VIDEO Criză în agricultură: două secete, pierderi pentru fermieri și ajutoare întârziate

Anul 2024 a fost marcat de temperaturi record în toată lumea, iar Republica Moldova nu a făcut excepție. Timp de două săptămâni, temperaturile s-au menținut peste 40 de grade Celsius, afectând grav domeniul agriculturii.

Sectorul agricol este principala sursă de venit în Moldova. În acest sector este angajată aproximativ o treime din forța de muncă. Agricultorii moldoveni au organizat proteste și au cerut instituirea stării de urgență. Însă, până-n prezent, autoritățile au creat doar o comisie specială în vederea elaborării măsurilor pentru depășirea crizei.

Cum fac față fermierii problemelor cauzate de secetă și ce ajutor așteaptă de la stat, citiți în materialul Ziarului de Gardă.

Daunele cauzate de secetă în sectorul agricol

Nicolae Sprîncean din satul Hîrtopul Mic, raionul Criuleni este agricultor de aproape 40 de ani și are în gestiunea sa circa 1400 de hectare de culturi. Potrivit acestuia, seceta care a lovit sectorul agricol în 2024 i-a provocat pagube serioase și el încă mai este în așteptarea ajutorului din partea statului.

„Avem aproximativ 130 de hectare de porumb cultivat pentru semințe, trei hibrizi. Unul a fost distrus complet, nu avem nimic roadă. La altul sperăm să avem o roadă de vreo 500-600 de kilograme (adică aproximativ 50-60%, n.r.). La cel de-al treilea, de lângă Criuleni, unde a mai plouat, poate va fi o tonă. Dacă credeam că vom recolta o tonă și jumătate sau două de floarea-soarelui, acum vedem că va fi sub o tonă”, constată cu tristețe fermierul, ținând în mână un porumb uscat.

Nicolae Sprîncean afirmă că „în acest an au existat două secete – seceta la sol și seceta în atmosferă”. Dacă temperatura aerului atingea aproximativ 40-41 de grade, pe suprafața solului erau 60 de grade. Bărbatul remarcă faptul că în cei 40 de ani de când face agricultură, nu-și amintește așa temperaturi, care să dureze practic două săptămâni consecutiv.

Acesta este nemulțumit și de modul în care a acționat statul:

„Cred că ajutorul pe care l-am primit este o rușine pentru ministrul nostru [al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea] și pentru conducerea țării. Ajutorul s-a dat cu sânge. Și societatea s-a divizat și mai mult atunci când ministrul și-a permis să spună că [banii] s-au luat din gura copiilor și vârstnicilor ca să se dea agricultorilor și la noi nu au ajuns.”

Ajutorul de stat pentru agricultori în caz de secetă

Primăvara, în Moldova, perioadele prelungite de căldură aproape estivală au fost urmate de valuri de frig cu îngheț pe timp de noapte și dimineața. Acest lucru a afectat, de exemplu, recolta de pomușoare: unele au înghețat, iar altele s-au copt prea devreme, ceea ce a afectat calitatea lor.

Iar în luna iulie a acestui an, ministrul Agriculturii a declarat că lanurile de porumb din sud au fost afectate de caniculă în proporție de 70-100%, în timp ce floarea-soarelui a suferit daune în medie de 60-80%. Pierderile primei grupe de culturi din acest an s-au ridicat la 135 de milioane de lei (aproximativ 7 milioane de euro).

Expertul în politici economice Viorel Chivriga a declarat că agricultorii suferă de criză de mai mult timp, iar condițiile climatice sunt doar unul dintre factori.

„În afara pierderilor suferite de agricultori din cauza secetei, din cauza altor factori naturali, sunt și pierderi care au legătură cu ceea ce se întâmplă în jur, cu ceea ce-a fost acum doi ani – pandemia, cu schimbarea logisticii, scăderea prețurilor. Agricultorii sunt puși în circumstanțe de neinvidiat. Este o presiune foarte mare. Și în acest moment, dacă vorbim în mod special despre pierderile din 2024, le-aș considera destul de mari”, notează Chivriga.

În ceea ce privește ajutorul oferit de stat, secretarul de stat Vasile Șarban spune că scopul ministerului este de a face fermierii mai rezistenți la dezastrele naturale.

„Statul a oferit ca sprijin rambursarea accizei la motorină și numai pentru anul 2023 a acordat 139,5 milioane de lei (aproximativ 7,8 milioane de euro) pentru 3171 de fermieri. Distribuția a 4000 de tone de motorină, care a venit ca ajutor umanitar din România, a avut cât de cât un impact asupra producătorilor agricoli. Da, este puțin, s-a dovedit a fi 35 de kg per hectar, dar asta ar fi jumătate pentru culturile păioase, jumătate din ceea ce este necesar. De motorină au beneficiat 1490 de agricultori. Pentru producția de porumb afectată din anul 2023, statul a alocat 50 de milioane de lei, repartizați către 335 de beneficiari”, spune Șarban.

Motorina din România care a ajuns cu întârziere

După ce au supraviețuit pandemiei și secetei din 2020 și din 2022, agricultorii moldoveni se confruntă cu creșteri uriașe ale prețurilor la îngrășăminte și motorină, necesară pentru multe utilaje agricole.

În 2022, România a promis 4000 de tone de motorină drept ajutor umanitar pentru agricultorii moldoveni, după cum a menționat Șarban mai sus. Cu toate acestea, agricultorii n-au primit-o până în aprilie 2024. Oficialii de la Chișinău au explicat întârzierea prin faptul că autoritățile nu au găsit un loc în care să depoziteze așa volume de combustibil.

„Este o prostie din partea ministrului să spună că nu are o canistră pentru a depozita motorina, în timp ce România ne face un cadou ca să putem supraviețui. Dacă fermierii nu ar fi făcut gălăgie, poate că nici nu se mai da. Eu nu văd ajutor din partea ministerului, dar văd diversiune”, spune fermierul Nicolae Sprîncean.

Vasile Șarban explică întârzierea prin faptul că transferul motorinei donate de România a presupus un lung proces birocratic, în care au fost implicate mai multe instituții de stat.

„După perfectarea actelor, are loc recepționarea, depozitarea și repartizarea motorinei. Pentru acest lucru, trebuia să identificăm, prin intermediul Agenției Rezervelor Materiale, un agent economic care are această capacitate de transportare, depozitare și repartizare ulterioară a motorinei. Spre regret, lucrurile nu s-au întâmplat așa cum au fost în 2021 (când România a transferat șase mii de tone de motorină pentru fermierii afectați de secetă, n.r.), deoarece agentul economic de atunci, care putea fi capabil, este la moment în procedură de insolvabilitate, iar statul nu poate să aibă o relație cu un agent economic în insolvență. Ulterior, au fost câteva tentative de a negocia direct, de a vedea cum mai urgent am putea să identificăm un agent economic”, susține secretarul de stat.

Încă 100 de milioane de lei ajutor… Este suficient?

După protestele de anul trecut și amenințările de a organiza noi proteste în acest an, fermierii au primit 1,6 miliarde de lei (aproximativ 82,4 milioane de euro) ajutor de la stat – bani prevăzuți în Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural.

În primăvara anului 2024, guvernul a elaborat măsuri de creditare agricolă de urgență, care au durat până în 31 mai anul curent. Unii fermieri au reușit să obțină împrumut garantat de stat în valoare de 96,06 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro). Prim-ministrul intenționează să reia această practică. În august, guvernul a alocat încă 100 de milioane de lei (aproximativ 1,15 milioane de euro) pentru a compensa parțial pierderile cauzate de secetă și grindină.

Cu toate acestea, reprezentanții sectorului agricol care au purtat discuții cu prim-ministrul, Dorin Recean, marți, 20 august, sunt nemulțumiți de decizia autorităților și spun că acești bani nu vor opri „procesul de executare silită” dacă fermierii nu vor avea bani pentru a acoperi costurile de prelucrare a terenurilor, nu vor avea cu ce să se hrănească și acest lucru pentru ei va fi echivalent cu o  condamnare la moarte.

După discuțiile cu fermierii, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că instituția sa va dezvolta un mecanism de distribuire a banilor astfel încât „decizia să fie luată întotdeauna într-un mod incluziv și foarte transparent”.

În pofida acestui fapt, Alexandru Bădărău, directorul Asociației „Forța Fermierilor”, contactat de Ziarul de Gardă, a calificat negocierile de la Guvern ca fiind ineficiente. „Acest lucru nu stopează procesul de executare silită, mai ales a agricultorilor din sudul țării, la care roada a fost compromisă practic în totalitate, atât grupa a doua de porumb și floarea-soarelui, cât și culturile de grâu”, notează Bădărău.

Fermierii speră să recupereze cel puțin investițiile făcute în această recoltă. Situația este deosebit de dificilă pentru cei care au luat credite, pentru că nu au posibilitate să returneze acești bani. Directorul Asociației „Forța Fermierilor” este de părere că o stare de urgență în sectorul agricol ar putea rezolva parțial problema. Totuși, până în prezent, autoritățile au format doar o comisie de urgență pentru a înregistra pagubele și a identifica măsuri pentru depășirea crizei.

Comisia există de o lună, dar nu a venit deocamdată cu nicio propunere pentru rezolvarea crizei.

Principii de autoajutorare: adaptarea la condițiile climatice

În medie, R. Moldova se confruntă cu o secetă la fiecare șase-șapte ani, iar în sudul țării – la fiecare patru-cinci ani. Dar, din cauza schimbărilor climatice globale, situația a început să se înrăutățească.

Expertul în energetică și activistul civic Eugen Camenșic remarcă faptul că Europa este continentul cu cea mai rapidă rată de încălzire din lume. „În această privință, agricultura este cel mai afectat sector din țara noastră și acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze. Acesta nu este un motiv de panică, ci un motiv pentru a lua măsurile necesare. «Măsuri necesare» nu înseamnă să ne punem ochelari roz, să fim pozitivi și să sperăm cine știe la ce. Înseamnă măsuri concrete de adaptare: culturi durabile, introducerea principiilor agriculturii conservative etc.”

Igor Golban din satul Băcioi, municipiul Chișinău, este adeptul acestor principii. El practică agricultura din anul 2005: cultivă nuci, migdale și cătină, iar în ultimii ani a început să producă uleiuri, sucuri naturale, fructe uscate și semințe. A avut și pierderi din cauza secetei, dar nu toate culturile au nevoie de multă apă:

„Cătina a fost cea mai afectată, deoarece rădăcinile cătinii sunt mai la suprafață și au nevoie de irigare prin picurare sau pur și simplu irigare. Această cultură necesită mai multă apă în comparație cu nucile și migdalele. Ploile recente au compensat puțin lipsa de apă din sol, dar apa este încă necesară, deoarece calitatea și mărimea fructelor suferă din cauza cantității mici de apă”, explică fermierul.

Alexei Micu, un fermier din satul Olișcani, raionul Șoldănești, încearcă și el să se adapteze pe cont propriu la condițiile tot mai instabile pentru agricultură.

„În ceea ce privește ajutorul în formă de motorină, nu am solicitat-o, pentru că am considerat că sunt alți fermieri într-o situație mult mai gravă. Culturile noastre sunt vii. Da, nu este roada pe care o așteptam, dar vom beneficia de subvenții pentru produsele ecologice, care este o plată anuală, ceea ce ne va ajuta în bugetarea procurărilor și investițiilor pentru anii viitori”, notează agricultorul.

Micu reușește să raționalizeze costurile prin agricultura ecologică, renunțând la îngrășămintele chimice și fungicidele costisitoare.

„Aplicăm îngrășăminte verzi pentru toate tipurile de culturi, acolo unde este posibil. Dacă ieri a fost o ploiță, azi putem semăna. Sau când vedem clar că următoarele zile va ploua, noi semănăm siderate și covorul acesta verde, de fapt, crește materia organică în sol, iar pe termen lung, acolo unde am crescut materie organică în sol, vin și rezultatele. Eu cred că asta este soluția. Trebuie să avem o politică de stat pentru a crește sau a regenera puterea solului de a produce culturi agricole”, spune bărbatul. „Fenomenele climatice afectează țara noastră de mulți ani. Îmi amintesc cel mai bine de seceta din 2007, iar din studiile pe care le-am citit, ele vor fi tot mai accentuate, așa că trebuie să avem un plan strategic pe termen lung și acțiuni concrete pe care trebuie să le întreprindem”, crede fermierul. 

„Moldova are 76% de cernoziom, dar rămânem în urmă în ceea ce privește volumul producției”

În sectorul agricol din Moldova autoritățile nu au o strategie concretă de acțiune, iar acest lucru împiedică dezvoltarea sectorului agricol, susține Alexei Micu:

„În primul rând, e nevoie de o comunicare mai eficientă între minister și agricultori, pentru că noi simțim acest dezechilibru. În al doilea rând, ar trebui să existe mai multe activități comune, astfel încât autoritățile statului, mediul academic și fermierii să se așeze la aceeași masă, să identifice soluții și stimulente economice pentru a sprijini fermierii care doresc să devină mai eficienți și să aibă un rezultat pe termen lung. În Moldova, având 76% de cernoziom comparativ cu alte state [din Europa], la capitolul producție încă rămânem mult în urmă. Undeva șchiopătăm la partea tehnică, undeva – la pregătirea agronomică. Sunt mai multe aspecte și avem nevoie de o viziune și de un concept global”, a precizat acesta.

Expertul economic Viorel Chivriga remarcă lipsa de acțiune a autorităților. „În multe cazuri, statul nu face practic nimic. Vorbim despre sectorul economic și ar fi ideal dacă ar exista un parteneriat, să-i spunem așa, între stat și fermieri. Politicile de finanțare a agriculturii ar putea fi îmbunătățite, pentru că ceea ce face statul [acum] nu este suficient”, subliniază Chivriga.

Și fermierul Igor Golban consideră că măsurile luate de autorități sunt insuficiente.

„Investim în procesare, echipamente, tehnologie, mașini de recoltat, ambalare și așa mai departe – sunt mulți bani. Dar, dacă anul trecut am luat credite cu 7,8%, anul acesta ratele au ajuns la 15% și chiar 16%. Prin urmare, fermierii au nevoie de acces la credite ieftine, astfel încât să ne onorăm obligațiile noastre față de bancă, față de clienți, furnizori, angajați, stat”, explică Igor Golban.

Vor crește prețurile din cauza crizei din agricultură?

În afară de agricultori, și consumatorii finali ar putea suferi de pe urma problemelor din agricultură. Expertul economic Viorel Chivriga este de părere că prețurile la alimente ar putea crește: „Cel mai greu va fi pentru familiile cu venituri mici, care vor resimți toată presiunea economică din 2024.”

Totuși, cei intervievați de Ziarul de Gardă califică drept puțin probabilă creșterea prețurilor tocmai din cauza problemelor din sectorul agricol. „Nu cred că prețurile vor crește, deoarece Moldova are suficient grâu alimentar. S-ar putea să fie probleme dacă va crește prețul la făina de porumb, pentru că aproape nu avem recoltă, dar, în general, oamenii nu vor fi afectați”, spune Nicolae Sprîncean.

O părere similară are și Alexei Micu: „Eu cred că creșterea prețurilor a avut loc în 2022 și 2023, când am avut o roadă destul de mică și resursele energetice erau scumpe, pentru că motorina costa 30 de lei. Da, este evident că pe termen lung inflația ne afectează pe toți, va exista o anumită corecție a prețurilor, dar nu niște scumpiri galopante de zeci de procente.”