Pas cu Pas”, iar ulterior, la liceul „Pro Succes”. „La acest liceu se pune accent pe incluziune, dragoste și respect față de astfel de copii. Asta a avut un rol important în dezvoltarea abilităților și capacităților lui Sergiu”, povestește Lucia Guștiuc.

Sergiu spune că, în perioada studiilor, s-a înțeles foarte bine cu colegii de liceu și cu profesorii. „M-au respectat, îi respect și îi iubesc”, spune tânărul. De o atitudine prietenoasă din partea colegilor se bucură și acum, fiind student: „ Ei mă ajută, eu îi ajut, ne împăcăm bine și ajungem mereu la un numitor comun”, spune băiatul.

„Eu mi-am pus scop, cu bătăi pe la uși să integrez acest copil”

Mama tânărului spune că succesele pe care le are Sergiu se datorează și eforturilor familei. „Mi-am pus un scop: pas cu pas, încet, cu pași fermi, cu bătăi pe la uși, cu deschiderea ușilor câteodată și cu picioarele, să integrez acest copil”, spune femeia. 

Totuși, ea afirmă că sunt foarte mulți părinți care au copii cu sindrom Down și care se confruntă  anume cu probleme de integrare în instituții publice. „Pentru ei este o barieră de a-și duce copiii la grădiniță, deoarece apar probleme între părinți și unii nu își doresc ca un copil cu sindrom Down să fie în aceeași grupă cu micuțul lor”, spune Lucia Guștiuc. Din spusele ei, și cadrele didactice nu sunt pregătite pentru a se implica și a ajuta acești copii. De cele mai multe ori clasele sunt supraaglomerate, lipsesc cadrele didactice de sprijin, iar eforturile depuse de Ministerul Educației Culturii și Cercetării sunt mai mult formale.

Totuși, strategia de dezvoltare „Educaţia-2020” prevede sporirea accesului la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii, prin asigurarea unui mediu școlar prietenos și protectiv.

„Copiii cu sindromul Down au posibilități și un potențial destul de mare”

Părinții copiilor cu sindrom Down observă că atitudinea societății față de acești copii s-a schimbat în timp, dar totuși,  mai este loc pentru informare. „Până acum nu s-a prea vorbit la subiectul sindromului Down și noi nu putem învinui societatea”, a menționat Ala Burlaca, președinta Asociației părinților cu copii cu sindrom Down, AO „Sunshine”.

Această asociație a apărut după ce femeia a născut o fetiță cu acest sindrom, pe care o alintă Marusica. Ea, împreună cu alți părinți au decis să-și unească forțele pentru a ajuta părinții și copiii aflați în aceeași situație. „Asociația a apărut din necesitate. Frecventând centrele de reabilitare cu Marusica, am cunoscut și alți părinți. Ea a fost fondată ca să creăm un viitor pentru copiii noștri și pentru cei care deja sunt maturi. Ei au posibilități foarte mari și un potențial destul de mare. Acești copii nu trebuie izolați și marginalizați”, a menționat Ala Burlaca. De asemenea, scopul asociației este de a informa societatea despre sindromul Down și de a promova și contribui la incluziunea acestor copii în societate.

Pentru a asigura incluziunea copiilor cu necesități educaționale speciale în societate și pentru a le permite să-și manifeste talentele, de cinci ani deja, asociația părinților cu copii cu necesități speciale „Planeta Carității” organizează un cerc teatral. Aici copiii își pot dezvolta creativitatea. Din spusele Ludmilei Șișchina, președinta asociației, copiii și tinerii vin la repetiții o dată în săptămână și montează spectacole, show-uri și diverse prezentări.

Ei au participat la mai multe festivaluri de incluziune, naționale și internaționale, dar și alte acțiuni culturale din republică.

„Trebuie mai repede de călcat și de cusut, dar eu nu pot prea repede și nu m-au primit la lucru”

În pofida micilor lor succese, persoanele cu sindrom Down se confruntă cu mai multe probleme. Olga Rotaru are 27 de ani. Ea a absolvit școala specială, iar ulterior a absolvit cursuri de croitorie și de operator la calculator. Tânăra învață limba engleză, cântă la pian și își dorește să facă și cursuri de bucătar.

Chiar dacă legea prevede că angajatorii care au 20 de angajaţi şi mai mult sunt obligați să rezerveze și să angajeze la muncă persoane cu dizabilităţi în proporție de cel puțin cinci procente, încercările tinerei de a se angaja la serviciu s-au soldat cu eșec. „Trebuie mai repede de călcat, și de cusut, dar eu nu pot prea repede și nu m-au primit”, spune Olga. Din acest motiv, ea își ajută părinții la treburile casnice: merge la magazin, aduce apă în casă și strânge cu aspiratorul. Zice că știe să scrie la computer, să trimită scrisori prin intermediul poștei electronice și își dorește să se angajeze la serviciu și să scrie informații la computer. 

„În societate există așa copii și ei trebuie iubiți”

Mama Olgăi, Tamara Rotaru, spune că este foarte important ca acești copii să fie integrați în societate. „Copiii ar trebui informați începând de la grădiniță și să știe că în societate există așa copii, pe care trebuie să-i iubească, pentru că sunt ca ceilalți, doar că sunt cu alte abilități”, menționează femeia. După părerea ei, ulterior, părinții ar trebui să discute cu copiii acasă, apoi la școală, iar acest lucru ar permite acceptarea copiilor cu Sindrom Down în societate.

Sindromul Down apare atunci când o persoană are o copie parțială sau suplimentară a cromozomului 21. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2015, în R. Moldova, unu din 800 de copii născuți vii s-a născut cu această condiție.