Așteptările cetățenilor vs. realitatea. Ce poate și ce nu poate face președintele R. Moldova
În prag de alegeri prezidențiale, ZdG a pornit într-o călătorie cu mai multe popasuri de-a lungul traseului Chișinău-Orhei-Bălți. Până când își vor da votul în această duminică, ZdG le-a dat cetățenilor oportunitatea să-și vocifereze așteptările de la noul președinte. Săteni sau orășeni, tineri sau vârstnici, cetățenii R. Moldova își doresc „pensii bune, salarii decente, prețuri mici, hoți prinși și trimiși în pușcărie, pace și o țară europeană”.
Îi este în putință unui președinte să înfăptuiască astfel de lucruri pentru poporul său? În ce condiții promisiunile pot fi realizate? ZdG răspunde la aceste întrebări după ce a consultat Constituția R. Moldova împreună cu un analist politic.
Traseul Chișinău-Orhei-Bălți, aflat ani la rând în proces de reabilitare și acum reparat, în mare parte pe bani europeni, ne-a oferit o viziune mai clară asupra portretului de președinte pentru care cetățenii se pregătesc să-și dea votul la 20 octombrie.
„Vrem un președinte care să ne dea pensii, salarii, locuri de muncă și să aibă grijă de prețuri”
Trăind în sărăcie, o mare parte din populație așteaptă de la următorul președinte o situație materială bună. La Stăuceni, Orhei, Sîngerei sau Bălți, cetățenii intervievați au spus în unison – președintele să le ofere tinerilor locuri de muncă bine plătite, iar vârstnicilor – o pensie decentă.
Elena, or. Stăuceni: „Până acum ce s-a făcut în 30 de ani? O persoană nu poate să ridice țara, dar sper ca măcar olecuțică să ne adauge la pensie. Totul e scump.”
Maria, s. Peresecina, Orhei: „Președintele să ne mărească pensiile, că iată ce să fac eu cu acei două mii de lei?”
Ion, or. Orhei: „Să facă ceva bun pentru țară, să ridice bunăstarea, să aibă grijă de poporul său. Cel care vine în funcție să îmbunătățească condițiile de trai, să dea de lucru, să majoreze salariile.”
Nina, or. Sîngerei: „Președintele trebuie oleacă să se ocupe și de prețuri, să fie controlul mai strict, pentru că e strașnic ce se face pe piață. Eu am impresia că nimeni nu controlează. Chiar și în farmacii sunt niște prețuri turbate.”
Valentina, or. Bălți: „Nu știu dacă o să merg la alegeri. Vrem măcar ceva, căci suntem săraci. Nu avem «nică» (nimic n.r.), pensia e mică. Vrem să ne ajute oleacă, să se mai uite și la noi.”
Expert: „Bunăstarea este responsabilitatea directă a Guvernului”
Am întrebat un analist politic dacă președintele R. Moldova are capacitatea de a acționa asupra salariilor, pensiilor și prețurilor. Andrei Curăraru a subliniat că atribuțiile președintelui în sfera economică sunt minore.
„Într-un stat democratic, în general, nu prea există control al prețurilor. Există o funcție a Băncii Naționale, care spune că trebuie să controleze nivelul de inflație, dar să o facă prin mijloace indirecte, adică să lanseze mai multă valută pe piață, astfel balansând cumva și prețurile. Să ceri cuiva controlul asupra nivelului de prețuri este imposibil, iar în ceea ce privește pensii și salarii, și nivelul de trai, este o responsabilitate directă a Guvernului, iar Guvernul este format de Parlament. Aici trebuie să ne gândim mai mult pe cine alegem în Parlament decât la funcția prezidențială pentru a obține un rezultat în sensul economic. Ceea ce poate face președintele în domeniul economic este mai degrabă să se întâlnească cu mediul de investitori, să transmită niște mesaje economice, să semneze acorduri economice din numele R. Moldova, dar sunt mai mult funcții reprezentative decât executive”, a punctat Curăraru.
„Totul e simplu – ești hoț, trebuie să stai închis și gata”
De multe ori, în campania electorală, pretendenții la fotoliile înalte promit că vor lupta împotriva corupției și vor reforma justiția, aceasta fiind și o doleanță a cetățenilor.
Radu, or. Stăuceni: „Vreau ca, în primul rând, să nu fie corupție în toate sistemele de stat.”
Svetlana, or. Orhei: „Președintele trebuie să înceapă cu justiția și să facă peste tot ordine și curățenie.”
Elena, s. Copăceni, Sîngerei: „Președintele trebuie să se apuce de schimbări în țară. Justiția nu lucrează defel.”
Igor, s. Copăceni, Sîngerei: „E nevoie de multe schimbări, dar în primul rând – să nu fie corupție, dar dacă fiecare o să rupă bucata lui și cum vedem noi în ultimii treizeci de ani, fiecare trage oghealul spre dânsul, așa nu se face nimic. Totul e simplu – ești hoț, trebuie să stai închis și gata. Neapărat trebuie să se facă dreptate.”
Sergiu, or. Sîngerei: „Eu cred că președintele are pârghii să verifice, să controleze orice structură, orice domeniu. Cel care nu funcționează cum trebuie trebuie corectat, înlocuit, schimbat. Tâlharii au locul lor, acolo trebuie să plece – la pușcărie.”
Expert: „Rolul președintelui în justiție este limitat”
Mărginit este rolul președintelui și în domeniul înfăptuirii justiției și luptei împotriva corupției, susține analistul politic Andrei Curăraru.
„În ceea ce privește justiția, rolul președintelui este limitat la faptul că poate numi judecători, însă doar la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Tot ce ține de justiție și lupta cu corupția ține de Ministerul Justiției, dar mai mult – de Procuratura Anticorupție, de Centrul Național Anticorupție, e de responsabilitatea, în general, a guvernării. Președintele, de sine stătător, nu prea are funcții și nu prea are atribuții în acest sens”, enumeră Curăraru.
Unii dintre cei intervievați au recunoscut că așteaptă deschiderea multor școli și grădinițe după alegerile prezidențiale.
Radu, or. Stăuceni: „Poate e un răspuns banal, dar viitorul președinte trebuie să se ocupe mai întâi de infrastructură.”
Maria, s. Peresecina: „Să ajute statul să proiecteze case, grădinițe și școli, că nu se face nimic.”
Claudia, or. Sîngerei: „Noi nu avem nici drum, nu avem nici școală, nu avem nici grădiniță – să facă.”
Expert: „Iarăși intrăm în poarta Guvernului”
Andrei Curăraru a explicat cine e responsabil de infrastructură.
„Școli, grădinițe și infrastructură – iarăși intrăm în poarta Guvernului, nu degeaba avem un întreg Minister al Infrastructurii și altul dedicat Educației. Trebuie să înțelegem că președintele în sensul dat poate să aibă niște inițiative, cum, de exemplu, a fost cu studierea limbii găgăuze, dar nu poate să decidă reparația unei școli sau grădinițe sau crearea de condiții pentru creșterea nivelului de infrastructură. Mai degrabă trebuie să spunem că acum trecem la sistemul de proiecte și reparația în școli și grădinițe depind de capacitatea primarului de a scrie un proiect bun și a accesa fonduri prin intermediul Satului european”, a precizat analistul politic.
„Lumina și gazul să fie ieftine”
Prețul la gazele naturale, la energia electrică sunt alte griji ale poporului, rezolvarea cărora cetățenii o leagă de viitorul președinte.
Vlad, s. Sărătenii Vechi, Telenești: „Lumina și gazul să fie ieftine, iată cu ce trebuie să se ocupe noul președinte.”
Elena, or. Bălți: „Pot să spun că lumea se îngrijorează de prețurile la energia electrică, la gaz, fiindcă vine perioada cu frig și se tem că nu o să aibă posibilitatea să-și achite serviciile.”
Valentina, or. Bălți: „Președintele să ne ajute măcar oleacă, să se mai uite la noi. Amuș vine frigul, vin facturile pe căldură, cu ce să plătim?”
Expert: „Președintele are doar un rol diplomatic”
Nici referitor la prețul gazelor naturale rolul președintelui nu este prea semnificativ, susține analistul politic.
„În ceea ce privește rolul președintelui la prețul la gaze naturale, s-ar putea ca acesta să aibă un rol diplomatic, adică să negocieze un preț la gaze mai mic. Totuși, reamintesc situația cu Gazprom pe care am avut-o în 2022, când s-a cerut să plătim o datorie de 800 de milioane, iar după un audit, s-a stabilit că suntem datori doar cu opt milioane, pe care eram gata să-i plătim. Gazprom a decis să ne livreze cu 30% mai puțin în octombrie și cu 50% mai puțin în noiembrie. De aceasta am recurs la procurarea de pe piața europeană. Acum procurăm gaz pe piață deschisă și nu prea este rol de negocieri de tipul acesta. Mai mult, în timp, vom fi parte din Uniunea Energetică Europeană și vom cumpăra împreună cu statele europene, fapt ce va diminua esențial costurile”, a menționat Andrei Curăraru.
„Cei care transmit totul la Kremlin nu vor pace pentru popor”
Cu un război la hotar, oamenii recunosc că au înțeles acum cu adevărat cât de vitală e zicala cea dintotdeauna – „să fie pace și sănătate”. Ne-au spus că vor vota un președinte care își dorește pace pentru țara sa.
Ala, or. Orhei: „Oamenii își doresc să trăiască într-o țară pașnică, fără pericole.”
Svetlana, or. Orhei: „Așteptările de la președinte sunt mari. Vrem liniște și pace în țară.”
Reportera ZdG: Ce așteptări aveți de la viitorul președinte?
Ioana, s. Sărătenii Vechi, Telenești: Să fie pace în țară, asta stă la bază.
Reportera ZdG: Sunt președinți care nu-și doresc pace pentru țara lor oare?
Ioana, s. Sărătenii Vechi, Telenești: Da, numai că sunt.
Reportera ZdG: Cine?
Ioana, s. Sărătenii Vechi, Telenești: Cei care sunt pro-ruși, ce, nu știți, care doar transmit totul la Kremlin?
Elena, s. Copăceni, Sîngerei: „Poporul are multe griji – să fie pace și liniște în țară. Asta dorește poporul cel mai mult. Avem iată un război la hotar cu noi, nu știm ce s-a mai întâmpla. Avem noroc de ucraineni, că ei ne salvează, ei își dau viața pentru noi, mor oameni, copii, soldați. O să votez pentru un președinte pentru pace.”
Expert: „Fără buget nu poți asigura pacea”
Deși este comandantul suprem al Forțelor Armate, rolul președintelui R. Moldova în asigurarea păcii este mai mult simbolic, susține Curăraru.
„Dacă vorbim despre pace în sensul dialogului diplomatic – da. Adică, un președinte poate să fie un fel de mediator și în exterior, și în interior, dacă sunt conflicte nerezolvate. Președintele se poate întâlni cu alți șefi de state și guverne, să lanseze mesaje, să negocieze cu partidele pe interiorul R. Moldova, dar responsabilitatea pentru sistemul de apărare este mai degrabă simbolică, pentru că președintele nu poate să negocieze bugetele pentru apărare, iar când vorbim despre bugetele pentru apărare, fără buget nu poți asigura această pace.
Pe lângă funcția diplomatică, o funcție foarte importantă pentru președinte este să aleagă acele alianțe, acele forumuri de discuție, unde să fie auzit și unde să fie ascultat”, explică analistul politic.
*Conform Constituției, președintele R. Moldova este comandantul suprem al Forțelor Armate. Din această poziție, la propunerea ministrului Apărării, numește șeful Statului Major al Armatei Naționale. Cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, în situații excepționale, poate declara stare de război, decreta mobilizare și lua alte măsuri pentru asigurarea securității și ordinii publice.
„Nu te oprește nimeni pe drum să te lege și să te oblige să fii cu LGBT”
O altă mare parte dintre cetățeni leagă speranța aderării R. Moldova la Uniunea Europeană de președinte.
Veronica, s. Peresecina, Orhei: „Trebuie să votăm pentru un președinte ce ne va duce în Uniunea Europeană. Eu înțeleg gândirea buneilor, gândirea părinților – că au fost pro-ruși și sunt, dar dacă privim istoria și mergem în trecut, vedem că ne-au subjugat rușii. Da, eu sunt pentru Europa și pentru că ne cresc copiii acolo, acolo studiază. Nu înțeleg gândirea celor care sunt pro-ruși, dar își trimit copilul la studii în Europa. Ne dorim cu toții democrație ca în Europa. Da, am văzut și eu chestii legate de LGBT cu care lumea noastră e împotrivă. Mă exprim țărănește – nu te oprește nimeni pe drum și te leagă, te obligă ca să fii cu ei. Avem copii peste hotare, a venit vreun copil să ne spună că am fost maltratat de persoane LGBT? Nu. Fiecare e în lumea lui, fiecare o face în tăcere, acum se expun și public, e dreptul lor într-un final. Noi cum ne cerem drepturile? Își cer și ei drepturile. Drepturi pentru toți, de aceasta viitorul președinte trebuie să ne ajute să ajungem în UE.”
Ion, or. Orhei: „Viitorul președinte al țării ar trebui să meargă, să urmeze calea spre integrarea europeană, fiindcă Europa e Europa. Am fost acolo și știu cum e.”
Elena, or. Sîngerei: „O să votez la prezidențiale astfel încât să nu trebuiască să ne mai schimbăm pașapoartele, să deținem altă cetățenie. Cu cetățenia noastră ar fi foarte bine să fim în Europa.”
Lilia, or. Bălți (vorbitoare de limbă rusă): „Eu sper foarte mult că viitorul președinte va ajuta R. Moldova să ocupe un loc destoinic în Uniunea Europeană. Nu v-ați așteptat că eu, o vorbitoare de limbă rusă să vorbesc așa? Scuzați-mă, dar vorbitorii de limbă rusă deștepți vorbesc anume așa. Eu locuiesc aici începând cu anul ‘73, am văzut multe puteri – am fost pionieră, am fost comsomolistă, dar, într-un final, când judeci despre toate și analizezi corect, atunci înțelegi cu adevărat. Înțelegi că suntem ori cu Uniunea Europeană, ori, mă scuzați, suntem cu Rusia, dar Rusia a atacat patria mea, patria mea e Ucraina, de aceasta – nu, nu și nu. Doar Uniunea Europeană.”
Expert: „Integrarea europeană este o problemă de politică internă, răspunde Guvernul”
Ne poate asigura președintele un viitor european?
„Ceea ce ține de integrarea europeană, președintele are un rol în negociere, mai mult decât atât, el poate să inițieze negocierile. Am văzut că atunci când s-a depus cererea de aderare a R. Moldova, au participat și președintele țării, și președintele Parlamentului, și șeful Guvernului. Având acest rol diplomatic, președintele R. Moldova ar putea să intervină cu mesaje, cu discuții directe cu președintele Comisiei Europene, iată am văzut-o pe Ursula von der Leyen recent la Chișinău. Totuși, reformele reale, faptul că se îndeplinește acel cadru de negocieri, depinde de Guvern. Până la urmă, integrarea europeană este o problemă nu de politică externă, ci de politică internă, iar de politica internă răspunde preponderent Guvernul”, subliniază analistul politic Andrei Curăraru.
*În aceeași zi cu alegerile prezidențiale, cetățenilor li se oferă încă un drept de vot, drept de vot fără precedent – cel pentru referendumul de aderare la Uniunea Europeană. Pe buletinul de vot pentru referendum va fi o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană?” și două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”. Rezultatele plebiscitului vor constitui temei, în cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, pentru modificarea Constituției R. Moldova, astfel încât dezideratul integrării europene să fie obligatoriu pentru toate guvernările ce vor urma.
Care sunt adevăratele atribuții ale președintelui R. Moldova?
„Președintele R. Moldova are câteva atribuții reprezentative – ne reprezintă la forumuri internaționale, poate semna din numele R. Moldova diferite acorduri, poate să se întâlnească cu alți șefi de stat și de Guvern, să participe la negocieri. Are atribuții de conducere și coordonare în domeniul securității naționale, dar nu prea are treabă cu bugetele pe securitate și apărare. Are atribuții în numirea judecătorilor, dar nu poate să-i destituie și nu poate să intervină în activitatea acestora. Are o serie de atribuții simbolice legate de medalii și decorații. Tradiția în R. Moldova este că președintele are un rol informal destul de important și asta trebuie să ținem minte, dar de fiecare dată, acest rol era cuplat cu o susținere parlamentară majoră. Cred că exemplul clasic de președinte fără susținere parlamentară a fost Nicolae Timofti, care nu prea a rămas în istorie cu mari decizii sau declarații ale sale”, enumeră Andrei Curăraru.
În loc de concluzii
„Cine în campania electorală pentru prezidențiale vă promite dublarea de pensii sau salarii, sau tăierea în jumătate la tarife la serviciile comunale, cel mai degrabă că vă minte. Un președinte nu are atribuții în acest sens. Un președinte care este susținut de Parlament și care ar avea o majoritate confortabilă în Parlament ar putea să aibă inițiative care să fie ulterior susținute, de aceea, când votați pe cineva, gândiți-vă că trebuie să votați și la alegerile parlamentare, și la alegerile prezidențiale în aceeași direcție. Un președinte care spune că va rezolva totul, fără să aibă măcar un deputat în Parlament, nu va avea rezultate. Mai degrabă, m-aș uita la personalitatea prim-ministrului, care, până la urmă, răspunde cu propriul fotoliu pentru îndeplinirea acestor reforme, pentru acele prețuri, pentru acea dezvoltare economică pe care o așteptăm cu toții”, accentuează analistul politic.
