„Consumul este mare, dar zero lei în factură.” Tranziția la energia regenerabilă este cheia securității energetice
Un sat în care facturile la energie sunt egale cu zero nu este o utopie, ci un loc real din R. Moldova. Datorită dezvoltării active a surselor alternative de energie, grădinița locală, școala și o parte dintre locuitorii satului Feștelița au zero cheltuieli la energie.
Un impuls major pentru tranziția către sursele regenerabile a avut-o invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 2022, Ucraina și Moldova s-au confruntat cu o criză de securitate energetică, cu creșteri semnificative ale prețurilor la gazele naturale și energia electrică. Apoi, Moldova, la acea vreme puternic dependentă de importurile de energie din Rusia și Ucraina, și-a crescut brusc investițiile în proiecte de energie regenerabilă.
ZdG a analizat cum un sat inteligent a devenit un exemplu de independență energetică, care este situația energetică în R. Moldova în general și care este situația în țările vecine, Ucraina și România.
Primul sat inteligent
La aproximativ 100 de kilometri de Chișinău se află primul sat din Moldova ce se alimentează inteligent cu energie. Totul a început cu trecerea principalelor instituții de stat la surse de energie regenerabile (SER). Localnicii, văzând zero lei în facturile primăriei, școlii și grădiniței, au decis, de asemenea, să treacă la surse alternative de energie.
Astăzi, în satul Feștelița sunt folosite trei tipuri de energie: tradițională, solară și pe bază de biomasă. Nicolae Tudoreanu, primarul localității, susține că sursele alternative de energie au devenit un colac de salvare pentru instituțiile publice locale, inclusiv pentru serviciile de iluminat stradal.
„Dacă nu am fi avut centrale pe biomasă la toate instituțiile publice, dacă n-am fi produs energie proprie pentru școală, grădiniță, primărie, dacă n-am fi avut acest parc fotovoltaic… nu știu dacă bugetul local ar fi susținut cheltuielile publice de mentenanță, în special în perioada rece a anului”, notează Nicolae Tudoreanu.
Astfel, primăria și școala au fost dotate cu cazane pe bază de biomasă și panouri solare, iar iluminatul stradal a fost înlocuit cu un sistem inteligent alimentat cu energie solară. În schimb, în grădiniță s-a reușit implementarea tuturor celor trei tehnologii.
Potrivit lui Radu Procopenco, administratorul Întreprinderii Municipale Servicii Comunale Feștelița, apa din grădiniță este încălzită din trei surse: energie electrică, cazan pe bază de biomasă și colectoare solare.
„Seara, când nu avem energie solară, se încălzește apa de la cazanul pe biomasă. Vara nu facem focul, soare noaptea tot nu avem, atunci apa se încălzește și pe partea electrică”, spune bărbatul.
Datorită surselor de energie regenerabilă, atât grădinița, cât și școala din localitate, au reușit să facă economii semnificative.
Zero lei în facturi
„La energia electrică avem zero cheltuieli, iar la gazele naturale economisim aproximativ 10-15 mii de lei lunar. Banii economisiți îi folosim pentru a cumpăra mobilier și pentru a crea condiții mai bune în instituție pentru un proces educațional de calitate”, spune Liuba Vozian, directoarea grădiniței.
Ion Dolgoter, directorul interimar al școlii locale, este de aceeași părere: „În situația actuală, când combustibilul este atât de scump, nu există altă sursă mai ieftină decât peleții. Gazele naturale ne costau prea mulți bani și cheltuielile nu se încadrau în bugetul nostru.”
În prezent, ambele instituții nu au cheltuieli la energie. „În acest moment, instituția are costuri zero la energie, iar economiile le folosim pentru alte nevoi”, spune Ion Dolgoter.
Nu doar instituțiile de stat, ci și unii oameni de afaceri locali, în special cei implicați în agricultură, folosesc surse regenerabile de energie pentru a încălzi serele și a reduce costurile de producție. „Ei încearcă să-și încălzească serele cu lemne, crengi și nu folosesc gaze naturale sau energie electrică, minimizând astfel costurile pentru a fi competitivi pe piața locală”, explică primarul Nicolae Tudoreanu.
70 la sută dintre săteni au trecut la energia alternativă
Facturile zero la electricitate ale instituțiilor de stat au determinat locuitorii să se alăture tendinței și să treacă, de asemenea, la surse alternative de energie. În prezent, aproximativ 70% din săteni folosesc sobe cu lemne. Acest procent atât de mare se explică prin faptul că mulți au propriile lor păduri.
„Ei folosesc mai ales lemne de acolo. Mulți au transformat grădinile moștenite de la părinți în plantații forestiere, iar unii se încălzesc cu deșeuri din plantele anuale, cum ar fi cioclejele, frunzele și tulpinile de porumb, floarea soarelui, vița de vie”, spune primarul.
Dar sunt și săteni care folosesc panouri solare. Una dintre aceste familii a renunțat complet la gazele naturale în favoarea energiei solare.
Ivan Becciv a lucrat în Italia timp de 15 ani. Întors acasă, a decis împreună cu copiii săi că este mai profitabil să instaleze panouri solare decât să continue să plătească sume exorbitante pentru gaz și electricitate.
„Mulți oameni ne critică, spun că nu este profitabil, dar eu aș spune că aceasta ne ajută într-un fel. În primul an am avut un deficit, pentru că am acumulat puțin de tot, dar acum sunt mulțumit. Totul în casă funcționează cu electricitate – atât încălzirea, cât și apa. Consumul este mare, dar factura – zero”, spune bărbatul.
În familia Svetlanei Negară, ideea instalării panourilor i-a aparținut soțului acesteia. Femeia recunoaște că, inițial, a avut dubii, dar mai târziu, după mai multe călătorii în străinătate, a realizat care este beneficiul lor.
„Am plită și cuptor electric. Am transferat totul de la gaz la electricitate. Nu mai risipim gazul, am trecut la electricitate, iar energia vine de la soare. Anul trecut am consumat multă energie, dar nu a venit nicio factură. Nu a venit absolut nimic. Avem prieteni de familie care s-au racordat și ei la panouri, la o lună după noi, și sunt și ei mulțumiți”, spune entuziasmată femeia.
Războiul din Ucraina a forțat Moldova să accelereze dezvoltarea energiei alternative
Tranziția Moldovei la SER a început chiar înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar după 2022, procesul s-a accelerat semnificativ. Având în vedere dependența energetică a R. Moldova de Rusia și Ucraina, securitatea energetică a țării a devenit o problemă primordială.
Ion Muntean, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, constată că războiul a accelerat dezvoltarea sectorului energiei regenerabile, dând imbold Moldovei să adere mai rapid la piața energetică europeană.
„Energia produsă de tehnologiile regenerabile a devenit mai competitivă. În acest sens, a lucrat și aspectul acesta de promovare și sensibilizare. Oamenii, când au înțeles ce înseamnă criza energetică, au asociat adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă cu o soluție de consolidare a independenței energetice”, explică expertul.
Andrii Ciubik, expert asociat în domeniul energiei la Centrul „Global Strategy XXI” din Kiev, notează, de asemenea, că aprovizionarea cu energie a R. Moldova a devenit deosebit de dificilă din momentul izbucnirii războiului în Ucraina.
„Situația de urgență obligă autoritățile moldovenești să pună în aplicare în mod activ legislația pentru a încuraja dezvoltarea energiei regenerabile de către investitorii privați, precum și extinderea interconectărilor cu țările vecine. Țara dispune de un potențial semnificativ pentru dezvoltarea principalelor tipuri de SER și îmbunătățirea propriei securități energetice”, subliniază expertul.
Potrivit Carolinei Novac, secretară de stat la Ministerul Energiei, capacitatea instalată a surselor regenerabile de energie a crescut de șase ori în ultimii patru ani. Astfel, Moldova a devenit un lider regional.
„Ne-am clasat pe primul loc în raportul anual privind implementarea reformelor energetice printre țările Comunității Energetice. În afară de Moldova, pe această listă se află Ucraina, țările din Balcani – Serbia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania, precum și Georgia”, a relatat secretara de stat.
Condițiile geografice ale R. Moldova sunt potrivite pentru producerea energiei regenerabile
Potrivit datelor Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), ponderea energiei electrice generate cu ajutorul tehnologiilor regenerabile în 2024 constituia 16,7% din consumul total de energie electrică al țării. În același timp, panourile solare au devenit principala sursă de energie regenerabilă.
Secretara de stat Carolina Novac susține că Moldova nu dispune de resurse naturale epuizabile, cum ar fi petrolul, gazele sau cărbunele, dar are condiții geografice potrivite pentru producerea energiei regenerabile.
Alexandru Zgardan, expert asociat al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, este de acord cu acest lucru. Specialistul notează că „doar utilizarea modelului agro-fotovoltaic ar putea acoperi între 30 și 50% din consumul anual de energie electrică al țării (…). Fiind o țară agricolă, biomasa rămâne o sursă de energie regenerabilă non-intermitentă cu potențial sporit în R. Moldova. Centralele pe biogaz produs din deșeuri agricole, animaliere, industriale și menajere sunt estimate la un potențial de 400 MW”, subliniază expertul.
Situația energetică în Ucraina
Spre deosebire de R. Moldova, Ucraina și România au un avantaj – producerea energiei nucleare. „Atât România, cât și Ucraina, au surse de energie nucleară. Acest lucru le oferă un avantaj în ceea ce privește flexibilitatea repartizării sarcinii, acoperirea nevoilor de bază și integrarea mai multor surse regenerabile de energie”, notează Ion Muntean, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică.
Cu toate acestea, războiul poate schimba situația energiei regenerabile în orice moment. „De la începutul agresiunii din 2014 și invazia rusă la scară largă până la începutul anului 2025, aproximativ 18 GW din capacitățile de generare au ajuns pe teritoriul temporar ocupat. De asemenea, aproximativ 10 GW din capacități au fost supuse la diferite grade de distrugere din cauza atacurilor masive de drone și rachete”, explică Andrii Ciubik, expert asociat în domeniul energiei la Centrul „Global Strategy XXI” din Kiev.
Potrivit acestuia, de la începutul invaziei ruse la scară largă, a fost construită cel puțin o stație de 1 GW de energie alternativă. „Ucraina a pus în aplicare o sincronizare unică a sistemului său energetic cu UE, împreună cu Moldova. Chiar mai devreme, Ucraina a trecut la utilizarea combustibilului nuclear occidental pentru centralele nucleare, iar din martie 2022 a trecut la aprovizionarea cu combustibil occidental (motorină, benzină, autogaz), creând un sistem de aprovizionare puternic și diversificat prin granița de vest”, explică expertul.
În prezent, Ucraina utilizează energie solară, eoliană, pe bază de biomasă solidă sau biogaz, produsă de centralele hidroelectrice și a început să producă biometan pentru export. Din cauza dependenței unei părți semnificative a surselor de energie regenerabilă de condițiile meteorologice, ponderea acestei energii poate varia de la 3-5% la 20%. Potrivit lui Andrii Ciubik, centralele nucleare produc aproximativ 50-60% din electricitate, asigurând nevoile de bază, iar celelalte sunt acoperite în diferite perioade de diferite surse – de la centralele termice la hidrocentrale și surse regenerabile de energie.
Situația energetică din România
Războiul din Ucraina a complicat situația energetică și în România. Cu toate acestea, România dispune în prezent de unul dintre cele mai stabile sisteme energetice. Unul dintre factorii care stau la baza dezvoltării rapide a energiei regenerabile în România este disponibilitatea resurselor de apă. „România dispune atât de resurse nucleare, gaze și cărbune, cât și de SER. De asemenea, are cel mai mare parc eolian din Europa”, spune Carolina Novac, secretară de stat la Ministerul Energiei.
Expertul ucrainean Andrii Ciubik remarcă, de asemenea, dezvoltarea surselor regenerabile de energie din România. „România dezvoltă destul de activ atât energia din surse regenerabile, cât și energia convențională, în special, planifică investiții mari în parcurile eoliene offshore și în producția de gaze naturale.”
Potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, la sfârșitul anului 2024, panourile solare constituiau 29,3% din capacitatea instalată, energia eoliană – 63,8%, energia hidroelectrică – 4,4%, iar cea pe bază de biomasă – 2,5%.
Ce împiedică tranziția la energia regenerabilă
Potrivit experților, există o serie de provocări care încetinesc sau împiedică tranziția la energia regenerabilă. Alexandru Zgardan, expert asociat la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, explică în studiul său „Tranziția către energia regenerabilă: oportunități și recomandări de politici” că Moldova are de depășit câteva provocări majore. „Acestea includ dependența ridicată de electricitatea importată, infrastructura învechită și limitată, constrângerile financiare și deficit de forță de muncă calificată.”
Și expertul Ion Muntean remarcă constrângerile financiare ale Moldovei. „Pentru tranziția energetică sunt necesare investiții în infrastructură, este importantă interconexiunea cu sistemul energetic european. Este necesar să glorificăm biocombustibilii, biomasa, biomasa solidă, biogazul.”
În Ucraina, cel mai mare obstacol este războiul. Despre aceasta vorbește și expertul Andrii Ciubik, menționând și alte provocări ce stau în calea dezvoltării surselor de energie regenerabilă atât în Ucraina, cât și în alte țări.
„Europa se confruntă cu politici energetice naționale diferite și cu moșteniri istorice în materie de producție, parțial din cauza lobby-ului exercitat de marii jucători comerciali și de politicienii care-i susțin pe furnizorii străini (de exemplu, Ungaria, Slovacia). În Ucraina, războiul împiedică dezvoltarea SER, în Moldova există o legislație subdezvoltată și o finanțare insuficientă, iar în Georgia (care este una dintre țările Comunității Energiei, n.r.) există o lipsă de voință politică”, conchide expertul.
